{"id":3091,"date":"2013-10-28T13:08:53","date_gmt":"2013-10-28T13:08:53","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1062"},"modified":"2013-10-28T13:08:53","modified_gmt":"2013-10-28T13:08:53","slug":"josef-koudelka-fotografiile-mele-marcheaza-istoria-nu-sunt-insa-sigur-ca-si-schimba-ceva","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/10\/28\/josef-koudelka-fotografiile-mele-marcheaza-istoria-nu-sunt-insa-sigur-ca-si-schimba-ceva\/","title":{"rendered":"Josef Koudelka: „Fotografiile mele marcheaz\u0103 istoria. Nu sunt \u00eens\u0103 sigur c\u0103 \u0219i schimb\u0103 ceva”"},"content":{"rendered":"

de Ionu\u021b Dul\u0103mi\u021b\u0103 \u0219i Ionu\u021b Sociu<\/b><\/em><\/p>\n

O prieten\u0103 l-a trezit pe Josef K la 3 diminea\u021ba: „Au venit ru\u0219ii”, i-a spus la telefon. Fotograful de 30 de ani abia se \u00eentorsese din Rom\u00e2nia, unde cunoscuse \u0219i pozase romi. \u00cen acea noapte de august 1968 a avut \u0219ansa s\u0103 pozeze invadarea Cehoslovaciei.\u00a0A deschis geamul din camera obscur\u0103 \u0219i a auzit zgomotul avioanelor grele. Au urmat \u0219apte zile \u00een care Josef K a f\u0103cut peste 10.000 de fotografii pe str\u0103zile Prag\u0103i, pe care le-a publicat mai \u00eent\u00e2i sub anonimat \u0219i care au inspirat un personaj de roman. Romanul nu a fost scris de praghezul Kafka, ci de cona\u021bionalul Kundera.<\/b><\/p>\n

\"koudelka-main\"<\/a><\/p>\n

Pe Josef Koudelka l-am v\u0103zut de trei ori \u00een Bucure\u0219ti, s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103. Mai \u00eent\u00e2i la Libr\u0103ria Bastilia, unde lumea s-a \u00eenghesuit s\u0103-i cumpere\u00a0albumul<\/strong><\/a>\u00a0cu reducere \u0219i s\u0103-i fure un autograf. Apoi la expozi\u021bia de la MNAC Anexa, unde a povestit presei cum a prins invazia ru\u0219ilor. Apoi la Centrul Ceh, unde am vorbit cu el la o bere ceheasc\u0103. Koudelka e faimos pentru faptul c\u0103 nu-i place s\u0103 vorbeasc\u0103 despre ce face. A\u0219a c\u0103 l-am \u00eentrebat de ce.\u00a0\u201eAsculta\u021bi, nu-mi place s\u0103 vorbesc de munca mea, dar am f\u0103cut o excep\u021bie aici, \u00een Rom\u00e2nia. Exist\u0103 reguli, dar trebuie \u0219i \u00eenc\u0103lcate.\u201d \u00cei plac locurile, oamenii \u0219i muzica de-aici. Scoate o hart\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i ne arat\u0103 zonele pe care le-a bifat f\u0103r\u0103 s\u0103 publice vreo poz\u0103.<\/p>\n

\u201eAsculta\u021bi, eu nu-mi analizez munca. \u00cen dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, o s\u0103 am o mare expozi\u021bie la Muzeul de Art\u0103 Modern\u0103 din Tokyo. Curatorul a scris un text lung despre munca mea. Anul viitor va fi o alt\u0103 expozi\u021bie la Institutul de Art\u0103 din Chicago, apoi la Getty Museum din Los Angeles. Trei curatori au scris despre munca mea \u0219i e foarte amuzant s\u0103 vezi ce fel de conexiuni fac.\u201d<\/p>\n

Josef Koudelka s-a n\u0103scut \u00een 1938, \u00een Boskovice, \u00een fosta Cehoslovacie. \u0218i-a fotografiat mai \u00eent\u00e2i familia \u0219i \u00eemprejurimile natale \u0219i a studiat inginerie aeronautic\u0103 \u00een Praga. Apoi s-a format ca fotograf \u00een lumea teatrului \u0219i a colaborat cu celebrul regizor ceh Otomar Krej\u010da. La sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201960, a renun\u021bat la meseria de inginer \u00een aeronautic\u0103 \u0219i s-a dedicat fotografiei.<\/p>\n

