{"id":3075,"date":"2013-10-30T01:10:03","date_gmt":"2013-10-30T01:10:03","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1069"},"modified":"2016-09-26T12:56:31","modified_gmt":"2016-09-26T12:56:31","slug":"respect-pentru-copilarie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/10\/30\/respect-pentru-copilarie\/","title":{"rendered":"Respect pentru copil\u0103rie"},"content":{"rendered":"<p><b><i>de Mihaela Michailov<\/i><\/b><\/p>\n<p>Janusz Korczak a revolu\u021bionat pedagogia secolului XX, prin accentul pus pe educa\u021bia personalizat\u0103 &#8211; pe \u00een\u021belegerea subiectivit\u0103\u021bii fiec\u0103rui copil, transformat \u00een creatorul social al unei lumi pe care trebuie l\u0103sat s\u0103 o experimenteze. F\u0103r\u0103 s\u0103 i se dea verdicte valorice, f\u0103r\u0103 s\u0103 i se submineze micile gre\u0219eli, f\u0103r\u0103 s\u0103 i se minimalizeze opiniile, f\u0103r\u0103 s\u0103 i se cear\u0103 \u201ds\u0103 fac\u0103 frumos\u201d spre amuzamentul celor din jur. Copilul nu este un <i>entertainer<\/i> mic \u0219i ghidu\u0219 care se mi\u0219c\u0103 acrobatic pe s\u00e2rma cerin\u021belor adul\u021bilor pentru a le gonfla egoul competitiv. Copilul nu e o joac\u0103 \u00eentre oameni mari. Janusz Korczak a restructurat sistemul de func\u021bionare al orfelinatelor din Polonia, la \u00eenceputul secolului XX, \u0219i a militat constant pentru o pedagogie a respectului fa\u021b\u0103 de drepturile copilului. O pedagogie a parteneriatului de crea\u021bie, care s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un spa\u021biu comun de participare, \u00een care profesorul \u0219i elevul cresc \u00eempreun\u0103 \u00een spiritul libert\u0103\u021bii emo\u021bionale, schimbului lucid de nevoi \u0219i idei, dorin\u021bei de a se asculta \u0219i autoreprezenta. Nimic nu-l \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 mai mult pe copil, \u00een viziunea lui Korczak, dec\u00e2t sentimentul c\u0103 trebuie s\u0103 fie ceea ce nu este, c\u0103 trebuie s\u0103 se adapteze unei lumi \u00een care, de cele mai multe ori, nu conteaz\u0103, c\u0103 trebuie s\u0103 devin\u0103 supus, dresat, rigid. C\u0103 trebuie s\u0103 am\u00e2ne, \u00een fiecare zi, bucuria de a inventa teritorii de anarhie.<\/p>\n<div id=\"attachment_1070\" style=\"width: 310px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/Korczak-and-the-children-1920.jpg\" data-rel=\"penci-gallery-image-content\" ><img aria-describedby=\"caption-attachment-1070\" loading=\"lazy\" class=\"size-medium wp-image-1070\" alt=\"Korczak \u0219i copiii \u00een anii 1920. Sursa: en.wikipedia.org\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/Korczak-and-the-children-1920-300x162.jpg\" width=\"300\" height=\"162\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-1070\" class=\"wp-caption-text\">Korczak \u0219i copiii \u00een anii 1920. Sursa: en.wikipedia.org<\/p><\/div>\n<p><b><i>\u00cempotriva unei pedagogii prohibitive<\/i><\/b><\/p>\n<p>Janusz Korczak (pseudonimul lui Henryk Goldszmit) a fost medic pediatru, pedagog, profesor, autor de c\u0103r\u021bi pentru copii \u0219i activist social. \u00cen 1912, a fondat un orfelinat pentru copii evrei, care avea la baz\u0103 o serie de principii politice de autoguvernare. Copiii formau o microsocietate care func\u021biona dup\u0103 reguli pe care ei \u00een\u0219i\u0219i le puneau \u00een aplicare, construind