{"id":3073,"date":"2013-10-21T20:18:27","date_gmt":"2013-10-21T20:18:27","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1013"},"modified":"2016-09-26T12:57:13","modified_gmt":"2016-09-26T12:57:13","slug":"cateva-fragmente-despre-arta-politica-educatie-si-esec","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/10\/21\/cateva-fragmente-despre-arta-politica-educatie-si-esec\/","title":{"rendered":"C\u00e2teva fragmente despre art\u0103 politic\u0103, educa\u0163ie \u015fi e\u015fec"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>de grupul h.arta<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Am vrea s\u0103 scriem acest text fragmentar, care se refer\u0103 la raportul dintre o art\u0103 angajat\u0103 politic \u015fi educa\u0163ia emancipatoare, reflect\u00e2nd asupra felului \u00een care tensiunile \u015fi contradic\u0163iile pot fi f\u0103cute vizibile, asupra felului \u00een care compromisurile, gre\u015felile \u015fi e\u015fecurile pot fi asumate, asupra felului \u00een care dezam\u0103girile \u015fi vinov\u0103\u0163ia pot fi l\u0103sate s\u0103 fie o parte natural\u0103 din felul \u00een care ac\u0163ionezi ca artist\u0103 \u015fi ca cet\u0103\u0163ean\u0103. Acest text con\u0163ine diverse pasaje scrise \u00een momente diferite ale practicii noastre legate de art\u0103 \u015fi educa\u0163ie, dar am vrea ca firul care conduce printre aceste fragmente s\u0103 fie reflec\u0163ia asupra e\u015fecului, s\u0103 fie limitele, s\u0103 fie \u00eentreb\u0103rile care trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 deschise pentru ca \u00een prezenta lor lips\u0103 de r\u0103spunsuri s\u0103 existe poten\u0163ialul unei priviri mai sincere asupra realit\u0103\u0163ii.<\/p>\n<p>*<\/p>\n<p>\u00cen contextul \u00een care criza financiar\u0103 accelereaz\u0103 sexismul, rasismul \u015fi na\u0163ionalismul \u015fi \u00een care discursurile neoconservatoare despre religie \u015fi familia tradi\u0163ional\u0103 cap\u0103t\u0103 \u015fi mai mult\u0103 vizibilitate \u015fi legitimitate, \u00een acest context de urgen\u021b\u0103, care ar putea fi rolul artei, ce fel de art\u0103 s-ar putea dovedi eficient\u0103? Cum poate fi arta (\u015fi munca cultural\u0103 \u00een general) folosit\u0103 ca o metodologie care s\u0103 explice contradic\u0163iile \u015fi care s\u0103 subverteasc\u0103 inegalit\u0103\u0163ile? Cum poate fi arta folosit\u0103 ca s\u0103 creeze modele, prototipuri care s\u0103 poat\u0103 fi preluate liber, folosite \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite de al\u0163i oameni? Cum analizezi pozitia complex\u0103 \u015fi contradictorie a artistului\/ei care este con\u015ftient\/\u0103 de responsabilitatea lui\/ei \u015fi care \u015ftie c\u0103 trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un echilibru \u00eentre a fi artist\/\u0103 (\u015fi parte a unui sistem de art\u0103 cu toate compromisurile sale ) \u015fi a fi cet\u0103\u0163ean\/\u0103? C\u00e2nd renun\u0163i s\u0103 nume\u015fti ceea ce faci art\u0103? Ce anume din ceea ce faci alegi s\u0103 aduci pe teritoriul profesiei \u015fi c\u00e2nd anume renun\u0163i s\u0103 fii artist\/\u0103, renun\u0163i s\u0103 profesionalizezi ceea ce faci \u015fi r\u0103m\u00e2i doar ceta\u0163ean\u0103, activist\u0103, profesoar\u0103?