de Paulo Freire<\/i><\/b><\/p>\n
O analiz\u0103 atent\u0103 a rela\u021biei profesor-elev la orice nivel \u2013 fie \u00een interiorul, fie \u00een afara \u0219colii \u2013 relev\u0103 caracterul ei fundamental narativ<\/i>. Aceast\u0103 rela\u021bie presupune un Subiect narator (profesorul) \u0219i obiecte r\u0103bd\u0103toare \u0219i ascult\u0103toare (elevii). Con\u021binutul, fie c\u0103 e vorba de valori sau de dimensiuni empirice ale realit\u0103\u021bii, tinde s\u0103 devin\u0103 lipsit de via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 se anchilozeze \u00een timpul procesului narativ. Educa\u021bia sufer\u0103 de r\u0103u de nara\u021biune.<\/p>\n
Profesorul vorbe\u0219te despre realitate ca \u0219i cum aceasta ar fi imobil\u0103, compartimentat\u0103 \u0219i previzibil\u0103. Sau divagheaz\u0103 pe subiecte complet str\u0103ine de experien\u021bele de via\u021b\u0103 a studen\u021bilor. Obiectivul s\u0103u este acela de a-i \u201eumple\u201d pe elevi cu con\u021binuturile nara\u021biunii sale, con\u021binuturi care sunt rupte de realitate, scoase din totalitatea care le-a generat \u0219i care le-ar putea da o \u00eensemn\u0103tate. Cuvintele sunt golite de concrete\u021bea lor \u0219i devin o prolixitate alienat\u0103 \u0219i alienant\u0103.<\/p>\n
Astfel, caracteristica evident\u0103 a acestui tip de educa\u021bie narativ\u0103 o reprezint\u0103 sonoritatea cuvintelor, nu puterea lor de a transforma. \u201ePatru ori patru egal \u0219ai\u0219pe, capitala statului Par\u00e1 este Bel\u00e9m.\u201d Studentul \u00eenregistreaz\u0103, memoreaz\u0103 \u0219i repet\u0103 aceste propozi\u021bii f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama ce \u00eenseamn\u0103 cu adev\u0103rat patru ori patru sau ce reprezint\u0103 conceptul de \u201ecapital\u0103\u201d din afirma\u021bia \u201ecapitala statului Par\u00e1 este Bel\u00e9m\u201d, adic\u0103 ceea ce reprezint\u0103 ora\u0219ul Bel\u00e9m pentru statul Par\u00e1 \u0219i ce reprezint\u0103 statul Par\u00e1 pentru Brazilia.<\/p>\n
Nara\u021biunea (cu profesorul \u00een pozi\u021bia naratorului) \u00eei determin\u0103 pe elevi s\u0103 memoreze mecanic con\u021binutul narat. Mai mult, \u00eei transform\u0103 \u00een \u201econtainere\u201d, \u00een \u201erecipiente\u201d care s\u0103 fie \u201eumplute\u201d de profesor. Cu c\u00e2t umple mai mult recipientele, cu at\u00e2t e mai bun ca profesor; cu c\u00e2t mai u\u0219or se las\u0103 umplute recipientele, cu at\u00e2t sunt mai buni ca elevi.<\/p>\n
Educa\u021bia devine astfel un act de depunere \u00een care elevii sunt depozitele, iar profesorul deponentul. \u00cen loc s\u0103 comunice, profesorul emite comunicate \u0219i face depuneri pe care elevii le primesc r\u0103bd\u0103tori, le memoreaz\u0103 \u0219i le repet\u0103. Acesta este conceptul de \u201eeduca\u021bie de tip bancar\u201d, care permite elevilor un orizont de ac\u021biune ce se limiteaz\u0103 la recep\u021bionarea, umplerea \u0219i stocarea depozitelor. E adev\u0103rat c\u0103 au oportunitatea de a deveni colec\u021bionari sau arhivari ai lucrurilor pe care le stocheaz\u0103. \u00cens\u0103 \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, oamenii \u00een\u0219i\u0219i sunt cei care sunt cataloga\u021bi si arhiva\u021bi de c\u0103tre lipsa de creativitate, de transformare \u0219i de cunoa\u0219tere din acest sistem prost conceput, cel pu\u021bin. C\u0103ci \u00een afara cercet\u0103rii, \u00een afara praxisului, indivizii nu pot deveni cu adev\u0103rat oameni. Cunoa\u0219terea apare doar \u00een urma inven\u021biilor \u0219i a reinvent\u0103rilor, prin cercetarea neobosit\u0103, ner\u0103bd\u0103toare \u0219i plin\u0103 de speran\u021b\u0103 pe care oamenii o realizeaz\u0103 \u00een lume \u0219i \u00eempreun\u0103 cu lumea.<\/p>\n
