{"id":3102,"date":"2013-09-11T09:39:21","date_gmt":"2013-09-11T09:39:21","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=894"},"modified":"2013-09-11T09:39:21","modified_gmt":"2013-09-11T09:39:21","slug":"memoria-focului-lovitura-de-stat-din-chile-11-septembrie-1973","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/09\/11\/memoria-focului-lovitura-de-stat-din-chile-11-septembrie-1973\/","title":{"rendered":"Memoria Focului: Lovitura de stat din Chile &#8211; 11 septembrie 1973"},"content":{"rendered":"<p><em>Ast\u0103zi, 11 septembrie 2013, se \u00eemplinesc 40 de ani de la lovitura de stat organizat\u0103 de armata fascist\u0103 condus\u0103 de generalul Augusto Pinochet, cu concursul C.I.A., \u00een Chile, \u00eempotriva regimului democratic popular al lui Salvador Allende. Au urmat ani de zile de crime, execu\u021bii publice, tortur\u0103, teroare, care au permis implementarea cu arma \u00een m\u00e2n\u0103 a modelulului neoliberal, proasp\u0103t ie\u0219it din laboratoarele \u0218colii de la Chicago coordonate de Milton Friedman. Ast\u0103zi, c\u00e2nd semnifica\u021bia zilei de 11 septembrie a fost aproape deplin confiscat\u0103 de evenimentele din 2001, public\u0103m un fragment despre Chile 1973, din cartea <b>Memoria Focului<\/b> de Eduardo Galeano<a title=\"\" href=\"#_ftn1\">[1]<\/a>, care prezint\u0103 istoria Americilor din perspectiva sudului \u0219i a nativilor americani.<\/em><\/p>\n<p><iframe loading=\"lazy\" src=\"\/\/www.youtube.com\/embed\/iT1ha4qbk7I\" height=\"315\" width=\"420\" allowfullscreen=\"\" frameborder=\"0\"><\/iframe><\/p>\n<p><b>1973 \/ Santiago de Chile<\/b><\/p>\n<p><b>Capcana<\/b><\/p>\n<p>Prin curier diplomatic sosesc bancnotele verzi care vor finan\u021ba grevele, sabotajele \u0219i avalan\u0219a de minciuni. Industria\u0219ii paralizeaz\u0103 \u021bara \u0219i \u00eei refuz\u0103 alimentele. Nu mai func\u021bioneaz\u0103 dec\u00e2t pia\u021ba neagr\u0103. Lumea trebuie s\u0103 stea la cozi interminabile pentru un pachet de \u021big\u0103ri sau un kilogram de zah\u0103r. <b>Democra\u021bia Cre\u0219tin\u0103<\/b> \u0219i ziarul <b>El Mercurio<\/b> tun\u0103 \u0219i fulger\u0103 \u00eempotriva guvernului \u0219i cer cu voce tare lovitura militar\u0103 purificatoare, c\u0103ci a venit timpul s\u0103 se pun\u0103 cap\u0103t pentru totdeauna tiraniei ro\u0219ii; ale ziare, reviste, posture de radio \u0219i televiziune se fac ecoul indign\u0103rii. Guvernului \u00eei vine greu s\u0103 se mi\u0219te: judec\u0103tori \u0219i parlamentari \u00eei pun be\u021be \u00een roate, iar \u00een caz\u0103rmi comandan\u021bii militari pe care Allende \u00eei credea loiali urzesc conspira\u021bii.<\/p>\n<p>\u00cen vremurile acestea grele, muncitorii descoper\u0103 secretele economiei. \u00cenva\u021b\u0103 c\u0103 nu e cu neputin\u021b\u0103 s\u0103 produc\u0103 f\u0103r\u0103 patroni, nici s\u0103 se aprovizioneze f\u0103r\u0103 negustori. Dar mul\u021bimea muncitoare umbl\u0103 pe noul drum al libert\u0103\u021bii ne\u00eenarmat\u0103, cu m\u00e2inile goale.