<\/p>\n<p>Cum reu\u015fim s\u0103 adapt\u0103m aceste \u00eentreb\u0103ri la contextele complexe \u00een care tr\u0103im \u015fi lucr\u0103m, cum reu\u015fim s\u0103 dep\u0103\u015fim admira\u0163ia pentru frumuse\u0163ea intelectual\u0103 a ideilor \u015fi s\u0103 ne confrunt\u0103m cu realitatea care este adesea mult mai amestecat\u0103, mai neclar\u0103, mai dezam\u0103gitoare?<\/p>\n<p>*<\/p>\n<p>Am studiat s\u0103 devenim artiste. Arta a fost contextul \u00een care ne-am \u00eent\u00e2lnit \u015fi am \u00eenceput s\u0103 lucr\u0103m \u00eempreun\u0103, acum 12 ani. Tocmai absolviser\u0103m o facultate \u00een cursul c\u0103reia principalul efort consta \u00een g\u0103sirea unei forme care s\u0103 aib\u0103 o leg\u0103tur\u0103 c\u00e2t mai \u00eendep\u0103rtat\u0103, c\u00e2t mai pu\u0163in sesizabil\u0103 cu concrete\u0163ea vie\u0163ii reale, cu faptele cotidiene, cu emo\u0163iile, cu corpul, cu anxietatea\u00a0 privind viitorul, privind condi\u0163iile produc\u0163iei artistice \u015fi rolul artei \u00een societate.<\/p>\n<p>\u201ePericolul literaturii \u00een art\u0103\u201d era o sintagm\u0103 des uzitat\u0103, scoas\u0103 din contextul ei istoric \u015fi folosit\u0103 pentru a nega rolul artei de a exprima ceva despre prezent. \u201eFeminin\u201d era de asemenea un cuv\u00e2nt care ap\u0103rea adesea \u00een discu\u0163iile despre art\u0103, ca un alt pericol, legat oarecum de cel al \u201eliteraturii\u201d. \u201eFeminin\u201d era tot ceea ce presupunea o leg\u0103tur\u0103 cu via\u0163a personal\u0103, cu emo\u0163iile, cu contextul concret \u00een care tr\u0103ia \u015fi lucra artistul (cuv\u00e2nt folosit mereu la forma lui masculin\u0103). Dincolo de formele artistice (\u015fi intelectuale) dep\u0103\u015fite care erau predate \u00een cadrul educa\u0163iei artistice de acum un deceniu, con\u0163inutul cel mai pregnant (\u015fi cel mai d\u0103un\u0103tor) era o viziune asupra artei ca fiind un teritoriu al individualismului, al unei izol\u0103ri egoiste \u00een teritoriul ideilor \u201e\u00eenalte\u201d, (fie c\u0103 aceste idei \u00eenalte se refereau la religie sau la o privire naiv\u0103 \u015fi reduc\u0163ionist\u0103 asupra artei ca un teritoriu autonom \u015fi complet auto-referen\u0163ial \u00een care artistul genial descoper\u0103 forma pur\u0103). Colectivitatea, un fel de a lucra \u00een care te descoperi pe tine \u00een raport cu ceilal\u0163i, nu era terenul de \u00eencredere \u015fi prietenie pe care s\u0103 se construiasc\u0103 arta (\u015fi via\u0163a), ci mediul care i\u0163i pune \u00een pericol integritatea \u015fi puritatea \u201eoperei\u201d, drepturile tale exclusive asupra ei.<\/p>\n<p>Aceste nemul\u0163umiri fa\u0163\u0103 de individualismul pe care \u00eel promova sistemul de educa\u0163ie care ne-a format au fost punctul de pornire pentru practica noastr\u0103, care s-a legat de la \u00eenceput organic de o nevoie de auto-educare, \u00een primul rand, \u015fi apoi de adaptare a aceste practici personale la felul \u00een care rela\u0163ionam cu ceilal\u0163i. Am \u00eenceput s\u0103 lucram \u00eempreun\u0103 pentru c\u0103 aveam acela\u015fi \u00eentreb\u0103ri despre