![\"\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/eduardo-galeano-300x251.jpg\")
<\/a><\/p>\nMEMORIA FOCULUI. VECHEA LUME NOU\u0102<\/b><\/p>\n
1492 \/ Guanahani<\/b><\/p>\n
Columb<\/b><\/p>\n
Cade \u00een genunchi, pl\u00e2nge, s\u0103rut\u0103 p\u0103m\u00e2ntul. \u00cenainteaz\u0103 \u00eempleticindu-se, pentru c\u0103 de mai bine de o lun\u0103 doarme pu\u021bin sau deloc, \u0219i cu lovituri de spad\u0103 doboar\u0103 c\u00e2teva crengi.<\/p>\n
Apoi \u00eenal\u021b\u0103 stindardul. \u00cen genunchi, cu privirea ridicat\u0103 spre cer, pronun\u021b\u0103 de trei ori numele Isabelei \u0219i al lui Ferdinand. L\u00e2ng\u0103 el, Rodrigo de Escobedo, notarul cu scris \u00eencet, \u00eentocme\u0219te actul. De azi \u00eenainte, totul apar\u021bine regilor \u00eendep\u0103rta\u021bi: marea cu coralii ei, nisipurile, st\u00e2ncile \u00eenverzite de mu\u0219chi, p\u0103durile papagalii \u0219i oamenii ace\u0219tia cu pielea de culoarea laurilor, care \u00eenc\u0103 nu cunosc hainele, nici vina, nici banii, \u0219i care urm\u0103resc scena n\u0103uci\u021bi. Luis de Torres traduce \u00een ebraic\u0103 \u00eentreb\u0103rile lui Cristofor Columb:<\/p>\n
– \u0218ti\u021bi unde se afl\u0103 regatul Marelui Han? De unde e aurul pe care \u00eel purta\u021bi at\u00e2rnat de g\u00e2t \u0219i de urechi?<\/p>\n
Oamenii cei goi se uit\u0103 la el cu gura c\u0103scat\u0103, iar interpretul \u00ee\u0219i \u00eencearc\u0103 norocul \u00een limba caldeean\u0103, pe care o cunoa\u0219te pu\u021bin:<\/p>\n
– Aur? Temple? Palate? Regele regilor? Aur?<\/p>\n
\u00cencearc\u0103 apoi \u0219i \u00een arab\u0103, cu pu\u021binul pe care \u00eel \u0219tie:<\/p>\n
– Japonia? China? Aur?<\/p>\n
Interpretul se dezvinov\u0103\u021be\u0219te \u00een fa\u021ba lui Columb \u00een limba din Castilia. Columb \u00eenjur\u0103 \u00een genovez\u0103 \u0219i zv\u00e2rle c\u00e2t colo scrisorile de acreditare, ticluite \u00een latin\u0103 \u0219i adresate Marelui \u00a0Han. Oamenii goi asist\u0103 la dezl\u0103n\u021buirea de m\u00e2nie a str\u0103inului cu p\u0103rul ro\u0219u \u0219i pielea necoapt\u0103, \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o mantie de catifea \u0219i \u00een haine ar\u0103toase. \u00cen cur\u00e2nd, vestea va str\u0103bate \u00een lung \u0219i \u00een lat insula:<\/p>\n
– Veni\u021bi s\u0103-i vede\u021bi pe oamenii care au venit din cer! Aduce\u021bi-le de m\u00e2ncare \u0219i de b\u0103ut!<\/p>\n
1493 \/ Barcelona<\/b><\/p>\n
Ziua gloriei<\/b><\/p>\n
\u00cel vestesc trompetele heralzilor. Clopotele nu-\u0219i mai potolesc dang\u0103tul, iar r\u0103p\u0103itul tobelor e plin de veselie. \u00centors de cur\u00e2nd din Indii, amiralul urc\u0103 treptele sc\u0103rii de piatr\u0103 \u0219i \u00eenainteaz\u0103 pe covorul stacojiu, \u00een miljlocul sc\u00e2nteierilor de m\u0103tase ale cur\u021bii care \u00eel aplaud\u0103. B\u0103rbatul care a \u00eendeplinit profe\u021biile sfin\u021bilor \u0219i ale \u00een\u021belep\u021bilor ajunge la podium, \u00eengenuncheaz\u0103 \u0219i s\u0103rut\u0103 m\u00e2inile reginei \u0219i ale regelui.<\/p>\n