astfel un model politic de comunitate democratic\u0103 participativ\u0103. \u00cen 1919 Korczak a creat, pentru copiii polonezi, la Pruszkow, \u201eCasa Noastr\u0103\u201d \u2013 un spa\u021biu comun de g\u00e2ndire \u0219i ac\u021biune, reglementat de interven\u021biile copiilor-pedagogi. \u00cen perioada 1926-1939, Korczak a publicat <b>Ma\u0142y Przegl\u0105d<\/b>\u00a0(<b>Revistu\u021ba<\/b>) \u2013 \u00een care ap\u0103reau materiale scrise de copii, care documentau via\u021ba lor de zi cu zi, transform\u0103ri ale sistemului de educa\u021bie propuse de ei, proiecte \u00een care se implicau. \u00cen august 1942, Korczak a ales s\u0103 plece \u00eempreun\u0103 cu angaja\u021bii orfelinatului \u0219i cu to\u021bi copiii \u00een lag\u0103rul de exterminare de la Treblinka, refuz\u00e2nd un pa\u0219aport american. Mar\u0219ul lui al\u0103turi de cei 200 de copii cu care s-a urcat \u00een tren reprezint\u0103 un manifest al solidarit\u0103\u021bii \u0219i rezisten\u021bei colective \u00eempotriva anul\u0103rii dreptului la via\u021b\u0103 \u0219i dreptului de a avea o copil\u0103rie decent\u0103, pentru care Korczak a luptat \u00eentreaga lui existen\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Janusz Korczak \u0219i-a teoretizat practica pedagogic\u0103 \u0219i experien\u021bele de lucru al\u0103turi de copii \u00een studii \u0219i cercet\u0103ri care au produs schimb\u0103ri decisive \u00een formele de educa\u021bie din secolul XX. \u00cen Rom\u00e2nia a ap\u0103rut, la Editura Curtea Veche, un volum structurat \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi: <b>Cum iube\u0219te un copil<\/b> \u0219i <b>Dreptul copilului la respect<\/b>, care cuprinde o analiz\u0103 elaborat\u0103 a metodelor prin care Korczak a inovat educa\u021bia contemporan\u0103. Janusz Korczak a \u00eentemeiat un sistem de g\u00e2ndire \u00een centrul c\u0103ruia s-a aflat societatea copiilor. Copii care trebuie \u00een\u021bele\u0219i \u0219i lua\u021bi \u00een seam\u0103 ca s\u0103 poat\u0103 construi o lume \u00een care cele mai valoroase principii sunt demnitatea uman\u0103 \u0219i respectul pentru cel\u0103lalt.<\/p>\n<div id=\"attachment_1071\" style=\"width: 310px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/Korczak-memorial-Yad-Vashem.jpg\" data-rel=\"penci-gallery-image-content\" ><img aria-describedby=\"caption-attachment-1071\" loading=\"lazy\" class=\"size-medium wp-image-1071\" alt=\"\u201eJanusz Korczak \u0219i copiii\u201d, memorial la Yad Vashem. Sursa: en.wikipedia.org\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/Korczak-memorial-Yad-Vashem-300x199.jpg\" width=\"300\" height=\"199\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-1071\" class=\"wp-caption-text\">\u201eJanusz Korczak \u0219i copiii\u201d, memorial la Yad Vashem. Sursa: en.wikipedia.org<\/p><\/div>\n<p><b><i>Copilul-pedagog<\/i><\/b><\/p>\n<p>Copilul a fost, pentru Korczak, pedagogul de la care a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103-\u0219i acorde timpul necesar ca s\u0103 se cunoasc\u0103. S\u0103 tr\u0103iasc\u0103 liber \u0219i con\u0219tient de schimb\u0103rile pe care le poate produce. S\u0103 reu\u0219eac\u0103, prin fiecare experien\u021b\u0103 nou\u0103, s\u0103 se autoreprezinte \u0219i s\u0103-i reprezinte pe cei al\u0103turi de care se maturizeaz\u0103. Janusz Korczak n-a minimalizat niciodat\u0103 sfera