Primul s\u0103u mare proiect i-a ilustrat pe romii din Europa de Est. A\u0219a a ajuns \u0219i \u00een Rom\u00e2nia timp de o lun\u0103, de unde s-a \u00eentors \u00een Praga cu doar dou\u0103 zile \u00eenainte de invadarea Cehoslovaciei din august \u201968. \u201eAm avut o \u0219ans\u0103 uria\u0219\u0103, am fost unul dintre primii [fotografi] la fa\u021ba locului. Nu aveam niciun fel de preg\u0103tire \u00een foto-jurnalism, doar am reac\u021bionat la ce am v\u0103zut.\u201d<\/p>\n

\"Invadarea<\/a>

Invadarea Cehoslovaciei de c\u0103tre trupele \u021b\u0103rilor semnatare ale Pactului de la Var\u0219ovia. Praga, 1968. Foto: Josef Koudelka. Copyright: Magnum Photos<\/p><\/div>\n

\u00cen diminea\u021ba \u00een care l-a trezit prietena lui, t\u00e2n\u0103rul Koudelka a ie\u0219it \u00een strad\u0103. Era \u00eenc\u0103 \u00eentuneric, dar vedea oameni care strigau c\u0103 au venit ru\u0219ii \u0219i multe steaguri. A urcat un deal, a mers prin centrul Prag\u0103i \u0219i a ajuns la postul de radio. \u201eAm auzit transmisiunea \u00een care lumea era \u00eendemnat\u0103 s\u0103-\u0219i p\u0103streze calmul, s\u0103 nu se bat\u0103. B\u0103nuiam c\u0103 ru\u0219ii vor s\u0103 elimine orice surs\u0103 de comunicare \u0219i c\u0103 vor ocupa radioul. Oamenii \u0219tiau c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla asta, a\u0219a c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 tot mai mul\u021bi.\u201d\u00a0Au ap\u0103rut apoi para\u0219uti\u0219tii, beretele ro\u0219ii, iar oamenii \u00eencercau s\u0103-i blocheze. La radio se auzea c\u0103 vin tancurile \u00een centrul Prag\u0103i, iar armata \u0219i oamenii erau \u00eendemna\u021bi \u00een continuare s\u0103 evite orice confruntare cu ru\u0219ii. \u201eEra o confuzie uria\u0219\u0103. S\u0103racii solda\u021bi ru\u0219i nu \u0219tiau unde se afl\u0103, li s-a spus c\u0103 sunt \u00een Germania. Veniser\u0103 preg\u0103ti\u021bi s\u0103 lupte, dar nimeni nu avea arme. Vedeau ni\u0219te oameni care \u00eei urau pentru prezen\u021ba lor \u0219i nu \u0219tiau cum s\u0103 reac\u021bioneze.\u201d \u00cen sala de expozi\u021bie, fotograful de 75 de ani a vorbit cu empatie despre solda\u021bii ru\u0219i, \u0219i asta pentru c\u0103 \u00eei place s\u0103 se pozi\u021bioneze mereu dincolo de tabere.<\/p>\n

Nu pot s\u0103 spun c\u0103-mi p\u0103rea r\u0103u de solda\u021bi, dar m-am pus \u00een locul lor. Am sim\u021bit c\u0103 e tragedia lor la fel de mult ca a mea. Tr\u0103iam \u00een acela\u0219i sistem \u0219i ce li s-a \u00eent\u00e2mplat lor mi se putea \u00eent\u00e2mpla \u0219i mie. La r\u00e2ndul meu, puteam fi trezit noaptea, urcat \u00eentr-un avion \u0219i trimis la Bucure\u0219ti. Unii erau idio\u021bi, dar nu to\u021bi. Am g\u0103sit c\u00e2\u021biva pe care i-am simpatizat.<\/i><\/p>\n

Negativele lui Koudelka au fost scoase pe furi\u0219 din Praga \u0219i au ajuns la agen\u021bia Magnum, care a publicat fotografiile cu autor anonim \u00een revista\u00a0The Sunday Times<\/i>\u00a0\u0219i cu care fotograful ceh colaboreaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi. De-abia \u00een 1984, dup\u0103 moartea tat\u0103lui s\u0103u, c\u00e2nd amenin\u021barea represaliilor \u00eempotriva familiei sale a disp\u0103rut, Koudelka a recunoscut public c\u0103 el a f\u0103cut fotografiile. Acestea au ajuns \u00een timp un simbol interna\u021bional al luptei pentru libertate.<\/p>\n