<\/p>\n<p>La orizont apar c\u00e2teva nave de r\u0103zboi ale Statelor Unite, care patruleaz\u0103 \u00een fa\u021ba coastelor chiliene. Iar lovitura militar\u0103, vestit\u0103 cu surle \u0219i tr\u00e2mbi\u021be, are \u00een sf\u00e2r\u0219it loc.<\/p>\n<p><b>1973 \/ Santiago de Chile<\/b><\/p>\n<p><b>Allende<\/b><\/p>\n<p>\u00cei place traiul bun. De nenum\u0103rate ori a spus c\u0103 nu e f\u0103cut s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 apostole\u0219te \u0219i c\u0103 nu e cazul s\u0103 fie martir. Dar a mai spus de asemenea c\u0103 merit\u0103 s\u0103 mori pentru lucrurile f\u0103r\u0103 de care via\u021ba nu are rost.<\/p>\n<p>Generalii r\u0103scula\u021bi \u00eei cer s\u0103 demisioneze. \u00cei ofer\u0103 un avion ca s\u0103 plece din Chile. \u00cel avertizeaz\u0103 c\u0103 palatul preziden\u021bial va fi bombardat din aer \u0219i de la sol.<\/p>\n<p>Al\u0103turi de o m\u00e2n\u0103 de oameni, Salvador Allende ascult\u0103 ve\u0219tile. Militarii au pus st\u0103p\u00e2nire pe \u00eentreaga \u021bar\u0103. Allende \u00ee\u0219i pune casca \u0219i \u00ee\u0219i \u00eencarc\u0103 arma. Se aud exploziile primelor bombe. Pre\u0219edintele vorbe\u0219te la radio pentru ultima oar\u0103: \u201dN-am s\u0103-mi dau demisia\u2026\u201d.<\/p>\n<p><b>1973 \/ Santiago de Chile<\/b><\/p>\n<p><b>\u201dSe vor deschide larg por\u021bile\u201d, anun\u021b\u0103 Salvador Allende \u00een mesajul lui final<\/b><\/p>\n<p><b>\u201dN-am s\u0103-mi dau demisia. \u00cen acest moment de cump\u0103n\u0103, voi pl\u0103ti cu via\u021ba mea loialitatea poporului. \u0218i v\u0103 spun c\u0103 sunt sigur c\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba pe care o vom sem\u0103na \u00een con\u0219tiin\u021ba demn\u0103 a mii \u0219i mii de chilieni nu va putea fi secerat\u0103 definitiv. A lor e for\u021ba. Ne vor putea \u00eenrobi, dar proceselor istorice nu le pun cap\u0103t nici crima, nici for\u021ba. Istoria e a noastr\u0103 \u0219i o fac popoarele\u2026<\/b><\/p>\n<p><b>Muncitori din patria mea: am \u00eencredere \u00een Chile \u0219i \u00een destinul lui. Al\u021bi oameni vor dep\u0103\u0219i acest moment cenu\u0219iu \u0219i amar \u00een care tr\u0103darea vrea s\u0103 se impun\u0103. \u0218i s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, dar eu cred c\u0103 mai devreme, se vor deschide larg, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, por\u021bile pe care omul liber va intra s\u0103 construiasc\u0103 o societate mai bun\u0103. Tr\u0103iasc\u0103 Chile, tr\u0103iasc\u0103 poporul, tr\u0103iasc\u0103 muncitorii! Acestea sunt ultimele mele cuvinte. Am convingerea c\u0103 sacrificial meu nu va fi zadarnic\u201d.<\/b><\/p>\n<p><b>1973 \/ Santiago de Chile<\/b><\/p>\n<p><b>Recucerirea \u021b\u0103rii<\/b><\/p>\n<p>Un nor negru de fum se ridic\u0103 dinspre palatul \u00een fl\u0103c\u0103ri. Pre\u0219edintele Allende moare la post. Militarii omoar\u0103 mii de oameni \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103. Starea Civil\u0103 nu \u00eenregistreaz\u0103 decesele, pentru c\u0103 nu ar avea loc \u00een registre, dar generalul <em>Tom\u00e1s<\/em> Opazo Santander afirm\u0103 c\u0103 victimele nu dep\u0103\u0219esc cifra de 0,01 la sut\u0103 din totalul popula\u021biei, ceea ce nu constituie un \u00eenalt pre\u021b social, iar directorul CIA, William Colby, explic\u0103 la Washington c\u0103, mul\u021bumit\u0103 execu\u021biilor, \u00een Chile se evit\u0103 un r\u0103zboi civil. Doamna Pinochet declar\u0103 c\u0103 lacrimile mamelor vor m\u00e2ntui \u021bara.