{"id":3076,"date":"2013-11-02T13:18:05","date_gmt":"2013-11-02T13:18:05","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1095"},"modified":"2016-09-26T12:55:55","modified_gmt":"2016-09-26T12:55:55","slug":"educatia-prin-teatrul-educational","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/11\/02\/educatia-prin-teatrul-educational\/","title":{"rendered":"Educa\u021bia prin Teatrul Educa\u0163ional"},"content":{"rendered":"

de Radu Apostol<\/b><\/em><\/p>\n

Educa\u021bia prin Teatrul Educa\u0163ional este o prelungire a modului \u00een care educa\u021bia se face \u00een familie. O clas\u0103 \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 un curs de teatru educa\u0163ional se aseam\u0103n\u0103 foarte tare cu podeaua din \u201ecamera copiilor\u201d, cu podeaua din orice \u00eenc\u0103pere \u00een care se afl\u0103 copii. Nu exist\u0103 stabilite apriori \u201elocuri mai bune\u201d sau \u201dlocuri mai pu\u021bin bune\u201d, nu exist\u0103 complexul \u201eultimei b\u0103nci\u201d sau \u201eal b\u0103ncii \u00eent\u00e2i\u201d, pentru c\u0103 fiecare nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire pentru realizarea unei noi ac\u021biuni dramatice se poate petrece \u00een tot spa\u021biul, oriunde imagina\u021bia \u0219i fantezia participan\u021bilor \u00eei poart\u0103. Nu exist\u0103 \u201ecatedr\u0103\u201d \u0219i, implicit, nu exist\u0103 o unic\u0103 direc\u021bie de manifestare a interesului major, un loc de for\u021b\u0103<\/i>, unic depozitar al cuno\u0219tiin\u021belor \u0219i informa\u021biilor interesante pentru elev. Nu exist\u0103 un raport de superioritate a profesorului fa\u021b\u0103 de elev, a\u0219a cum este indus de arhitectura s\u0103lilor de curs din sistemul tradi\u021bional de educa\u021bie.<\/p>\n

Rolul profesorului \u00een modelul educa\u021bional bazat pe Teatrul Educa\u0163ional este foarte asem\u0103n\u0103tor celui pe care p\u0103rintele, bunicul, fratele sau sora mai mare, prietenii \u00eel exercit\u0103 asupra copilului. Profesorul reprezint\u0103, primordial, un reper de securitate \u0219i siguran\u021b\u0103 pentru elev, \u0219i nu unul de autoritate, reprezint\u0103 un partener de joc.<\/p>\n

Ruptura cea mai dureroas\u0103 care se petrece cu un copil \u00een momentul \u00een care p\u0103r\u0103se\u0219te \u201ecasa\u201d \u0219i intr\u0103 \u201e\u00een clas\u0103\u201d se produce \u00een rela\u021bia dintre realitatea \u00eenconjur\u0103toare \u0219i cea a imagina\u021biei \u0219i fanteziei sale. Dintr-o dat\u0103, scaunul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie orice altceva \u0219i devine numai un obiect de mobilier, pe care trebuie s\u0103 NU \u00eel tr\u00e2nte\u0219ti, s\u0103 NU \u00eel t\u00e2r\u0103\u0219ti, ci trebuie s\u0103 stai \u201dcuminte\u201d pe el, a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 \u00eenceap\u0103 lec\u021bia; juc\u0103riile trebuie abandonate acas\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 te \u00eenconjuri numai \u0219i numai de obiecte a c\u0103ror necesitate nu o percepi. Educa\u021bia prin Teatrul Educa\u0163ional este o prelungire \u201da celor \u0219apte ani de acas\u0103\u201d. Copilul se formeaz\u0103 prin joc. Valorile fundamentale sunt spontaneitatea, creativitatea, spiritul de echip\u0103. Nu se ofer\u0103 premii, nu se dau coroni\u0163e, diplome, nu se dau note. Singura competi\u0163ie este cea cu tine \u00eensu\u0163i.<\/p>\n

\"Familia<\/a>

Familia Offline, 2013. Text: Mihaela Michailov, regia: Radu Apostol. Afi\u0219 spectacol B\u00e2rlad, 3 noiembrie.<\/p><\/div>\n