Din spate, apar trofeele. Pe t\u0103vi str\u0103lucesc obiecte de aur, pe care Columb le-a ob\u021binut \u00ee schimbul unor oglinjoare \u0219i c\u00e2rpe colorate, \u00een \u00eendep\u0103rtatele gr\u0103dini izvor\u00e2te de cur\u00e2nd din mare. Pe ramuri \u0219i frunze uscate, defileaz\u0103 pieile de \u0219op\u00e2rle \u0219i de \u0219erpi, iar \u00een spatele lor intr\u0103, cu fa\u021ba sc\u0103ldat\u0103 \u00een lacrimi, tremur\u00e2nd din toate m\u0103dularele, fiin\u021bele nemaiv\u0103zute. Sunt cei c\u00e2\u021biva supravie\u021buitori care au rezistat la r\u0103ceal\u0103, la pojar \u0219i la sc\u00e2rba pe care le-o produc m\u00e2ncarea \u0219i mirosul ur\u00e2t al cre\u0219tinilor. Nu apar goi, cum erau c\u00e2nd s-au apropiat de cele trei caravele \u0219i au fost prin\u0219i. Au fost acoperi\u021bi de cur\u00e2nd cu pantaloni scur\u021bi \u0219i camizole, \u0219i pu\u0219i s\u0103 poarte \u00een m\u00e2ini, pe cap \u0219i pe umeri, c\u00e2\u021biva papagali. Jumuli\u021bi de v\u00e2nturile potrivnice din timpul c\u0103l\u0103toriei, papagalii arat\u0103 la fel de jalnic ca \u0219i oamenii. Dintre femeile \u0219i copiii captura\u021bi, n-a mai r\u0103mas \u00een via\u021b\u0103 niciunul.<\/p>\n
\u00cen sal\u0103 se aud \u0219u\u0219oteli r\u0103u-voitoare. Aurul e pu\u021bin \u0219i nu se vede nic\u0103ieri piperul negru, nici nuc\u0219oara, nici cui\u0219oarele, nici ghimbirul. Columb n-a adus cu el sirene b\u0103rboase, nici oameni cu coad\u0103, dintre aceia care au un singur ochi \u0219i un singur picior, un picior at\u00e2t de mare, c\u0103 dac\u0103-l ridic\u0103 se ap\u0103r\u0103 de soarele necru\u021b\u0103tor.<\/p>\n
1511 \/ Yara<\/b><\/p>\n
Hatuey<\/b><\/p>\n
\u00cen insulele acestea, p\u0103m\u00e2nturi ale umilin\u021bei, mul\u021bi aleg moartea, sp\u00e2nzur\u00e2ndu-se sau otr\u0103vindu-se \u00eempreun\u0103 cu copiii. Invadatorii nu pot \u00eempiedica r\u0103zbunarea, dar \u0219tiu s\u0103 o explice: indienii, va spune Oviedo, sunt at\u00e2t de s\u0103lbatici, \u00eenc\u00e2t g\u00e2ndesc c\u0103 totul e comun, oameni prin naturia lor lene\u0219i \u0219i vicio\u0219i \u0219i pu\u021bin deda\u021bi muncii… Mul\u021bi dintre ei, \u00een clipele de r\u0103gaz, s-au omor\u00e2t cu otrav\u0103, ca s\u0103 nu munceasc\u0103, iar al\u021bii s-au sp\u00e2nzurat cu m\u00e2inile lor<\/i>.<\/p>\n
Hatuey, \u0219ef indian din \u021binutul Guahaba, nu s-a sinucis. \u00centr-o canoe, a fugit din Haiti \u00eempreun\u0103 cu ai s\u0103i \u0219i s-a refugiat \u00een pe\u0219terile \u0219i \u00een mun\u021bii din r\u0103s\u0103ritul Cubei. Acolo a ar\u0103tat spre un co\u0219 plin cu aur \u0219i a spus:<\/p>\n