<\/p>\n<p>Puterea, toat\u0103 puterea, e \u00een m\u00e2inile unei junte militare formate din patru oameni, forma\u021bi la \u0218coala Americilor din Panama. \u00cen fruntea ei se afl\u0103 generalul Augusto Pinochet, profesor de geopolitic\u0103. Muzica mar\u021bial\u0103 r\u0103sun\u0103 pe un fond de explozii \u0219i rafale: posturile de radio emit decrete \u0219i proclama\u021bii care promit \u0219i mai mult s\u00e2nge, \u00een timp ce pre\u021bul cuprului cre\u0219te, deodat\u0103, de trei ori pe pia\u021ba mondial\u0103.<\/p>\n<p>Poetul Pablo Neruda, aflat pe moarte, cere ve\u0219ti despre teroare. C\u00e2teodat\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 adoarm\u0103, iar \u00een somn delireaz\u0103. Trezia \u0219i somnul sunt tot un co\u0219mar. De c\u00e2nd a auzit la radio cuvintele lui Salvador Allende, demnul lui r\u0103mas-bun, poetul a intrat \u00een agonie.<\/p>\n<p><b>1973 \/ Santiago de Chile<\/b><\/p>\n<p><b>Acas\u0103 la Allende<\/b><\/p>\n<p>\u00cenainte de a bombarda palatul preziden\u021bial, au bombardat casa lui Allende. Bombelor le-au urmat militarii, care au intrat \u0219i au anihilat tot ce mai r\u0103m\u0103sese: cu baioneta au sf\u0103\u0219iat tablourile de Matta, Guayasamin \u0219i Portocarrero, \u0219i cu lovituri de secure au despicat mobilele.<\/p>\n<p>A trecut o s\u0103ptt\u0103m\u00e2n\u0103. Casa e acum o lad\u0103 de gunoi. Bra\u021be \u0219i picioare de fier ale armurilor care str\u0103juiau scara zac \u00eempr\u0103\u0219tiate peste tot. \u00cen dormitor, un soldat sfor\u0103ie, dormindu-\u0219i be\u021bia \u00eentre sticle goale.<\/p>\n<p>\u00cen living se aud sc\u00e2ncete \u0219i g\u00e2f\u00e2ieli. Acolo a mai r\u0103mas \u00een picioare, cu m\u0103runtaiele scoase, dar \u00een picioare, un jil\u021b de culoare galben\u0103. Pe jil\u021b, c\u0103\u021belu\u0219a lui Allende e \u00een chinurile facerii. C\u0103\u021belandrii, \u00eenc\u0103 orbi, caut\u0103 c\u0103ldura corpului ei, caut\u0103 laptele. C\u0103\u021belu\u0219a \u00eei linge.<\/p>\n<p><b>1973 \/ Santiago de Chile<\/b><\/p>\n<p><b>Acas\u0103 la Neruda<\/b><\/p>\n<p>\u00cen mijlocul harababurii, \u00een casa lui devastat\u0103 cu lovituri de secure, zace Neruda, mort de cancer, mort de m\u00e2hnire. Moartea lui nu era de ajuns, fiindc\u0103 Neruda era un b\u0103rbat care putea supravie\u021bui mor\u021bii, a\u0219a c\u0103 militarii i-au asasinat lucrurile: i-au f\u0103cut \u021b\u0103nd\u0103ri patul fericit \u0219i masa fericit\u0103, i-au scos m\u0103runtaiele saltelelor \u0219i i-au dat foc c\u0103r\u021bilor, i-au spart l\u0103mpile \u0219i sticlele colorate, vasele, tablourile, melcii. Ceasului de perete, i-au smuls pendulul \u0219i acele; iar portretului so\u021biei, i-au \u00eenfipt baioneta \u00een ochi.