poten\u0163ialul artei, despre posibilitatea de a folosi arta pentru a afla ceva despre lume \u015fi despre tine \u00eens\u0103\u0163i, de a analiza rela\u0163iile din societate \u015fi din propria via\u0163\u0103, de a atrage aten\u0163ia asupra nedrept\u0103\u0163ilor \u015fi de a \u00eencerca s\u0103 produci o schimbare. C\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 lucr\u0103m \u00eempreun\u0103 ca \u015fi grupul h.arta eram \u015fi profesoare de desen \u00een diferite \u015fcoli din ora\u015f, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eemp\u0103c\u0103m propriile noastre p\u0103reri despre ce fel de art\u0103 ar fi interesant\u0103 \u015fi util\u0103 cu a\u015ftept\u0103rile pe care sistemul de educa\u0163ie \u00eel avea de la noi.<\/p>\n<p>*<\/p>\n<p>Proiectele artistice pe care le-am conceptualizat de-a lungul timpului au luat adesea forma unor spatii de discu\u0163ie care, de\u015fi diferite din punctul de vedere al abord\u0103rii, al formelor \u015fi formatelor, al publicului \u015fi al a\u015ftept\u0103rilor pe care le-am avut de la ele, totu\u015fi toate aceste spa\u0163ii au avut \u00een comun faptul c\u0103 au fost conceptualizate ca instrumente de \u00eenv\u0103\u0163are. Am vrut s\u0103 cre\u0103m spa\u0163ii \u00een care grani\u0163ele dintre cei\/cele care produc con\u0163inutul \u015fi public sunt tulburate, \u00een care conceptul de \u201eexpertiz\u0103\u201d este instabil \u015fi fluid, \u00een care to\u0163i\/toate participan\u0163ii\/tele, \u00een rolurile lor schimb\u0103toare, pot contribui la o produc\u0163ie a cunoa\u015fterii care este bazat\u0103 pe analiza unor situa\u0163ii cotidiene, pe o constant\u0103 testare a propriilor idei \u015fi opinii \u00een raport cu experien\u0163ele \u015fi contextele celorlal\u0163i. O produc\u0163ie a cunoa\u015fterii care este profund con\u015ftient\u0103 de propriile limit\u0103ri, care este \u00eentr-un constant proces de transformare \u015fi reconsiderare, care ofer\u0103 loc pentru \u00eentreb\u0103ri precum: Cine hot\u0103r\u0103\u015fte ce e relevant? \u00cen ce situa\u0163ie este arta un instrument de \u00eenv\u0103\u0163are? Cum pot fi arta, teoria \u015fi critica mai mult dec\u00e2t exerci\u0163ii intelectuale \u015fi cum pot ele deveni \u00eentr-adev\u0103r experien\u0163\u0103 tr\u0103it\u0103?<\/p>\n<p>Aceste proiecte, cu o inten\u0163ie pedagogic\u0103 declarat\u0103 au luat diverse forme: publica\u0163ii care \u00ee\u015fi doresc s\u0103 func\u0163ioneze ca manuale ce pot fi folosite \u00een \u015fcoli ca puncte de pornire pentru discu\u0163ii despre poten\u0163ialul artei \u015fi pentru o educa\u0163ie anti-rasist\u0103, ateliere, discu\u0163ii, spa\u0163ii de proiecte, etc. C\u00e2teodat\u0103 aceste proiecte \u015fi-au dovedit utilitatea \u00een a crea modalit\u0103\u0163i de a privi \u015fi de a \u00een\u0163elege realitatea \u00eentr-un mod mai complex. Adesea, au fost discu\u0163ii, \u00eent\u00e2lniri, prietenii care s\u0103 le justifice. Am auzit c\u00e2teodat\u0103 c\u0103 publica\u0163iile noastre au fost folosite \u00een diferite contexte. Uneori, atelierele sau discu\u0163iile au l\u00e2ncezit \u00een plictiseal\u0103 \u015fi inutilitate. C\u00e2teodat\u0103 ne e team\u0103 c\u0103 un nou text, o nou\u0103 publica\u0163ie nu va face dec\u00e2t s\u0103 adauge la multitudinea de texte care doar numesc f\u0103r\u0103 s\u0103 schimbe \u00een mod real realit\u0103\u0163ile oprimante la care se refer\u0103.