– Acesta este zeul cre\u0219tinilor. Din cauza lui ne urm\u0103resc. Din cauza lui ne-au murit p\u0103rin\u021bii \u0219i fra\u021bii. S\u0103 dans\u0103m pentru el. Dac\u0103 dansul nostru o s\u0103-i fie pe plac, zeul acesta o s\u0103 porunceasc\u0103 s\u0103 nu ni se mai fac\u0103 niciun r\u0103u.<\/p>\n
Trei luni mai t\u00e2rziu, Hatuey e prins \u0219i legat de un st\u00e2lp. \u00cenainte de a aprinde focul care-l va transforma \u00een cenu\u0219\u0103, un preot \u00eei promite glorie \u0219i odihn\u0103 ve\u0219nic\u0103 dac\u0103 accept\u0103 s\u0103 se boteze. Hatuey \u00eentreab\u0103:<\/p>\n
– \u00cen cerul acesta locuiesc cre\u0219tinii?<\/p>\n
– Da.<\/p>\n
Hatuey alege iadul, iar lemnele \u00eencep s\u0103 trosneasc\u0103.<\/p>\n
1513 \/ Cuareca<\/b><\/p>\n
Leoncico<\/b><\/p>\n
Mu\u0219chii umfla\u021bi mai mai s\u0103 le rup\u0103 pielea. Ochii galbeni nu se sting niciodat\u0103. G\u00e2f\u00e2ie, mu\u0219c\u0103 aerul. Niciun lan\u021b nu-i poate opri c\u00e2nd primesc ordinul de atac.<\/p>\n
\u00cen noaptea aceasta, din ordinul c\u0103pitanului Balboa, c\u00e2inii \u00ee\u0219i vor \u00eenfige col\u021bii \u00een carnea lipsit\u0103 de ap\u0103rare a cincizeci de indieni din Panama. Vor sf\u00e2rteca \u0219i vor devora cincizeci de vinova\u021bi pentru dezgust\u0103torul p\u0103cat al sodomiei, \u201dc\u0103rora, ca s\u0103 fie femei, nu le lipsesc dec\u00e2t \u021b\u00e2\u021bele \u0219i s\u0103 nasc\u0103\u201d. Spectacolul va avea loc \u00eentr-un lumini\u0219 din mun\u021bi, \u00eentre copaci pe care furtuna de acum c\u00e2teva zile i-a smuls din r\u0103d\u0103cini. Solda\u021bii \u00ee\u0219i disput\u0103 cele mai bune locuri la lumina tor\u021belor.<\/p>\n
Vasco Nunez de Balboa, prezideaz\u0103 ceremonia. Dul\u0103ul s\u0103u, Leoncico, e \u00een fruntea r\u0103zbun\u0103torilor Domnului. Leoncico, fiul lui Becerillo, are corpul br\u0103zdat de cicatrice. E maestru \u00een capturi \u0219i sf\u00e2rtec\u0103ri. Prime\u0219te sold\u0103 de sublocotenent \u0219i \u00ee\u0219i are partea lui de aur \u0219i sclavi din fiecare prad\u0103.<\/p>\n
Peste numai dou\u0103 zile, Balboa va descoperi Pacificul.<\/p>\n
\u00a01514 \/ R\u00e2ul Sinu<\/b><\/p>\n
Soma\u021bia<\/b><\/p>\n
Au traversat oceanul nesf\u00e2r\u0219it \u0219i au l\u0103sat \u00een urm\u0103 un \u0219ir nesf\u00e2r\u0219it de zile, sunt s\u0103tui de c\u0103ldur\u0103, de selv\u0103 \u0219i de \u021b\u00e2n\u021bari. \u00cendeplinesc totu\u0219i instruc\u021biunile regelui: indigenii nu vor fi ataca\u021bi, \u00eenainte de a-i soma s\u0103 se supun\u0103. Sf\u00e2ntul Augustin autorizeaz\u0103 r\u0103zboiul \u00eempotriva celor care abuzeaz\u0103 de libertate, c\u0103ci \u00eembl\u00e2nzi\u021bi ei ar fi mai pu\u021bin periculo\u0219i dec\u00e2t ne\u00eembl\u00e2nzi\u021bi. Dar bine spune sf\u00e2ntul Isidor, c\u0103 niciun r\u0103zboi nu e drept, dac\u0103 nu e precedat de o declara\u021bie.<\/p>\n