de cunoa\u0219tere \u0219i ac\u021biune a copiilor, revoltele lor, capriciile lor, modul brutal sau inocent \u00een care se raportau la tot ce \u00eei \u00eenconjura, ac\u021biunile aparent f\u0103r\u0103 nicio semnifica\u021bie, bucuriile cotidiene \u0219i catastrofele emo\u021bionale, momentele \u00een care se sim\u021beau singuri sau ferici\u021bi. Pentru Korczak, copilul n-a fost niciodat\u0103 un omule\u021b care nu \u00een\u021belege ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 e mic \u0219i neajutorat: \u201eNu exist\u0103 copii, exist\u0103 oameni \u0219i at\u00e2t \u2013 doar c\u0103 au o cu totul alt\u0103 scar\u0103 de valori, un alt bagaj de experien\u021be, alte impulsuri, un alt palier de sentimente. \u0218i nu uita c\u0103 noi nu-i cunoa\u0219tem\u201d. Korczak a militat pentru o educa\u021bie de parteneriat \u00een care cel care educ\u0103 \u0219i cel care este educat creeaz\u0103 \u00eempreun\u0103 o comunitate flexibil\u0103, bazat\u0103 pe \u00eencredere \u0219i pe dreptul fiec\u0103ruia de a fi ceea ce este \u0219i de a-\u0219i sus\u021bine punctul de vedere. Janusz Korczak a fost \u00eempotriva unei pedagogii prohibitive, pasive, care \u00eel transform\u0103 pe copil \u00eentr-un depozit de informa\u021bii exterioare vie\u021bii lui: \u201eNu ordinul despotic, rigorile impuse \u0219i controlul plin de ne\u00eencredere, ci o \u00een\u021belegere plin\u0103 de tact, credin\u021ba \u00een experien\u021b\u0103, colaborare \u0219i coabitare\u201d. Toate aceste principii fundamenteaz\u0103 <i>pedagogia reciprocit\u0103\u021bii participative<\/i>, \u00een care rolurile sociale date \u2013 profesor-elev \u2013 presupun un schimb permanent de experien\u021be \u0219i de cunoa\u0219tere.<\/p>\n<p>G\u00e2ndirea pedagogic\u0103 a lui Korczak se bazeaz\u0103 pe un sistem de organizare intern\u0103 a orfelinatelor imaginat de copii pentru copii, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia s\u0103 \u00eenve\u021be, prin experien\u021b\u0103 direct\u0103, s\u0103 se autoguverneze. Copiii sunt cei care \u00ee\u0219i aleg sarcinile pe care vor s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103, devenind con\u0219tien\u021bi de rolul fiec\u0103ruia dintre ei \u00een ansamblul pe care \u00eel construiesc \u00eempreun\u0103. Unii opteaz\u0103 s\u0103 fie de serviciu la sp\u0103l\u0103tor, al\u021bii \u00een dormitor, al\u021bii fac cur\u0103\u021benie \u00een clas\u0103, al\u021bii servesc masa. Aceast\u0103 compartimentare a sarcinilor duce la implicarea copiilor \u00een ordonarea spa\u021biului pe care \u00eel locuiesc. Numai o cunoa\u0219tere riguroas\u0103 \u0219i exersat\u0103 \u00een timp, aplicat\u0103 personalit\u0103\u021bii fiec\u0103rui copil \u00een parte, poate duce la distribuirea atent\u0103 a \u201esarcinilor de serviciu comunitar\u201d. Korczak pune accentul pe <i>teritoriul de confort<\/i> pe care copilul trebuie s\u0103-l simt\u0103 \u00een momentul \u00een care e confruntat cu dou\u0103 op\u021biuni: s\u0103 spun ce am de spus sau s\u0103 tac? \u201ePosibilitatea de a te \u00een\u021belege cu copiii trebuie preg\u0103tit\u0103. Nu vine de la sine! Copilul trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 are libertatea \u0219i e \u00een interesul lui s\u0103 se exprime \u0219i c\u0103, dac\u0103 o va face, nu va primi m\u00e2nie \u0219i aversiune, ci va fi \u00een\u021beles\u201d. Copilul se formeaz\u0103 \u00een spiritul \u00eencrederii care i se d\u0103 \u0219i care-l poate face s\u0103 se autoreprezinte demn, f\u0103r\u0103 teama de a fi sanc\u021bionat, criticat, cenzurat. Janusz Korczak insist\u0103 pe rolul formator al <i>maturiz\u0103rii \u00een comunitate<\/i>, care \u00eei ajut\u0103 pe copii s\u0103 creasc\u0103 \u00eempreun\u0103 respect\u00e2nd valori de solidaritate.