\u00cen educa\u021bia de tip bancar, cunoa\u0219terea este un dar oferit de c\u0103tre cei ce se consider\u0103 cunosc\u0103tori celor despre care consider\u0103 c\u0103 nu \u0219tiu nimic. Proiectarea unei ignoran\u021be absolute asupra celorlal\u021bi \u2013 o caracteristic\u0103 a ideologiei oprim\u0103rii \u2013 neag\u0103 educa\u021bia \u0219i cunoa\u0219terea ca procese ale cercet\u0103rii. Profesorul se prezint\u0103 \u00een fa\u021ba elevilor s\u0103i ca opusul lor necesar; calific\u00e2ndu-le ignoran\u021ba ca absolut\u0103, el \u00ee\u0219i justific\u0103 propria existen\u021b\u0103. Elevii, la r\u00e2ndul lor, aliena\u021bi precum sclavul din dialectica hegelian\u0103, \u00ee\u0219i accept\u0103 ignoran\u021ba ca justificatoare pentru existen\u021ba profesorului, \u00eens\u0103 spre deosebire de sclav, nu afl\u0103 niciodat\u0103 c\u0103 ei sunt de fapt cei care educ\u0103 profesorul.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, ra\u021biunea de a fi a educa\u021biei libertare const\u0103 \u00een efortul f\u0103cut \u00een direc\u021bia reconcilierii. Educa\u021bia trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu solu\u021bia la contradic\u021bia profesor-elev, prin reconcilierea celor doi poli ai contradic\u021biei \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t ambii s\u0103 fie \u00een acela\u0219i timp \u0219i profesori, si elevi.<\/p>\n
Aceast\u0103 solu\u021bie nu se afl\u0103 (\u0219i nici nu se poate afla) \u00een educa\u021bia de tip bancar. Din contr\u0103, acest tip de educa\u021bie sus\u021bine \u0219i chiar stimuleaz\u0103 contradic\u021bia prin urm\u0103toarele atitudini \u0219i practici care reflect\u0103 societatea opresiv\u0103:<\/p>\n
a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profesorul pred\u0103, elevi sunt \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi;<\/p>\n
b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profesorul \u0219tie totul, elevii nu \u0219tiu nimic;<\/p>\n
c)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profesorul are idei, elevii au ideile pe care le are profesorul despre ei;<\/p>\n
d)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profesorul vorbe\u0219te, elevii ascult\u0103 \u2013 supu\u0219i;<\/p>\n
e)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profesorul disciplineaz\u0103, elevii sunt disciplina\u021bi;<\/p>\n
f)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profesorul alege \u0219i \u00ee\u0219i pune \u00een practic\u0103 alegerea, elevii se conformeaz\u0103;<\/p>\n
g)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profesorul ac\u021bioneaz\u0103, elevii au iluzia c\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i ei, prin profesor;<\/p>\n
h)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profesorul alege programa \u0219colar\u0103, elevii (f\u0103r\u0103 s\u0103 fie consulta\u021bi) se adapteaz\u0103 la ea;<\/p>\n
i)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profesorul face confuzie \u00eentre autoritatea cunoa\u0219terii \u0219i propria autoritate profesional\u0103, pe care o opune libert\u0103\u021bii elevilor;<\/p>\n
j)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profesorul este Subiectul procesului de \u00eenv\u0103\u021bare, elevii sunt simple obiecte;<\/p>\n
<\/p>\n
Nu surprinde faptul c\u0103 educa\u021bia de tip bancar \u00eei consider\u0103 pe oameni fiin\u021be adaptabile \u0219i administrabile. Cu c\u00e2t elevi lucreaz\u0103 mai mult la stocarea depozitelor care le sunt \u00eencredin\u021bate, cu at\u00e2t \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 mai pu\u021bin con\u0219tiin\u021ba critic\u0103 ce ar rezulta din interven\u021bia lor \u00een lume ca transformatori ai celei lumi. Cu c\u00e2t mai mult accept\u0103 rolul pasiv care le este impus, cu at\u00e2t tind mai mult s\u0103 se adapteze la lume a\u0219a cum e \u0219i la modul fragmentat de a privi realitatea care e depozitat \u00een ei.<\/p>\n