Selec\u0163ia \u00een Teatrul Educa\u0163ional<\/b><\/p>\n

Timp de aproape un an calendaristic, \u00een fiecare weekend<\/i>, am reu\u015fit (echipa spectacolului Familia Offline<\/b>, format\u0103 din copii, actori, dramaturg, scenograf, muzician, regizor)[1]<\/a> s\u0103 derul\u0103m ateliere de teatru educa\u0163ional. Participan\u0163ii au fost copii ai \u015ecolii Generale Nr. 55 din cartierul Republica. Singurele criterii de selec\u0163ie au fost cel al prezen\u0163ei \u015fi cel al particip\u0103rii. Copiii care au venit constant \u015fi care au participat la jocurile teatrale au format, treptat, echipa teatrului educa\u0163ional.<\/p>\n

Credem c\u0103 este foarte important ca selec\u0163ia s\u0103 fie determinat\u0103 doar de op\u0163iunea, de alegerea participantului \u015fi de capacitatea, disponibilitatea sa de a se implica \u00een cadrul jocurilor \u015fi exerci\u0163iilor teatrale. \u00cen caz contrar, participarea creativ\u0103 \u015fi spontan\u0103 a fiec\u0103rui copil va fi permanent virusat\u0103 de o serie de prejudec\u0103\u0163i determinate de \u201ecriteriile de selec\u0163ie\u201d. Copilul nu se va mai manifesta viu, spontan \u015fi creativ, ci va reproduce strict modele omologate, modele de succes, pentru c\u0103 unica sa miz\u0103 va fi aceea de a ajunge ca cel care este num\u0103rul 1. A\u015fa cum teatrul este o art\u0103 sincretic\u0103, teatrul educa\u0163ional confer\u0103 drept de reprezentativitate oric\u0103rui talent, oric\u0103rei manifest\u0103ri artistice a naturii umane. Teatrul Educa\u0163ional nu reprezint\u0103 o platform\u0103 a copiilor talenta\u0163i, ci este un mediu de educare \u015fi formare a oric\u0103rui copil, prin intermediul jocurilor teatrale, care nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103-l st\u00e2rneasc\u0103 \u015fi s\u0103-l provoace pe copil s\u0103 se manifeste creativ, spontan, artistic.<\/p>\n

Devine semnificatic\u0103 reac\u0163ia pe care mul\u0163i dintre copii \u015fi dintre p\u0103rin\u0163i au avut-o la primele noastre \u00eent\u00e2lniri. Le-am spus c\u0103 noi nu vom face \u201eteatru\u201d, c\u0103 nu suntem nici \u201ec\u0103ut\u0103tori de talente\u201d, c\u0103 nu avem nicio leg\u0103tur\u0103 cu \u201eRom\u00e2nii au talent\u201d sau \u201eRom\u00e2nia danseaz\u0103\u201d. Cu toate acestea, \u00een foarte multe cazuri, p\u0103rin\u0163ii insistau asupra \u201etalentului\u201d pe care \u00eel are copilul: \u201eDar c\u00e2nt\u0103 foarte bine! Ia, auzi\u0163i!\u201d. Copiii insistau \u201es\u0103-\u015fi arate talentul\u201d. Experien\u0163a ne-a demonstrat c\u0103 a pune o etichet\u0103, fie ea \u015fi \u201epozitiv\u0103\u201d, nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 transforme acel copil \u00eentr-un competitor \u00eenciudat, dispus s\u0103 fac\u0103 orice pentru a-\u015fi reprezenta talentul. \u00cen plus, orice etichet\u0103, fie ea \u015fi cu iz de \u201epozitivitate\u201d, nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 anihileze alte multe posibile, neb\u0103nuite \u015fi nedescoperite manifest\u0103ri ale naturii artistice.<\/p>\n

Participare a fost cel de-al doilea criteriu \u00een baza c\u0103ruia echipa teatrului educa\u0163ional s-a format. \u00cen Teatrul Educa\u0163ional, singura competi\u0163ie este cu tine \u00eensu\u0163i. Asemeni spiritului \u201eolimpismului\u201d, important este s\u0103 participi, nu s\u0103 c\u00e2\u015ftigi. Important este procesul, nu succesul. Important\u0103 este participarea, nu coroni\u0163a, nu diploma. \u00cen lumea noastr\u0103 at\u00e2t de competitiv\u0103, acest spirit s-a pierdut total, riscul fiind ca \u015fi \u00een educa\u0163ie, accentul s\u0103 fie pus pe competi\u0163ia cu ceilal\u0163i \u015fi nu cu sine. Teatrul Educa\u0163ional valorizeaz\u0103 spiritul de echip\u0103.<\/p>\n

