Depozi\u021bia lui Thomas H. Wickes<\/i><\/b>[1]<\/a><\/p>\n \u00cen mai 1894, muncitorii de la Pullman au intrat \u00een grev\u0103<\/a>, protest\u00e2nd, printre altele, \u00eempotriva reducerilor salariale \u0219i a concedierii muncitorilor care constituiser\u0103 un comitet de negociere cu patronii. American Railway Union (Sindicatul C\u0103ilor Ferate Americane, cel la care face referire Wickes), condus de Eugene Debs<\/a>, a sus\u021binut greva \u0219i a \u021binut \u00een loc toate trenurile care aveau \u00een componen\u021b\u0103 vagoane de la Pullman. \u00cen timpul interven\u021biei armate a autorit\u0103\u021bilor federale au murit 30 de muncitori \u0219i 57 au fost r\u0103ni\u021bi.<\/p>\n Pullman Strike 1894<\/p><\/div>\n \u201eComisarul Kernan<\/b>: Ce obiec\u021bii aduce\u021bi dumneavoastr\u0103 acelui sindicat?<\/p>\n Thomas H. Wickes<\/b>: Noi nu dorim s\u0103 ducem tratative cu oamenii no\u0219tri c\u00e2t timp ei sunt membri ai Sindicatului C\u0103ilor Ferate Americane sau ai oric\u0103rui alt sindicat. Vom duce tratative cu ei ca simpli indivizi \u0219i ca oameni.<\/p>\n K.<\/b>: Cu fiecare \u00een parte, vre\u021bi s\u0103 spune\u021bi?<\/p>\n T.H.W.<\/b>: Da, domnule comisar.<\/p>\n K.<\/b>: Nu crede\u021bi, D-le Wickes, c\u0103 asta ar oferi corpora\u021biei un avantaj foarte important asupra acestor oameni? Dac\u0103 s-ar discuta separat cu fiecare \u00een parte? \u021ain\u00e2nd cont de abilit\u0103\u021bile dumneavoastr\u0103, care crede\u021bi c\u0103 ar fi pozi\u021bia muncitorului \u00eentr-o astfel de discu\u021bie?<\/p>\n T.H.W.<\/b>: Probabil c\u0103 muncitorul ar fi mai abil dec\u00e2t mine.<\/p>\n K.<\/b>: A\u0219adar, crede\u021bi c\u0103 ar fi corect fa\u021b\u0103 de muncitorii dumneavoastr\u0103 ca fiecare din ei s\u0103 vin\u0103 pe r\u00e2nd la dumneavoastr\u0103 \u0219i s\u0103 discute despre problemele pe care le au, sus\u021bin\u00e2ndu-\u0219i p\u0103rerea cu argumente \u0219i ap\u0103r\u00e2ndu-\u0219i punctul de vedere p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t?<\/p>\n T.H.W.<\/b>: Cred c\u0103 da. Dac\u0103 muncitorul nu este \u00een stare de asta, atunci este problema lui.<\/p>\n K.<\/b>: Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 dumneavoastr\u0103 sunte\u021bi reprezentantul unei mari concentr\u0103ri de capital \u0219i a\u021bi fost ales \u00een aceast\u0103 pozi\u021bie datorit\u0103 abilit\u0103\u021bilor dumneavoastr\u0103 de a-i reprezenta interesele, nu crede\u021bi c\u0103 \u0219i muncitorul are dreptul de a se uni cu to\u021bi cei din breasla sa \u0219i, \u00eempreun\u0103, de a-i alege pe cei mai capabili dintre ei s\u0103 le reprezinte cauza?<\/p>\n T.H.W.<\/b>: S\u0103 se uneasc\u0103 \u00eentr-un sindicat?<\/p>\n K.<\/b>: Da, \u00eentr-un sindicat.<\/p>\n T.H.W.<\/b>: Au acest drept, desigur. La fel cum \u0219i noi avem dreptul de a refuza s\u0103 negociem cu ei.<\/p>\n K.<\/b>: Crede\u021bi c\u0103 ave\u021bi dreptul de a nu recunoa\u0219te dreptul muncitorilor la negociere?<\/p>\n T.H.W.<\/b>: Da, domnule comisar. Dac\u0103 asta hot\u0103r\u00e2m.<\/p>\n K.<\/b>: Dac\u0103 asta hot\u0103r\u00e2\u021bi… Asta este politica dumneavoastr\u0103?<\/p>\n T.H.W.<\/b>: Da.<\/p>\n K.<\/b>: Deci crede\u021bi c\u0103 ave\u021bi dreptul de a refuza recunoa\u0219terea unui sindicat format cu scopul de a aduce la cuno\u0219tin\u021ba companiei, prin cei mai capabili dintre membri s\u0103i, nemul\u021bumirile unuia sau mai multor muncitori?<\/p>\n T.H.W.