<\/p>\n<p>*<\/p>\n<p>Momentul \u00een care reu\u015fe\u015fti s\u0103-\u0163i asumi faptul c\u0103 doar \u201ebunele inten\u0163ii\u201d nu sunt suficiente. \u00cen care reu\u015fe\u015fti s\u0103 p\u0103\u015fe\u015fti \u00een afara unui limbaj despre reu\u015fit\u0103 care este at\u00e2t de profund interiorizat \u00eenc\u00e2t pare a descrie complet realitatea. <i>E suficient s\u0103 declar o pozi\u0163ie anti-rasist\u0103, e suficient s\u0103 observ \u00een jurul meu exemplele mai mult sau mai pu\u0163in subtile ale patriarhatului atotcuprinz\u0103tor, etc. ca s\u0103 consider c\u0103 am schimbat deja ceva.<\/i> O retoric\u0103 a succesului care \u00eenso\u0163e\u015fte toate aspectele muncii (\u015fi vietii), care formeaz\u0103 nu doar felul \u00een care prezin\u0163i ceea ce ai lucrat finan\u0163atorului sau \u015fcolii sau colegilor din profesie, dar \u015fi felul \u00een care te rela\u0163ionezi la modul cel mai intim la propria munc\u0103. \u00cen teorie \u015fi \u00een arta politic\u0103 nu este loc pentru e\u015fec.<\/p>\n<p>*<\/p>\n<p>\u00cen prezent lucr\u0103m, din nou, ca profesoare. Contextul \u015fcolii e diferit fa\u0163\u0103 de cel de acum doisprezece ani, de la \u00eenceputul carierei noastre. Acum este destul de u\u015for s\u0103 propui \u015fcolii un proiect anti-rasist (chiar dac\u0103 p\u0103rerile intime ale majorit\u0103\u0163ii colectivului de profesori sunt mai mult sau mai pu\u0163in rasiste), este relativ u\u015for s\u0103 \u0163i se acorde timpul \u015fi spa\u0163iul s\u0103 vorbe\u015fti despre feminism, chiar dac\u0103 vorbele tale au rareori ecou \u00een r\u00e2ndul colegilor\/gelor. \u00cen neoliberalism, \u015fcolile au nevoie de aparen\u0163a de democra\u0163ie pe care asemenea discursuri reu\u015fesc s\u0103 o creeze, au nevoie de proiectele care par \u00eentotdeauna s\u0103 fie pline de succes. Un context \u00eenc\u0103 amestecat care mai poate c\u00e2teodat\u0103 s\u0103 permit\u0103 \u00een craclurile lui speran\u0163a pentru punerea \u00een practic\u0103 a unor idei de educa\u0163ie emancipatoare.<\/p>\n<p>Noi pred\u0103m o materie numit\u0103 Educa\u0163ie vizual\u0103, materie care, conform programei \u015fcolare, ar trebui s\u0103 ajute elevii s\u0103-\u015fi cultive sensibilitatea estetic\u0103 \u00eentr-un context intercultural \u015fi s\u0103-\u015fi dezvolte creativitatea pe care vor urma s\u0103 o foloseasc\u0103 \u00een diferitele domenii \u00een care vor profesa ca adul\u0163i. O materie care e suficient de larg\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 lase spa\u0163iul prin care retorica neoliberal\u0103 a \u201einterculturalismului\u201d \u015fi \u201e creativit\u0103\u0163ii\u201d s\u0103 fie ocolite \u015fi \u00een care subiecte cum ar fi nedreptatea intrinsec\u0103 a capitalismului s\u0103 poat\u0103 fi abordate (folosind arta ca pe un instrument \u015fi ca pe un pretext). De asemenea, o materie care justific\u0103 prin caracterul ei mai creativ modalit\u0103\u0163i