<\/p>\n<p><b><i>Trebuie pus cap\u0103t despotismului!<\/i><\/b><\/p>\n<p>Conceptul de autoguvernare expus de Korczak acord\u0103 tribunalului colegial un rol privilegiat: \u201eDac\u0103, \u00een mod dispropor\u021bionat, acord mai mult loc tribunalului, fac acest lucru din convingerea c\u0103 el poate deveni germenele egalit\u0103\u021bii \u00een drepturi a copilului, poate duce la o constitu\u021bie, oblig\u0103 la difuzarea \u0219i cunoa\u0219terea declara\u021biei drepturilor copilului. Copilul are dreptul ca problemele sale s\u0103 fie luate \u00een serios, s\u0103 fie analizate \u00een mod corect. P\u00e2n\u0103 acum totul depindea de bun\u0103voin\u021ba \u0219i buna sau proasta dispozi\u021bie a educatorului. Copilul n-avea dreptul s\u0103 protesteze. Trebuie pus cap\u0103t despotismului\u201d. Organizarea tribunalului colegial se afl\u0103 \u00een grija copiilor. Pe o tabl\u0103, care se afl\u0103 la dispozi\u021bia tuturor, fiecare copil \u00ee\u0219i scrie numele s\u0103u \u0219i pe cel al copilului pe care \u00eel cheam\u0103 la judecat\u0103. La judecat\u0103, un copil se poate chema pe el \u00eensu\u0219i, poate chema un alt copil, un educator, un adult. Educatorul, care \u00ee\u0219i asum\u0103 rolul de secretar al tribunalului, trece \u00een registru cauzele, iar \u00een ziua urm\u0103toare str\u00e2nge depozi\u021biile. Tribunalul se \u00eent\u00e2lne\u0219te o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, iar judec\u0103torii sunt ale\u0219i dintre cei care, \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na respectiv\u0103, nu au fost chema\u021bi la judecat\u0103. Exist\u0103 un cod al tribunalului colegial \u00een func\u021bie de care se analizeaz\u0103 cauzele \u0219i se dau verdictele. Cel mai important principiu pedagogic aplicat de cod const\u0103 \u00een confruntarea copilului cu acele contexte \u00een care a produs dezordine, \u00een\u021belegerea motiva\u021biilor \u0219i argumentelor copilului, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103-\u0219i poat\u0103 pune \u00eentreb\u0103ri legate de comportamentul lui \u0219i s\u0103 aib\u0103 un interval de timp \u00een care s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103: \u201eDac\u0103 cineva face r\u0103u, cel mai bine este s\u0103-l ier\u021bi. Dac\u0103 a f\u0103cut ceva r\u0103u pentru c\u0103 n-a \u0219tiut, acum \u0219tie. Dac\u0103 a f\u0103cut ceva r\u0103u din neaten\u021bie, pe viitor va fi mai atent. Dac\u0103 face r\u0103u pentru c\u0103 nu se poate obi\u0219nui, de-acum se va str\u0103dui mai mult. Dac\u0103 a f\u0103cut ceva r\u0103u \u00eendemnat de cineva, nu va mai asculta de acel cineva&#8230; Tribunalele adul\u021bilor nu sunt bune. Tribunalele adul\u021bilor dau anumite pedepse: amenzi, arest, \u00eenchisoare, munc\u0103 silnic\u0103 \u0219i chiar pedeapsa cu moartea&#8230; La \u0219coal\u0103, cel care judec\u0103 este profesorul: trimite la col\u021b, d\u0103 afar\u0103, opre\u0219te dup\u0103 ore, adeseori \u021bip\u0103, uneori love\u0219te\u201d. Pedagogia contextualiz\u0103rii gre\u0219elii este esen\u021bial\u0103 \u00een viziunea lui Janusz Korczak, \u00een sensul \u00een care copilul trebuie f\u0103cut s\u0103 reflecteze asupra tuturor factorilor care au dus la gre\u0219eala respectiv\u0103 \u0219i asupra efectelor ei \u00een comunitate. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 reflec\u021bie deschis\u0103, pedeapsa va func\u021biona ca o tortur\u0103 emo\u021bional\u0103 care dreseaz\u0103 imagina\u021bia copilului.<\/p>\n<p>Un rol important \u00een organizarea comunit\u0103\u021bii de copii \u00eel are gazeta, care devine o arhiv\u0103 a existen\u021bei cotidiene. Gazeta este o platform\u0103 de reprezentare a copiilor, prin care fiecare \u00ee\u0219i face cunoscute nevoile, dorin\u021bele, planurile de viitor, temele care \u00eel preocup\u0103, e\u0219ecurile, \u00eencerc\u0103rile de a schimba ceva: \u201eGazeta este o verig\u0103 puternic\u0103, ea face leg\u0103tura \u00eentre o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i alta, une\u0219te copiii, personalul educativ \u0219i pe cel de serviciu \u00eentr-un tot invizibil. Gazeta e citit\u0103 de to\u021bi copiii. Pentru fiecare schimbare, ameliorare, reform\u0103, pentru orice neajuns \u0219i orice pl\u00e2ngere, gazeta este locul unde oricine se poate exprima\u201d.<\/p>\n<p>Janusz Korczak a scris istoria pedagogiei secolului XX din perspectiva rolului <i>comunit\u0103\u021bii de educa\u021bie reciproc\u0103<\/i>. \u0218coala nu este despre profesori. Despre nevoia lor de a se impune, despre frustr\u0103rile \u0219i \u00eencercarea lor de a face din copii ni\u0219te mecanisme manipulabile. \u0218coala \u00eenseamn\u0103, pentru Korczak, generozitate \u0219i respect. Respect pentru gre\u0219elile copiilor, respect pentru timpul lor, respect pentru fricile \u0219i fragilit\u0103\u021bile lor. Respect pentru ei \u2013 \u201eprin\u021bii sentimentului, poe\u021bi \u0219i g\u00e2nditori\u201d.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Mihaela Michailov Janusz Korczak a revolu\u021bionat pedagogia secolului XX, prin accentul pus pe educa\u021bia personalizat\u0103 &#8211; pe \u00een\u021belegerea subiectivit\u0103\u021bii fiec\u0103rui copil, transformat \u00een creatorul social al unei lumi pe care trebuie l\u0103sat s\u0103 o experimenteze. F\u0103r\u0103 s\u0103 i se dea verdicte valorice, f\u0103r\u0103 s\u0103 i se submineze micile gre\u0219eli, f\u0103r\u0103 s\u0103 i se minimalizeze opiniile, f\u0103r\u0103 s\u0103 i se cear\u0103 \u201ds\u0103 fac\u0103 frumos\u201d spre amuzamentul celor din jur. Copilul nu este un entertainer mic \u0219i ghidu\u0219 care se mi\u0219c\u0103 acrobatic pe s\u00e2rma cerin\u021belor adul\u021bilor pentru a le gonfla egoul competitiv. Copilul nu e o joac\u0103 \u00eentre oameni mari. Janusz&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3075"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3075"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3075\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3449,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3075\/revisions\/3449"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3075"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3075"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3075"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}