\u00cenainte de a se n\u0103pusti asupra aurului, a gr\u0103uncioarelor de aur mari poate c\u00e2t ou\u0103le, avocatul Martin Fernandez de Enciso cite\u0219te cu con\u0219tiinciozitate ultimatumul pe care t\u0103lmaciul \u00eel traduce cu poticneli. Enciso vorbe\u0219te \u00een numele regelui Ferdinand \u0219i al reginei Juana, fiica lui, \u00eembl\u00e2nzitori de popula\u021bii barbare. Le aduce la cuno\u0219tin\u021b\u0103 indienilor de pe r\u00e2ul Sinu c\u0103 Dumnezeu a venit pe lume \u0219i l-a l\u0103sat \u00een locul s\u0103u pe sf\u00e2ntul Petru, c\u0103 urma\u0219ul sf\u00e2ntului Petru este Sf\u00e2ntul P\u0103rinte, \u0219i c\u0103 Sf\u00e2ntul P\u0103rinte, St\u0103p\u00e2n al Universului, a binevoit s\u0103 \u00eei acorde regelui Castiliei \u00eentreg teritoriul Indiilor \u0219i al acestei peninsule.<\/p>\n
Solda\u021bii fierb \u00een armuri. Enciso cite\u0219te rar soma\u021bia \u0219i \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe indieni s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 aceste p\u0103m\u00e2nturi, care nu le apar\u021bin. Le mai spune c\u0103, dac\u0103 vor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo, trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 Alte\u021bei lor, \u00een semn de supunere, un tribut \u00een aur. T\u0103lmaciul face \u0219i el ce poate. St\u00e2nd jos, cei doi Caciques \u00eel ascult\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 pe ciudatul personaj care \u00eei anun\u021b\u0103 c\u0103, \u00een caz de refuz sau de t\u0103r\u0103g\u0103nare, va porni r\u0103zboi \u00eempotriva lor, \u00eei va face sclavi pe ei, pe femeile \u0219i pe copiii lor, \u00eei va vinde \u0219i va dispune de ei, \u0219i c\u0103 mor\u021bile \u0219i pierderile din acest r\u0103zboi drept nu vor fi din pricina spaniolilor.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 s\u0103-l priveasc\u0103 pe Enciso, cei doi Caciques r\u0103spund c\u0103 Sf\u00e2ntul P\u0103rinte a fost foarte generos cu ceea ce nu-i apar\u021bine, c\u0103 trebuie s\u0103 fi fost beat c\u00e2nd a luat hot\u0103r\u00e2ri cu privire la ceva ce nu e al lui \u0219i c\u0103 regele Castiliei e un neru\u0219inat, din moment ce amenin\u021b\u0103 necunoscu\u021bi. Atunci, \u00eencepe v\u0103rsarea de s\u00e2nge.<\/p>\n
\u00cen viitor, lungul discurs va fi citit \u00een plin\u0103 noapte, f\u0103r\u0103 t\u0103lmaci \u0219i la o jum\u0103tate de leghe de satele care urmeaz\u0103 a fi atacate prin surprindere. Indigenii, cufunda\u021bi \u00een somn, nu vor auzi cuvintele care \u00eei declar\u0103 vinova\u021bi de crimele comise \u00eempotriva lor.<\/p>\n
1691 \/ Placentia<\/b><\/p>\n