Poate nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 \u00een care Pierre de Coubertin \u2013 educator, un adev\u0103rat filosof al educa\u0163iei \u2013 sus\u021binea valorile olimpismului, pionierii educa\u0163iei prin teatru aveau s\u0103 se afirme, iar \u00een domeniul psihologiei educa\u021biei, Alfred Adler punea accentul pe conceptul \u201esentimentul comuniunii\u201d. Acest concept este extrem de asem\u0103n\u0103tor valorii pe care \u00een teatru o numim \u201espirit de echip\u0103\u201d.<\/p>\n

\"Familia<\/a>

Familia Offline, 2013. Text: Mihaela Michailov, regia: Radu Apostol. Foto: Ioana Raluca.<\/p><\/div>\n

Adler percepea omul ca fiind singura fiin\u021b\u0103 din universul cunoscut nou\u0103 incapabil\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 solitar. \u201eOric\u00eet de departe am cerceta \u00een istoria societ\u0103\u021bii, nu g\u0103sim nic\u0103ieri vreo urm\u0103 de individ care s\u0103 fi tr\u0103it singur. Credin\u021ba \u00een societate exist\u0103 dintotdeauna\u201d.[2]<\/a> Mai mult, Adler sus\u021bine c\u0103 dac\u0103 oamenii nu vor \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 coopereze, vor sf\u00e2r\u0219i prin a se anihila reciproc. Problema cea mai grav\u0103 cu care omenii se vor confrunta va fi aceea de a convie\u021bui \u00een armonie pe aceast\u0103 planet\u0103, valoriz\u00e2nd trecutul \u0219i fiind permanent preocupa\u021bi s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 existen\u021ba genera\u021biilor prezente \u0219i viitoare. \u201eOamenii ar duce o via\u021b\u0103 \u00een comun mult mai bun\u0103 dac\u0103 cunoa\u0219terea omului ar fi profund\u0103, deoarece anumite forme perturbatoare ale vie\u021bii \u00een comun ar fi suprimate, forme care sunt ast\u0103zi posibile pentru c\u0103 nu ne cunoa\u0219tem unii pe al\u021bii\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 oamenii \u0219i-ar cultiva acest \u201esentiment de comuniune\u201d \u00een plan afectiv, ar fi capabili s\u0103 empatizeze cu semenii lor; acela\u0219i sentiment, \u00een planul cunoa\u0219terii, i-ar face pe oameni s\u0103 valorizeze rela\u021biile cu ceilal\u021bi, \u00een virtutea ideii c\u0103 bun\u0103starea individual\u0103 deriv\u0103 din bun\u0103starea colectiv\u0103; \u00een planul comportamental, toate aspira\u021biile \u0219i sentimentele umane ar putea fi transpuse \u00een ac\u021biuni menite s\u0103 asigure at\u00e2t afirmarea individual\u0103, c\u00e2t, mai ales, dezvoltarea comunit\u0103\u021bii \u00een ansamblul ei. \u00cen felul acesta, \u201esentimentul de comuniune\u201d este cel mai de pre\u021b stimulent\/impuls al creativit\u0103\u021bii fiec\u0103rui individ, pentru c\u0103 asigur\u0103 at\u00e2t \u00eemplinirea personal\u0103 \u0219i cea a comunit\u0103\u021bii c\u0103reia \u00eei apar\u021bine, c\u00e2t, mai ales, pentru c\u0103 afirm\u0103 capacitatea fiec\u0103rui individ de a fi \u00een folosul semenilor s\u0103i.<\/p>\n