<\/b>: Da, asta este politica companiei noastre. Dac\u0103 i-am recunoa\u0219te pe ace\u0219ti oameni ca reprezentan\u021bi ai sindicatelor, ne-ar putea obliga s\u0103 pl\u0103tim salarii care s\u0103 le convin\u0103 lor, lucru care ar aduce Compania Pullman \u00eentr-o situa\u021bie la fel de proast\u0103 ca unele c\u0103i ferate. Asta din cauza concesiilor pe care consider\u0103m c\u0103 nu ar trebui s\u0103 le facem.<\/p>\n K.<\/b>: Nu crede\u021bi c\u0103 abordarea opus\u0103, \u0219i anume s\u0103 \u00eei trata\u021bi pe muncitori ca pe ni\u0219te indivizi atomiza\u021bi, v-ar permite dumneavoastr\u0103, \u00een cazul \u00een care a\u021bi c\u0103uta s\u0103 abuza\u021bi de putere, s\u0103 pl\u0103ti\u021bi doar salarii care s\u0103 v\u0103 convin\u0103?<\/p>\n T.H.W.<\/b>: F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 un om aflat \u00eentr-o pozi\u021bie de autoritate i-ar putea nedrept\u0103\u021bi pe muncitori dac\u0103 ar adopta o atitudine injust\u0103 \u0219i arbitrar\u0103. \u00cens\u0103 \u00een cazul acesta, muncitorul are oric\u00e2nd posibilitatea s\u0103 plece s\u0103 lucreze \u00een alt\u0103 parte.<\/p>\n K.<\/b>: Sunte\u021bi dispus s\u0103 lua\u021bi \u00een calcul faptul c\u0103 pentru mul\u021bi oameni care s-au obi\u0219nuit cu un anumit loc de munc\u0103 \u0219i \u0219i-au organizat via\u021ba \u00een jurul acelui loc de munc\u0103, o astfel de posibilitate nu \u00eenseamn\u0103 mare lucru?<\/p>\n T.H.W.<\/b>: De obicei, cei mai buni oameni ai no\u0219tri se remarc\u0103 repede; ei nu ne fac probleme cu sindicatele sau cu alte lucruri. Avem necazuri doar din cauza oamenilor inferiori, a celor mai prost preg\u0103ti\u021bi.<\/p>\n K.<\/b>: S\u0103 \u00een\u021beleg atunci c\u0103 oamenii cel mai pu\u021bin capabili v\u0103 fac cele mai mari probleme?<\/p>\n T.H.W.<\/b>: Da, a\u0219a este; dac\u0103 ace\u0219ti oameni sunt dispu\u0219i s\u0103 se lase condu\u0219i de cei mai incapabili dintre ei, atunci e problema lor.\u201d<\/p>\n Depozi\u021bia lui Clarence Darrow[2]<\/b><\/a><\/i><\/b><\/p>\n \u00cen 1915, Clarence Darrow a fost printre cei chema\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i exprime opinia despre conflictele de munc\u0103 \u00een fa\u021ba Comisiei pentru Rela\u021bii Industriale<\/a>. Aceast\u0103 comisie senatorial\u0103 fusese \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1912 pentru a evalua condi\u021biile de munc\u0103 \u00een industriile din SUA \u00een anii 1913-1915. Raportul final al comisiei poate fi citit aici<\/a>.\u00a0Concluziile comisiei au condamnat practicile represive ale patronilor \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t pre\u0219edintele Asocia\u021biei Patronilor din Pittsburgh a declarat public c\u0103 pre\u0219edintele comisiei ar trebui asasinat.<\/a><\/p>\n \u201eComisarul O\u2019Connell<\/b>: Unul din subiectele care s-au discutat \u00een timpul lucr\u0103rilor acestei comisii \u0219i mai ales \u00een timpul acestei audieri a fost numit \u00een fel \u0219i chip, mai pu\u021bin \u00eentr-un mod respectabil. Este vorba despre unit\u0103\u021bile de produc\u021bie sindicalizate, pe care patronii le \u00eempart \u00een companii \u201edeschise\u201d \u0219i companii \u201e\u00eenchise\u201d (open shop<\/i> \u0219i closed shop<\/i>)[3]<\/a>, iar sindicatele le consider\u0103 unit\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 sindicat, respectiv unit\u0103\u021bi cu sindicat. Patronii acuz\u0103 sindicatele de conspira\u021bii criminale, de lipsirea cet\u0103\u021beanului american de dreptul de a munci \u0219i de lipsirea angajatorului american de dreptul de a angaja pe oricine dore\u0219te \u00een orice condi\u021bii dore\u0219te, \u0219i c\u00e2te \u0219i mai c\u00e2te. \u0218tiu c\u0103 a\u021bi scris multe pe tema asta \u0219i sunt convins c\u0103 cei din comisie ar vrea s\u0103 afle p\u0103rerea dumneavoastr\u0103 despre a\u0219a-numitele open shops<\/i>.