de lucru care s\u0103 fie non-ierarhice, s\u0103 fie bazate pe dialog, s\u0103 socoteasc\u0103 procesul \u015fi nu rezultatul ca fiind prioritar, etc. Adesea, un teritoriu care ar putea permite s\u0103 folosim arta (\u015fi experien\u0163a noastr\u0103 ca artiste) ca pe o metod\u0103 de a explica contradic\u0163iile \u015fi de a \u00eencerca s\u0103 subvertim inegalit\u0103\u0163ile contextului \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n<p>Lucr\u0103m \u00een \u015fcoli diferite, unele dintre ele licee de elit\u0103 din centrul ora\u015fului, unele \u015fcoli \u00een dificultate, ale c\u0103ror elevi\/ve au vie\u0163i marcate de s\u0103r\u0103cie \u015fi rasism.<\/p>\n<p>C\u00e2nd lucr\u0103m cu elevi\/ve care nu sunt marginali\/le, arta poate fi un instrument util, prin filtrul ei discut\u00e2nd despre realitatea din jurul nostru. Dar care sunt modalit\u0103\u0163ile de a discuta cu adolescen\u0163i din clasa de mijloc despre pericolele consumerismului \u00eentr-un context \u00een care li se spune constant c\u0103 sunt defini\u0163i de ceea ce de\u0163in? Cum po\u0163i vorbi despre rasismul generalizat c\u00e2nd noi to\u0163i tr\u0103im \u00eentr-un climat \u00een care rasismul (mai mult sau mai pu\u0163in ascuns sub formele goale ale \u201etoleran\u0163ei\u201d \u015fi\u00a0 \u201ediversit\u0103\u0163ii\u201d) este norma?<\/p>\n<p>Totu\u015fi, pentru c\u0103 vorbim din pozi\u0163ii asem\u0103n\u0103toare cu ale lor, este mai u\u015for s\u0103 folosim fluiditatea artei, posibilitatea pe care \u0163i-o d\u0103 arta de a te mi\u015fca constant \u00eentre propria experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi teritoriul mai larg al ideilor teoretice, de\u015fi suntem constant con\u015ftiente c\u00e2t de dificil este s\u0103 g\u0103se\u015fti strategii \u015fi metode de a explica concepte \u015fi de a inspira atitudini \u015fi gesturi care s\u0103 contrazic\u0103 rasismul generalizat, formalismul cre\u015ftin \u015fi apatia politic\u0103 care ne \u00eenconjoar\u0103. De\u015fi \u00eent\u00e2lnim de multe ori priviri pline de scepticism, totu\u015fi momentele \u00een care comunicarea este vie \u015fi real\u0103 sunt suficient de dese ca s\u0103 ne dea motiva\u0163ie \u015fi speran\u0163\u0103.<\/p>\n<p>Dar atunci c\u00e2nd discut\u0103m cu copii \u015fi adolescen\u0163i ale c\u0103ror vie\u0163i sunt marcate de s\u0103r\u0103cie extrem\u0103, violen\u0163\u0103 \u015fi lips\u0103 de speran\u0163\u0103, trebuie s\u0103 ne confrunt\u0103m propriile idei preconcepute despre felul \u00een care este posibil s\u0103 vorbim despre ororile rasismului din pozi\u0163ia noastr\u0103 privilegiat\u0103. Cum po\u0163i dezvolta un mod de lucru eficient \u015fi cinstit cu elevi\/ve care de multe ori tr\u0103iesc sub limita s\u0103r\u0103ciei? Elevi romi ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i sunt determina\u0163i de precaritatea lor extrem\u0103 s\u0103 lucreze \u00een str\u0103in\u0103tate, copii care pierd uneori ani \u015fcolari pentru c\u0103 sunt nevoi\u0163i s\u0103 stea cu p\u0103rin\u0163ii lor \u00een str\u0103in\u0103tate, care sunt supu\u015fi discrimin\u0103rii \u00een toate aspectele vie\u0163ii lor. Cum reac\u0163ionezi la rasismul internalizat al unora dintre ei? La fascina\u0163ia lor pentru consumerism, cu at\u00e2t mai ad\u00e2nc\u0103 cu c\u00e2t obiectele dorin\u0163ei sunt mereu inaccesibile? La o m\u00e2nie \u015fi o violen\u0163\u0103 care oglindesc \u015fi sunt hr\u0103nite de violen\u0163a sistemic\u0103 la care sunt supu\u015fi continuu? La lipsa lor de motiva\u0163ie \u015fi speran\u0163\u0103?