Capacitatea educa\u021biei de tip bancar de a minimiza sau anula puterea creativ\u0103 a elevilor \u0219i de a le stimula credulitatea seve\u0219te intereselor opresorilor, care nu \u021bin nici la expunerea modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 lumea, nici la transformarea ei. Opresorii se folosesc de \u201eumanitarism\u201d pentru a men\u021bine o situa\u021bie avantajoas\u0103. Ei reac\u021bioneaz\u0103 aproape instinctual \u00eempotriva oric\u0103rui experiment educa\u021bional care stimuleaz\u0103 capacit\u0103\u021bile critice \u0219i care nu se mul\u021bume\u0219te cu o abordare par\u021bial\u0103 a realit\u0103\u021bii, ci caut\u0103 \u00eentotdeauna leg\u0103turile care unesc problemele una de cealalt\u0103.<\/p>\n
Astfel, interesul opresorilor este de fapt \u201eschimbarea con\u0219tiin\u021bei celor oprima\u021bi, nu a situa\u021biei care \u00eei oprim\u0103\u201d;[1]<\/a> c\u0103ci cu c\u00e2t mai mult vor fi cei oprima\u021bi convin\u0219i s\u0103 se adapteze la aceast\u0103 situa\u021bie, cu at\u00e2t mai u\u0219or pot fi domina\u021bi. Pentru a-\u0219i atinge acest scop, opresorii folosesc educa\u021bia de tip bancar \u00eempreun\u0103 cu un aparat institu\u021bional paternalist de ac\u021biune social\u0103 \u00een cadrul c\u0103ruia cei oprima\u021bi sunt cataloga\u021bi eufemistic ca \u201ebeneficiari de ajutor social\u201d. Ace\u0219tia sunt trata\u021bi individual, ca persoane marginale ce deviaz\u0103 de la configura\u021bia general\u0103 a unei societ\u0103\u021bi \u201ebune, organizate \u0219i echitabile\u201d. Cei oprima\u021bi sunt privi\u021bi ca o patologie a unei societ\u0103\u021bi s\u0103n\u0103toase, care astfel trebuie s\u0103-i \u00eendrepte pe ace\u0219ti \u201eincompeten\u021bi \u0219i lene\u0219i\u201d schimb\u00e2ndu-le mentalitatea. Ace\u0219ti marginali trebuie \u201eintegra\u021bi\u201d, \u201e\u00eencorpora\u021bi\u201d \u00een societatea s\u0103n\u0103toas\u0103 pe care au \u201eabandonat-o\u201d.<\/p>\n Cu toate astea, adev\u0103rul este c\u0103 cei oprima\u021bi nu sunt \u201emarginali\u201d; ei nu sunt oameni care tr\u0103iesc \u201e\u00een afara\u201d societ\u0103\u021bii, ci au fost dintotdeauna \u00een\u0103untrul ei \u2013 al structurii care i-a transformat \u00een \u201efiin\u021be pentru al\u021bii\u201d. Solu\u021bia nu este ca ei s\u0103 fie \u201eintegra\u021bi\u201d \u00een aceast\u0103 structur\u0103 oprimant\u0103, ci ca structura s\u0103 fie transformat\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t ei s\u0103 poat\u0103 deveni \u201efiin\u021be pentru ei \u00een\u0219i\u0219i\u201d. Sigur c\u0103 o astfel de transformare ar submina scopurile opresorilor; de-aici \u0219i utilizarea conceptului bancar de educa\u021bie cu scopul de a evita amenin\u021barea pe care ar reprezenta-o ni\u0219te elevi cu con\u0219tiin\u021b\u0103 critic\u0103 (conscientiza\u00e7\u00e3o<\/i><\/a>).[2]<\/a><\/p>\n Abordarea de tip bancar a educa\u021biei nu le va propune niciodat\u0103 elevilor s\u0103 abordeze \u00een mod critic realitatea. \u00cen schimb, va trata probleme esen\u021biale precum sublinierea importan\u021bei faptului c\u0103 Roger a oferit iarb\u0103 iepurelui, \u0219i nu caprei. \u201eUmanismul\u201d abord\u0103rii de tip bancar camufleaz\u0103 efortul de a transforma b\u0103rba\u021bi \u0219i femei \u00een automate \u2013 ceea ce reprezint\u0103 tocmai negarea voca\u021biei lor ontologice de a se des\u0103v\u00e2r\u0219i ca oameni.<\/p>\n Traducerea din limba engleza: Marius Bogdan Tudor<\/em><\/p>\n \n
<\/p>\n
\n