Adario, c\u0103petenie a indienlor Huroni, \u00eei vorbe\u0219te baronului de Lahontan, colonizator francez al Terranovei<\/b><\/p>\n
Ei bine, nu, sunte\u021bi deja destul de mizerabili: nu-mi pot \u00eenchipui cum a\u021bi putea fi mai r\u0103i. C\u0103rei specii de fiin\u021be \u00eei apar\u021bin europenii, ce fel de oameni sunt ei? Europenii, care fac bine numai din obliga\u021bie, \u0219i ocolesc r\u0103ul doar de team\u0103 c\u0103 vor fi pedepsi\u021bi…<\/i><\/p>\n
Cine v-a dat \u021b\u0103rile \u00een care locui\u021bi acum? Cu ce drept le st\u0103p\u00e2ni\u021bi? Dintotdeauna, p\u0103m\u00e2nturile acestea au apar\u021binut algoquinilor. Serios, iubite frate al meu, suf\u0103r pentru tine din str\u0103fundul inimii. Urmeaz\u0103-mi sfatul \u0219i f\u0103-te Huron. V\u0103d c\u00e2t se poate de clar diferen\u021ba care separ\u0103 condi\u021bia mea de a ta. Eu sunt propriul meu st\u00e2p\u00e2n \u0219i st\u0103p\u00e2nul condi\u021biei mele. Sunt st\u0103p\u00e2nul propriului meu trup, dispun de mine, fac ce-mi place, sunt primul \u0219i ultimul din neamul meu, nu mi-e fric\u0103 de nimeni \u0219i depind doar de Marele Spirit. \u00cen schimb, sufletul \u0219i trupul t\u0103u sunt condamnate, depind de marele c\u0103pitan, viceregele dispune de tine, nu e\u0219ti liber s\u0103 faci ce \u00ee\u021bi trece prin minte. Tr\u0103ie\u0219ti \u00eenfrico\u0219at: de ho\u021bi, de martorii fal\u0219i, de uciga\u0219i. \u0218i trebuie s\u0103 te supui unui \u0219ir nesf\u00e2r\u0219it de persoane care sunt deasupra ta. Este sau nu adev\u0103rat?\u00a0<\/i><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ast\u0103zi, 14 octombrie, \u00een Statele Unite se s\u0103rb\u0103tore\u0219te Columbus Day, ziua lui Cristofor Columb, care marcheaz\u0103 \u201ddescoperirea\u201d Americilor, \u00eentr-un demers glorificator \u0219i amnezic, care omite inten\u021bionat caracterul procesului de colonizare \u2013 genocidul, tortura, sclavia, aproprierea bog\u0103\u021biilor \u0219i impunerea celei mai violente forme de capitalism pe continentul american. Ating\u00e2nd culmea cinismului, Bahamas (insul\u0103 pe care nu mai locuie\u0219te niciun indigen, to\u021bi fiind extermina\u021bi \u00een primele zeci de ani dup\u0103 descinderea coloni\u0219tilor spanioli) celebreaz\u0103 \u00een continuare ziua de 12 octombrie ca Discovery Day. \u00cen vara anului 1990, 350 de reprezentan\u021bi ai diverselor grupuri indigene de pe continentul american \u0219i din Caraibe s-au…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3072"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3072"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3072\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3072"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3072"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3072"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}