\"Invadarea<\/a>

Invadarea Cehoslovaciei de c\u0103tre trupele \u021b\u0103rilor semnatare ale Pactului de la Var\u0219ovia. Praga, 1968. Foto: Josef Koudelka. Copyright: Magnum Photos<\/p><\/div>\n

Cu ajutorul Magnum, fotograful a ob\u021binut o viz\u0103 de lucru de trei luni \u00een Anglia, unde a fugit \u00een 1970 \u0219i a cerut azil politic. A stat acolo mai bine de 10 ani, iar din \u201971 s-a al\u0103turat echipei Magnum Photos. Av\u00e2nd un suflet nomad, la fel ca romii pe care i-a fotografiat ani la r\u00e2nd, a continuat s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103 prin Europa av\u00e2nd la el doar aparatul foto \u0219i foarte pu\u021bine alte lucruri. \u201eTimp de 17 ani, nu am pl\u0103tit deloc chirie\u201d, spunea fotograful\u00a0pentru The Guardian<\/b><\/a>. \u201eChiar \u0219i \u021biganilor le era mil\u0103 de mine, pentru c\u0103 au crezut c\u0103 eram mai s\u0103rac dec\u00e2t ei.\u201d<\/p>\n

De-a lungul carierei, Josef Koudelka a publicat numeroase c\u0103r\u021bi cu fotografiile sale, cea mai recent\u0103 dintre ele \u2013 \u201eInvazie Praga 68\u201d \u2013 \u00a0fiind tip\u0103rit\u0103 \u0219i lansat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 de Editura Art, la Libr\u0103ria Bastilia, \u0219i \u00eenso\u021bit\u0103 de o\u00a0expozi\u021bie foto<\/strong><\/a>\u00a0cu acela\u0219i nume, care va dura patru luni. Evenimentul a fost coordonat de Centrul Ceh \u0219i Institutul Francez din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Despre fotografiatul \u00een teatre, cehul are un singur lucru de spus: \u201eNu mi-a pl\u0103cut foarte mult. Ai de-a face cu ceva care are deja o form\u0103 finit\u0103.\u201d Fotograful i-a impus trei condi\u021bii lui Otomar Krej\u010da\u00a0c\u00e2nd acesta i-a propus s\u0103 colaboreze: s\u0103 fie prezent la repeti\u021bii, s\u0103 se poat\u0103 mi\u0219ca printre actorii de pe scen\u0103 \u0219i s\u0103 fotografieze trei reprezenta\u021bii \u00eenainte s\u0103 predea pozele.\u00a0Dou\u0103 decenii mai t\u00e2rziu, un actor spunea:\u00a0Dup\u0103 ace\u0219ti 20 de ani, timp \u00een care noi am uitat teatrul, am senza\u021bia ciudat\u0103 c\u0103 nu Josef ne-a fotografiat spectacolele, ci noi am fost cei care, pe baza fotografiilor, am realizat spectacolele. Josef a reu\u0219it s\u0103 creeze o metafor\u0103 pentru ce f\u0103ceam noi.<\/i>\u00a0\u201eExist\u0103 \u00eentr-adev\u0103r o dimensiune metaforic\u0103 \u00een ceea ce fac\u201d, ne-a spus Koudelka. \u201eMai \u00eent\u00e2i am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 privesc teatrul ca via\u021b\u0103 \u0219i acum privesc via\u021ba ca teatru.\u201d \u0218i nimic nu ilustreaz\u0103 mai bine asta dec\u00e2t fotografiile din seria \u201eInvazie 68 Praga\u201d.<\/p>\n

Designerul \u0219i editorul albumului foto cu invazia,\u00a0Ale\u0161\u00a0Najbrt, prezent \u0219i el la Bucure\u0219ti, ne-a spus, de altfel, c\u0103 a g\u00e2ndit cartea \u00eentr-o manier\u0103 cinematografic\u0103 \u0219i a ales pentru asta 250 de poze din cele peste 10.000. \u201eAm vrut s\u0103 fac cartea ca pe un film. Pentru Josef a fost ceva diferit, nou. Am folosit 16 fotografii pe dou\u0103 pagini, 4 fotografii pe dou\u0103 pagini \u0219i o fotografie pe dou\u0103 pagini. A fost diferit pentru el pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 acum, \u0219i-a proiectat c\u0103r\u021bile cu o singur\u0103 fotografie pe pagin\u0103.\u201d<\/p>\n