<\/p>\n<p>Din casa lui devastat\u0103, inundat\u0103 de ap\u0103 \u0219i noroi, poetul pleac\u0103 spre cimitir. \u00cel urmeaz\u0103 un cortegiu de prieteni intimi, \u00een frunte cu Matilde Urrutia (El \u00eei spusese: \u201dA fost a\u0219a de frumoas\u0103 via\u021ba atunci c\u00e2nd tu tr\u0103iai\u201d).<\/p>\n<p>La fiecare col\u021b de strad\u0103, cortegiul cre\u0219te. De peste tot, apar oameni care I se al\u0103tur\u0103, \u00een ciuda camioanelor militare pe care au fost montate mitraliere \u0219i a carabinierilor \u0219i solda\u021bilor care circul\u0103 peste tot, cu motociclete \u0219i ma\u0219ini blindate, f\u0103c\u00e2nd zgomot, \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u00e2nd. De la o fereastr\u0103, o m\u00e2n\u0103 salut\u0103. La un balcon flutur\u0103 o batist\u0103. Sunt dou\u0103sprezece zile de la lovitura militar\u0103, dou\u0103sprezece zile de t\u0103cere \u0219i moarte, iar acum \u00een Chile se aude pentru prima oar\u0103 Interna\u021bionala, Interna\u021bionala morm\u0103it\u0103, gemut\u0103, sc\u00e2ncit\u0103 mai mult dec\u00e2t c\u00e2ntat\u0103, dar cortegiul se transform\u0103 \u00een procesiune, iar procesiunea \u00een manifesta\u021bie, iar poporul, care merge \u00eempotriva fricii, se porne\u0219te s\u0103 c\u00e2nte pe str\u0103zile din Santiago din to\u021bi pl\u0103m\u00e2nii, cu voce tare, pentru a-l \u00eenso\u021bi cum se cuvine pe Neruda, poetul, poetul lui, pe ultimul drum.<\/p>\n<div>\n<hr align=\"left\" size=\"1\" width=\"33%\" \/>\n<div>\n<p><a title=\"\" href=\"#_ftnref1\">[1]<\/a> Memoria Focului. <b>Eduardo Galeano<\/b>. <i>Editura Politic\u0103, 1988<\/i>. Trad. din limba spaniol\u0103 Alexandru Ciolan.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<p><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ast\u0103zi, 11 septembrie 2013, se \u00eemplinesc 40 de ani de la lovitura de stat organizat\u0103 de armata fascist\u0103 condus\u0103 de generalul Augusto Pinochet, cu concursul C.I.A., \u00een Chile, \u00eempotriva regimului democratic popular al lui Salvador Allende. Au urmat ani de zile de crime, execu\u021bii publice, tortur\u0103, teroare, care au permis implementarea cu arma \u00een m\u00e2n\u0103 a modelulului neoliberal, proasp\u0103t ie\u0219it din laboratoarele \u0218colii de la Chicago coordonate de Milton Friedman. Ast\u0103zi, c\u00e2nd semnifica\u021bia zilei de 11 septembrie a fost aproape deplin confiscat\u0103 de evenimentele din 2001, public\u0103m un fragment despre Chile 1973, din cartea Memoria Focului de Eduardo Galeano[1], care&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[82],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3102"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3102"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3102\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3102"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3102"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3102"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}