<\/p>\n<p>\u015ei, mai ales, cum reac\u0163ion\u0103m la propriile noastre idei preconcepute despre eficien\u0163a artei \u00een educa\u0163ia emancipatoare, idei pe care le-am dezvoltat din pozi\u0163ia noastr\u0103 privilegiat\u0103 de a fi \u201ealbe\u201d, de a fi beneficiat de educa\u0163ie superioar\u0103, de a avea o situa\u0163ie economic\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in confortabil\u0103, etc? Care sunt posibilit\u0103\u0163ile de a lucra cu oameni a c\u0103ror situa\u0163ie de via\u0163\u0103 este \u00eentr-un mod at\u00e2t de radical diferit\u0103 de a noastr\u0103? Oameni pe care nu i-am fi cunoscut personal dac\u0103 nu am fi fost profesoare, care ar fi continuat s\u0103 fie pentru noi \u201eoprima\u0163ii\u201d din textele teoretice, \u015fabloane pentru cei pe care adesea arta politic\u0103 vrea s\u0103-i \u201esalveze\u201d.<\/p>\n<p>Cunosc\u00e2nd ace\u015fti elevi\/ve am realizat din nou c\u0103 \u00een absen\u0163a experien\u0163ei directe, \u00een absen\u0163a unei continue conect\u0103ri la realitatea care este adesea complicat\u0103, neclar\u0103, dezam\u0103gitoare, arta \u015fi teoria devin doar o re\u0163ea de metafore auto-referen\u0163iale. Credem c\u0103 e necesar s\u0103 admitem asta, s\u0103 admitem existenta limitelor \u00een ceea ce prive\u015fte posibilit\u0103\u0163ile educa\u0163iei emancipatoare care folose\u015fte arta ca pe un instrument, \u015fi s\u0103 pornim de-acolo.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de grupul h.arta Am vrea s\u0103 scriem acest text fragmentar, care se refer\u0103 la raportul dintre o art\u0103 angajat\u0103 politic \u015fi educa\u0163ia emancipatoare, reflect\u00e2nd asupra felului \u00een care tensiunile \u015fi contradic\u0163iile pot fi f\u0103cute vizibile, asupra felului \u00een care compromisurile, gre\u015felile \u015fi e\u015fecurile pot fi asumate, asupra felului \u00een care dezam\u0103girile \u015fi vinov\u0103\u0163ia pot fi l\u0103sate s\u0103 fie o parte natural\u0103 din felul \u00een care ac\u0163ionezi ca artist\u0103 \u015fi ca cet\u0103\u0163ean\u0103. Acest text con\u0163ine diverse pasaje scrise \u00een momente diferite ale practicii noastre legate de art\u0103 \u015fi educa\u0163ie, dar am vrea ca firul care conduce printre aceste fragmente s\u0103 fie&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3073"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3073"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3073\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3451,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3073\/revisions\/3451"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3073"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3073"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3073"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}