Albumul \u201eInvazie 68 Praga\u201d a fost publicat \u00een 11 \u021b\u0103ri \u0219i v\u00e2ndut \u00een peste 25.000 de exemplare, iar una din satisfac\u021biile lui Josef Koudelka este c\u0103 a ajuns \u0219i \u00een Rusia, \u00eenso\u021bit de o expozi\u021bie. Fotograful consider\u0103 c\u0103 galeria care a organizat-o a fost foarte curajoas\u0103, chiar dac\u0103 s-a str\u0103duit s-o fac\u0103 c\u00e2t mai discret pentru a evita na\u021bionali\u0219ti agresivi. \u0218i cu aceast\u0103 ocazie a avut \u0219ansa s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i cu disiden\u021bi ru\u0219i care s-au opus invad\u0103rii Cehoslovaciei. Dup\u0103 intrarea tancurilor \u00een Praga, \u00een Pia\u021ba Ro\u0219ie din Moscova au avut loc scurte demonstra\u021bii \u00eempotriva interven\u021biei ruse\u0219ti. Protestele au durat c\u00e2teva minute. Demonstran\u021bii au fost aresta\u021bi iar unii din ei au f\u0103cut \u00eenchisoare.<\/p>\n

\u201eSunt foarte fericit c\u0103 am cunoscut cu ocazia expozi\u021biei de la Moscova oameni care au demonstrat \u00een Pia\u021ba Ro\u0219ie \u00eempotriva interven\u021biei Rusiei\u201d, ne-a spus Koudelka. \u201eUnul din ei \u00eemi zicea:\u00a0A meritat s\u0103 stau \u0219ase ani \u00een \u00eenchisoare pentru cele trei minute de libertate din Pia\u021ba Ro\u0219ie.<\/i>\u00a0Pentru mine asta \u00eenseamn\u0103 curaj. Oamenii spun c\u0103 eu am avut curaj pentru c\u0103 am f\u0103cut aceste fotografii. Eu nu am fost curajos. Eram doar un t\u00e2n\u0103r prost \u0219i entuziast.\u201d<\/p>\n

\u00cei spunem t\u00e2n\u0103rului prost \u0219i entuziast din \u201968 c\u0103 \u00een romanul lui Milan Kundera,\u00a0Insuportabila u\u0219ur\u0103tate a fiin\u021bei<\/i>, apare povestea unei fotografe, Tereza, care surprinde intrarea tancurilor \u00een Praga. \u00cel \u00eentreb\u0103m dac\u0103 el e cel care l-a inspirat pe scriitor. Fotograful z\u00e2mbe\u0219te si d\u0103 aprobabtor din cap: \u201eAm publicat \u00eentr-un ziar socialist din Fran\u021ba,\u00a0Le Matin<\/i>, opt pagini cu fotografiile mele din Praga, iar Kundera trebuia s\u0103 scrie textul de prezentare. Atunci a v\u0103zut pentru prima oar\u0103 fotografiile mele. De aceea se b\u0103nuie\u0219te c\u0103 personajul a pornit de-acolo. De fapt, c\u00e2nd s-au decis s\u0103 fac\u0103 filmul (n.r. \u2013 romanul a fost ecranizat), regizorul a venit la mine. A vrut s\u0103 \u0219tie ce tip de camer\u0103 aveam \u0219i chiar au folosit\u00a0 pozele mele \u00een film.\u201d<\/p>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 o mare diferen\u021b\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 situa\u021bii. \u00cen romanul lui Kundera, Tereza scoate fotografiile din \u021bar\u0103 \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 unei reviste din Elve\u021bia. Editorul o refuz\u0103 pe motiv c\u0103 fotografiile nu mai sunt actuale. Nu acela\u0219i lucru se poate spune despre Koudelka, care este at\u00e2t de popular \u0219i la 40 de ani de la evenimentele din Praga. \u201eFoto-jurnalismul este despre \u0219tiri. Ce e \u0219tire azi nu e \u0219tire \u0219i m\u00e2ine.\u201d Fotografiile cehului au \u00eens\u0103 ceva ce dep\u0103\u0219e\u0219te locul \u0219i timpul, de aceea oamenii \u00eenc\u0103 \u00eei mai cump\u0103r\u0103 cartea \u0219i merg s\u0103-i vad\u0103 expozi\u021bia. \u201eFotografiile mele marcheaz\u0103 istoria. Nu sunt \u00eens\u0103 sigur c\u0103 \u0219i schimb\u0103 ceva. Sincer, nu cred c\u0103 schimb\u0103 mare lucru.\u00a0Aceste poze au valoare documentar\u0103, sunt menite s\u0103 arate ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu adev\u0103rat. Dar sunt 5-10 fotografii bune care r\u0103m\u00e2n. Au un \u00een\u021beles universal \u0219i nu conteaz\u0103 dac\u0103 cel care de\u021bine arma e rus sau ceh.\u201d<\/p>\n