<\/p>\n Clarence Darrow: <\/b>Sigur c\u0103 se spun foarte multe aiureli pe tema asta. Se vorbe\u0219te despre dreptul inalienabil de a munci; nu exist\u0103 un asemenea drept. Nimeni nu are dreptul de a munci, iar cei care sus\u021bin politicile open shop<\/i> nu \u021bin la dreptul de a munci al nim\u0103nui \u00een afar\u0103 de cel al muncitorului vulnerabil, nesindicalizat, \u0219i asta doar pentru c\u0103 astfel \u00eel pot folosi. Dac\u0103 omul are dreptul constitu\u021bional de a munci, atunci ar trebui s\u0103 existe un cadru legislativ prin care acesta s\u0103 poat\u0103 ob\u021bine de lucru; s\u0103 i se garanteze g\u0103sirea unui loc de munc\u0103. Ori a\u0219a ceva nu exist\u0103. Un om nu poate munci dec\u00e2t dac\u0103 exist\u0103 locuri de munc\u0103. \u00cen sistemul actual, un om nu poate munci dec\u00e2t pentru un alt om care are nevoie de for\u021ba sa de munc\u0103.<\/p>\n Muncitorul \u00ee\u0219i petrece o mare parte din zi \u00een atelier. El nu trebuie s\u0103 invite \u00een casa sa un muncitor care refuz\u0103 sindicatul, dac\u0103 nu dore\u0219te, \u0219i probabil c\u0103 nu va dori asta, \u0219i nu are nicio obliga\u021bie s\u0103 lucreze cu acel muncitor \u00een fabric\u0103 dac\u0103 nu dore\u0219te. Dac\u0103 un prezbiterian refuz\u0103 s\u0103 lucreze cu un catolic, poate fi considerat \u00eengust la minte, dar tot nu trebuie s-o fac\u0103. Desigur, un om din sindicat are un motiv foarte clar: \u00een\u021belege \u0219i simte c\u0103 muncitorul care refuz\u0103 sindicatul lucreaz\u0103 \u00eempotriva intereselor clasei sale. El \u00een\u021belege c\u0103 singurul mod prin care un muncitor poate ob\u021bine ceva este negocierea colectiv\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 spun\u0103 conducerii \u201eDac\u0103 nu ne m\u0103ri\u021bi salariile de mizerie, nu-mi voi da doar eu demisia, ci ne-o d\u0103m to\u021bi \u0219i oprim activitatea.\u201d E singura cale. Dac\u0103 pleac\u0103 un om, zece sau o sut\u0103, din 50.000, nu \u00eenseamn\u0103 nimic. Dar dac\u0103 pleac\u0103 to\u021bi, abia atunci sunt pe picior de egalitate cu angajatorul \u0219i \u00eei pot face ceea ce el le face constant atunci c\u00e2nd \u00eei concediaz\u0103. Abia atunci pot negocia, \u0219i nu exist\u0103 un alt fel de negociere dec\u00e2t negocierea colectiv\u0103, singura care se face de pe picior de egalitate.<\/p>\n Muncitorul nesindicalizat vine \u0219i spune \u201eEu o s\u0103-\u021bi iau locul.\u201d El nu este loial sindicatului, iar muncitorul din sindicat \u00eel prive\u0219te ca pe un tr\u0103d\u0103tor \u0219i refuz\u0103 s\u0103 lucreze al\u0103turi de el; \u0219i are tot dreptul s-o fac\u0103.<\/p>\n \u00cen realitate, conceptul de open shop<\/i> nu exist\u0103. Exist\u0103 unit\u0103\u021bi de produc\u021bie cu sindicat, respectiv unit\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 sindicat. To\u021bi cei care sus\u021bin ideea de open shop<\/i> sunt \u00eempotriva \u00eentreprinderilor sindicalizate, orice ar spune. Nu vreau s\u0103 spun prin asta c\u0103 sindicatele ar fi perfecte; cu siguran\u021b\u0103 nu sunt. Cei care lucreaz\u0103 cu ele \u0219tiu asta mai bine ca oricine. Pur \u0219i simplu \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i fac\u0103 treaba c\u00e2t de bine pot cu materialul pe care-l au la dispozi\u021bie, care e departe de a fi perfect. \u00cen multe momente se comport\u0103 brutal pentru c\u0103 trebuie s-o fac\u0103, iar uneori creeaz\u0103 probleme oamenilor, \u00eens\u0103 sindicatul este unul din elementele esen\u021biale din lumea industrial\u0103, iar lupta se duce \u00eentre cei care le sus\u021bin si cei care li se opun. Cei care se opun sindicatelor afirm\u0103 c\u0103 sus\u021bin ideea de open shop<\/i>, \u00eens\u0103 open shop<\/i>-ul este pur \u0219i simplu u\u0219a din dos pe care este dat afar\u0103 muncitorul sindicalizat.