Potrivit unuia dintre discipolii s\u0103i, \u201eAlfred Adler percepea rela\u021biile inter-umane ca fiind conectate \u00een sferele cele mai \u00eenalte. Un individ este conectat cu familia sa, cu prietenii s\u0103i, cu membrii comunit\u0103\u021bii c\u0103reia \u00eei apar\u021bine. Dar aceast\u0103 conexiune, aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 poate fi extins\u0103 la nivelul animalelor \u00eenconjur\u0103toare, a tuturor viet\u0103\u021bilor existente, chiar \u0219i la nivelul obiectelor; \u00eentr-un sens larg, o persoan\u0103 este conectat\u0103 la \u00eentregul cosmos, univers. Dac\u0103 oamenii ar percepe cu-adev\u0103rat aceast\u0103 conexiune, aceast\u0103 inter-dependen\u021b\u0103, atunci foarte multe dintre problemele cu care ne confrunt\u0103m \u0219i pe care noi \u00een\u0219ine le-am generat \u2013 r\u0103zboaie, persecu\u021bii, discriminare \u2013 ar putea disp\u0103rea\u201d.[3]<\/a><\/p>\n

Spiritul de echip\u0103, sinonim sentimentulului comuniunii din psihologia adlerian\u0103, este o valoare fundamental\u0103 a Teatrului Educa\u0163ional. Din acest motiv, criteriul particip\u0103rii este vital pentru formarea unei echipe \u00een Teatrul Educa\u0163ional. Participarea trebuie \u00eencurajat\u0103, stimulat\u0103, provocat\u0103. Profesorul, pedagogul, arti\u015ftii profesioni\u015fti din echip\u0103 trebuie s\u0103 participe cot la cot \u00een toate exerci\u0163iile \u015fi jocurile teatrale. Trebuie s\u0103 devin\u0103 parteneri de joc.<\/p>\n

Un foarte puternic stimulent pentru \u00eentreg grupul este determinat de momentul \u00een care profesorul-pedagogul-artistul profesionist \u201egre\u015fe\u015fte\u201d, \u201epierde\u201d \u00een cadrul unui joc teatral. Ca \u00een g\u00e2ndirea lateral\u0103, \u201egre\u015feala\u201d este considerat\u0103, \u00een teatrul educa\u0163ional, un factor esen\u0163ial pentru educare \u015fi formare, un stimulent al creativit\u0103\u0163ii. Cei mai mul\u0163i copii nu particip\u0103 la activit\u0103\u0163i, la jocuri, din teama de gre\u015feal\u0103. Asta pentru c\u0103 sistemul tradi\u0163ional de educa\u0163ie incrimineaz\u0103 gre\u015feala.<\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> Echipa spectacolului: Andreea Baraitan, Bianca Gheorghe, Georgiana Moise, Denis Nadolu, Anca Negoi\u021b\u0103, Roberta Parascan, Ionu\u021b Ro\u0219ca, Mario \u0218tefan, Ana Zaincovschi, Mihaela R\u0103descu, Viorel Cojanu, Mihaela Michailov, Radu Apostol, Maria Mandea, Bogdan Burl\u0103cianu, Mugur Cium\u0103geanu, Raluca Simion.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Alfred Adler, Psihologia \u0219colarului greu educabil<\/b>, Bucure\u0219ti: Editura IRI, 1995.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Alexander M\u00fcller, You Shall Be a Blessing<\/b>, San Francisco: The Alfred Adler Institute of San Francisco, 1992.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Radu Apostol Educa\u021bia prin Teatrul Educa\u0163ional este o prelungire a modului \u00een care educa\u021bia se face \u00een familie. O clas\u0103 \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 un curs de teatru educa\u0163ional se aseam\u0103n\u0103 foarte tare cu podeaua din \u201ecamera copiilor\u201d, cu podeaua din orice \u00eenc\u0103pere \u00een care se afl\u0103 copii. Nu exist\u0103 stabilite apriori \u201elocuri mai bune\u201d sau \u201dlocuri mai pu\u021bin bune\u201d, nu exist\u0103 complexul \u201eultimei b\u0103nci\u201d sau \u201eal b\u0103ncii \u00eent\u00e2i\u201d, pentru c\u0103 fiecare nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire pentru realizarea unei noi ac\u021biuni dramatice se poate petrece \u00een tot spa\u021biul, oriunde imagina\u021bia \u0219i fantezia participan\u021bilor \u00eei poart\u0103. Nu exist\u0103 \u201ecatedr\u0103\u201d \u0219i, implicit, nu…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3076"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3076"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3076\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3448,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3076\/revisions\/3448"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3076"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3076"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3076"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}