\"koudelka2\"<\/a><\/p>\n

\u00centr-un interviu acordat AFP<\/b><\/a>\u00a0cu ocazia vizitei din Bucure\u0219ti, Koudelka spunea c\u0103 un fotograf ar trebui s\u0103 aib\u0103 o opinie legat\u0103 de lume \u0219i s\u0103 reac\u021bioneze la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul s\u0103u. \u201eCe e important e c\u0103 am atins marile teme ale vremurilor mele\u201d, a ad\u0103ugat el. Aici a f\u0103cut referire la proiectul\u00a0Gypsies<\/i>, pe care l-a documentat \u00een anii \u201960, \u0219i la altele legate de mediu.\u00a0Unul din proiectele care l-au consacrat a fost\u00a0The Wall<\/i>. O colec\u021bie de fotografii panoramice cu peisaje realizate \u00een perioada 2008-2012 \u00een mai multe a\u0219ez\u0103ri situate de-a lungul barierei care desparte Israelul de Palestina. \u00cen interviul acordat AFP, Koudelka spunea c\u0103 nu e nici de partea palestinienilor, nici de cea a israelienilor, ci \u201e\u00eempotriva modului \u00een care omul trateaz\u0103 P\u0103m\u00e2ntul.\u201d \u201ePentru mine, acest zid este o crim\u0103 \u00eempotriva peisajului. Oamenii se pot ap\u0103ra, mediul nu. Acolo ai un mediu sf\u00e2nt pentru majoritatea omenirii, iar ei \u00eel distrug.\u201d L-am \u00eentrebat pe fotograful ceh dac\u0103 e ecologist. Ne-a r\u0103spuns categoric c\u0103 nu.<\/p>\n

M\u0103 aflu \u00een spatele tuturor ideologiilor. Ai aceast\u0103 \u021bar\u0103 divizat\u0103. Cineva a decis s\u0103 ridice un zid. Po\u021bi s\u0103 chestionezi motivele \u0219i s\u0103 vorbe\u0219ti despre ele cinci ore, dar nu po\u021bi s\u0103 negi c\u0103 acest zid exist\u0103. Acest zid exist\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul care este sf\u00e2nt pentru mare parte din omenire \u0219i are o influen\u021b\u0103 mare asupra mediului. De o parte \u00eei ai pe israelieni, de cealalt\u0103 pe palestinieni. Eu \u00eei privesc la fel. Exist\u0103 ziduri peste tot, dar ce e special \u00een cazul Israelului este c\u0103 e singurul zid care nu a fost ridicat pe teritoriul unui stat. Este un zid care marcheaz\u0103 teritoriul \u0219i fur\u0103 p\u0103m\u00e2ntul. Po\u021bi justifica zidul oric\u00e2t de mult vrei, dar pentru mine \u00eenseamn\u0103 crim\u0103.<\/i><\/p>\n

The Black Triangle<\/i>, proiect realizat \u00een anii \u201990, urm\u0103re\u0219te aceea\u0219i rela\u021bie dintre om \u0219i mediu \u00een partea vestic\u0103 a a\u0219a-numitului Triunghi Negru, o zon\u0103 submontan\u0103 a Mun\u021bilor Metaliferi, situa\u021bi \u00eentre Germania \u0219i Republica Ceh\u0103.\u00a0Potrivit Magnum Photos<\/b><\/a>, este unul dintre cele mai devastate teritorii ale Europei, dar \u0219i o regiune care a modelat originea \u0219i dezvoltarea ulterioar\u0103 a Republicii Cehe. Mineritul cu c\u0103rbune a fost cea mai mare bog\u0103\u021bie, dar \u0219i cel mai mare blestem al zonei. Revolu\u021bia industrial\u0103 a dus la o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire f\u0103r\u0103 precedent a condi\u021biilor de via\u021b\u0103, cu pre\u021bul unor schimb\u0103ri ireversibile \u00een natur\u0103. Koudelka ne spune:<\/p>\n