\u201d<\/p>\n [1]<\/a> Fragmente din depozi\u021bia lui Thomas H. Wickes, Vice-Pre\u0219edinte al Pullman Palace Car Company<\/b> (Compania de Vagoane Pullman Pallace), 27 august 1894. U.S. Congress, House of Representatives, United States Strike Commission, Report on the Chicago Strike of June-July, 1894<\/i> (Washington: U.S. Government Printing Office, 1895), p. 621-622, publicat \u00een original \u00een Leon Litwack, The American Labor Movement<\/b>, Englewood Cliffs, N.J.: Prentice Hall, 1962, p. 64-66.<\/p>\n<\/div>\n [2]<\/a> Fragmente din depozi\u021bia lui Clarence Darrow, 18 mai 1915. U.S. Congress, Senate, Final Report and Testimony Submitted to Congress by the Commission on Industrial Relations<\/i>, 64th Congress, 1st Session, Senate Document 415 (Washington: U.S. Government Printing Office, 1916), IX, 10805-10806, \u00een original \u00een Litwack, The American<\/b>…, p. 75-77.<\/p>\n<\/div>\n [3]<\/a> A\u0219a-numitele \u201eopen shop\u201d \u0219i \u201eclosed shop\u201d se refer\u0103 la tipul de sindicat dintr-o companie sau \u00eentreprindere. \u00cen cazul open shop-ului, muncitorii nu erau sindicaliza\u021bi, \u00een sensul c\u0103 sindicatul func\u021biona pe baz\u0103 de voluntariat, muncitorii fiind descuraja\u021bi s\u0103 se \u00eenscrie, de\u0219i aveau libertatea de a o face. Astfel de sindicate erau adesea controlate de angajator, vezi conceptul de \u201esindicate galbene\u201d http:\/\/www.fml.ro\/_additional\/oldfmlsite\/fmlpage_main\/news\/sindicatele_galbene.htm<\/a>. \u00cen cel de-al doilea caz, al closed shop-ului, sindicatul \u00eei reprezenta \u0219i proteja pe to\u021bi muncitorii din respectiva unitate de produc\u021bie \u0219i \u00eei primea automat \u00een r\u00e2ndurile sale pe to\u021bi noii angaja\u021bi (n. a.)<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Marius Bogdan Tudor \u201eMuncitorul are oric\u00e2nd posibilitatea s\u0103 plece s\u0103 lucreze \u00een alt\u0103 parte.\u201d Av\u00e2nd \u00een vedere evolu\u021bia capitalismului \u00een SUA \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, nu surprinde faptul c\u0103 industriile produc\u0103toare au dus o lupt\u0103 cr\u00e2ncen\u0103 \u00eempotriva organiza\u021biilor muncitore\u0219ti. \u00centr-o perioad\u0103 dedicat\u0103 acumul\u0103rii rapide de capital \u2013 facilitat\u0103 de competi\u021bia acerb\u0103 \u2013 costurile cu for\u021ba de munc\u0103 trebuiau reduse, iar produc\u021bia accelerat\u0103. \u00cembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biilor de munc\u0103, cre\u0219terea salariilor \u0219i reducerea programului de lucru ar fi crescut costurile de produc\u021bie, iar un astfel de industria\u0219 \u201eluminat\u201d se putea trezi dep\u0103\u0219it de o concuren\u021b\u0103 mai pu\u021bin binevoitoare…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3070"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3070"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3070\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3070"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3070"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3070"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"Pullman](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/Pullman-Strike-1894-300x219.jpg\")
<\/a>
<\/p>\n
\n