Oficial, ei spun c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 standardul de via\u021b\u0103 al unei mari p\u0103r\u021bi a popula\u021biei. Dar e greu de justificat distrugerea p\u0103m\u00e2ntului la aceast\u0103 scar\u0103 prin standardul de via\u021b\u0103. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i la Ro\u0219ia Montan\u0103, unde am fost acum zece ani \u0219i am intrat \u00een min\u0103. Nu sunt foarte informat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum. Dar dac\u0103 \u00eencerca\u021bi s\u0103 preveni\u021bi ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103, cred c\u0103 este fantastic. Cred c\u0103 ar trebui s\u0103 lupt\u0103m \u00eempotriva tuturor nedrept\u0103\u021bilor care exist\u0103.<\/i><\/p>\n

A\u0219a au f\u0103cut \u0219i cehii \u00een vara lui \u201968.<\/p>\n

A fost o perioad\u0103 \u00een care oamenii au \u00eentrerupt orice form\u0103 de comunicare cu solda\u021bii. Ru\u0219ii \u00eencercau s\u0103 g\u0103seasc\u0103 motive cum c\u0103 ar exista o contrarevolu\u021bie, c\u0103 oamenii sunt \u00eenarma\u021bi. Dar nimeni nu se lupta cu ru\u0219ii, cehii nu aveau arme. Oamenii s-au g\u00e2ndit c\u0103 dac\u0103 ar fi pornit o manifesta\u021bie, ru\u0219ii ar fi fost agitatori \u0219i ar fi urmat un masacru. A\u0219a c\u0103 au ales s\u0103-i ignore. A fost o perioad\u0103 foarte special\u0103 pentru mine, pentru Cehoslovacia.\u00a0A ar\u0103tat c\u0103 oamenii ne\u00eenarma\u021bi au mai mult\u0103 putere asupra celori \u00eenarma\u021bi.<\/i><\/p>\n

Suntem o na\u021biune mic\u0103. \u00cen istoria noastr\u0103, de cele mai multe ori, cu c\u00e2teva excep\u021bii, am luat b\u0103taie. Polonezii, de exemplu, care sunt 40 de milioane, s-au dovedit foarte curajo\u0219i de multe ori \u00een istorie. Noi nu. Am crezut c\u0103 este important s\u0103 ar\u0103t aceste poze \u0219i s\u0103 public aceast\u0103 carte (\u0219i) \u00een Praga, pentru ca oamenii s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 c\u0103 o dat\u0103 am fost curajo\u0219i \u0219i am fost \u00een stare s\u0103 ne comport\u0103m ca na\u021biune.<\/i><\/p>\n

Articol ap\u0103rut pe totb.ro<\/em><\/strong>:\u00a0http:\/\/totb.ro\/fotograful-nomad-care-a-pozat-invadarea-cehoslovaciei-fotografiile-mele-marcheaza-istoria-nu-sunt-insa-sigur-ca-si-schimba-ceva\/<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Ionu\u021b Dul\u0103mi\u021b\u0103 \u0219i Ionu\u021b Sociu O prieten\u0103 l-a trezit pe Josef K la 3 diminea\u021ba: „Au venit ru\u0219ii”, i-a spus la telefon. Fotograful de 30 de ani abia se \u00eentorsese din Rom\u00e2nia, unde cunoscuse \u0219i pozase romi. \u00cen acea noapte de august 1968 a avut \u0219ansa s\u0103 pozeze invadarea Cehoslovaciei.\u00a0A deschis geamul din camera obscur\u0103 \u0219i a auzit zgomotul avioanelor grele. Au urmat \u0219apte zile \u00een care Josef K a f\u0103cut peste 10.000 de fotografii pe str\u0103zile Prag\u0103i, pe care le-a publicat mai \u00eent\u00e2i sub anonimat \u0219i care au inspirat un personaj de roman. Romanul nu a fost scris…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[95],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3091"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3091"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3091\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3091"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3091"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3091"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}