{"id":3066,"date":"2013-09-12T06:41:50","date_gmt":"2013-09-12T06:41:50","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=903"},"modified":"2013-09-12T06:41:50","modified_gmt":"2013-09-12T06:41:50","slug":"pe-scurt-despre-stat-si-capital","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/09\/12\/pe-scurt-despre-stat-si-capital\/","title":{"rendered":"Pe scurt, despre stat \u0219i capital"},"content":{"rendered":"

<\/b>de Marius Bogdan Tudor<\/a><\/i><\/b>\u00a0 \u00a0<\/a><\/p>\n

\u00cen urma adopt\u0103rii de c\u0103tre Guvern a proiectului de lege<\/a> care creeaz\u0103 o stare de excep\u021bie pentru Gold Corporation, statul rom\u00e2n face un pas greu de imaginat chiar \u0219i pentru cei mai vajnici promotori ai neoliberalismului: \u00ee\u0219i externalizeaz\u0103 func\u021bia de legiferare c\u0103tre un actor economic privat. \u0218tergerea grani\u021belor dintre stat \u0219i capital nu este un fenomen nou \u0219i nici unul cu \u201especific rom\u00e2nesc\u201d – Argentina \u00een perioada Videla, Chile \u00een perioada Pinochet sau Rusia post-sovietic\u0103 \u00een anii 90 fiind exemple gr\u0103itoare \u00een acest sens. \u00cens\u0103 ac\u021biunea capitalului prin institu\u021bii ale statului \u00een cazul Ro\u0219ia Montan\u0103 exprim\u0103 violent contradic\u021biile dintre prevederile constitu\u021bionale \u0219i actul efectiv al guvern\u0103rii: normele \u0219i reglement\u0103rile nu protejeaz\u0103 pe nimeni \u00een afar\u0103 de marii actori economici (care, \u00een fapt, se pot proteja foarte bine \u0219i singuri, c\u0103ci ni se url\u0103 \u00een casc\u0103 de 23 de ani c\u0103 pia\u021ba trebuie s\u0103 fie \u201eliber\u0103\u201d)[1]<\/a> \u0219i ad\u00e2ncesc inegalit\u0103\u021bile \u00een loc s\u0103 le limiteze. \u00cen acela\u0219i timp, Crin Antonescu declara c\u0103 proiectul de lege poate fi aprobat \u0219i f\u0103r\u0103 a se \u021bine cont de avizele negative de la Ministerele Justi\u021biei \u0219i Economiei, \u201eignor\u00e2nd sau chiar \u00eempotriva raportului exper\u0163ilor, pentru c\u0103 e un act de voin\u0163\u0103 politic\u0103\u201d. Astfel, este consim\u021bit\u0103 oficial confuzia dintre partinic \u0219i politic \u00een institu\u021biile statului. Politicul ca lupt\u0103 de idei, ca motor de c\u0103utare al unor forme echitabile de organizare a vie\u021bii \u00eempreun\u0103, a fost exclus de c\u0103tre stat din sistemul politic formal \u0219i \u0219i-a reg\u0103sit locul \u00een strad\u0103.<\/b>[2]<\/a><\/p>\n

Ac\u021biunile statului necesit\u0103 o contextualizare istoric\u0103 pentru a \u00een\u021belege modul \u00een care acesta se comport\u0103 \u00een prezent. Dincolo de naivit\u0103\u021bile ideologiei cotidiene dominante \u00een Rom\u00e2nia post-socialist\u0103 \u2013 \u201estatul corupt\u201d, \u201einvestitorii de bun\u0103 credin\u021b\u0103\u201d \u0219i \u201ecorpora\u021biile cu suflet\u201d \u2013 statul modern s-a aflat tot timpul \u00eentr-o rela\u021bie complex\u0103 cu sistemul politic \u0219i societatea din jurul s\u0103u.[3]<\/a> Statele nu se formeaz\u0103 \u0219i punct. Ele nu sunt rezultatul unui eveniment exceptional unic, ci, mai degrab\u0103, al unui proces de evolu\u021bie structural, care trebuie \u00eentre\u021binut prin discurs. Dac\u0103 s\u0103p\u0103m pu\u021bin, descoperim faptul c\u0103 Statele Unite ale Americii s-au constituit ca un vehicul de promovare a intereselor economice dominante, \u00een urma dorin\u021bei elitelor coloniale de a avea controlul deplin asupra propriet\u0103\u021bilor \u0219i resurselor coloniei. \u00cen condi\u021biile unei societ\u0103\u021bi extrem de polarizate \u00een care aveau loc constant revolte ale muncitorilor \u0219i micilor comercian\u021bi \u00eempotriva marilor proprietari[4]<\/a>, mobilizarea popula\u021biei pentru un r\u0103zboi \u00eempotriva Angliei, perceput ca fiind unul al elitelor, a fost extrem de dificil\u0103 (mai ales \u00een condi\u021biile \u00een care acestea din urm\u0103 nu aveau s\u0103 lupte efectiv, fie datorit\u0103 legilor care \u00eei scuteau de \u00eencorporare, dac\u0103 de\u021bineau func\u021bii publice, fie pl\u0103tindu-\u0219i locul). Numai combin\u00e2nd retorica dreptului la revolt\u0103 \u00eempotriva unui guvern tiranic cu restric\u021biile economice impuse de Anglia, cu represiunile armate ale englezilor \u0219i cu mirajul \u00eembog\u0103\u021birii \u0219i al \u00eempropriet\u0103ririi \u00een cazul triumfului s-a putut forma un minim consens \u00eempotriva puterii coloniale britanice, care s\u0103 distrag\u0103 aten\u021bia de la practicile opresive ale elitelor locale.<\/p>\n

\u00cencorporarea efectiv\u0103 a solda\u021bilor s-a realizat pe acelea\u0219i considerente de clas\u0103: \u00een statul Connecticut, cei care \u00ee\u0219i permiteau puteau pl\u0103ti un \u00eenlocuitor sau o tax\u0103 de 5 lire. Despre armata lui Washington, un preot mobilizat \u00een Massachusetts scria: \u201eSt\u0103p\u00e2ni noi, legi noi. Suntem sub cea mai dur\u0103 autoritate, iar pr\u0103pastia dintre ofi\u021beri \u0219i solda\u021bi este imens\u0103. Fiecare este \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 \u00ee\u0219i cunoasc\u0103 locul, altfel este legat \u0219i i se aplic\u0103 30-40 de lovituri de bici.\u201d[5]<\/a> Nici noile constitu\u021bii adoptate \u00een toate cele 13 state state americane la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1770 nu musteau de libertate \u0219i democra\u021bie, a\u0219a cum g\u0103sim \u00een manualele \u0219colare de la noi: 90% din popula\u021bia statului Maryland nu putea de\u021bine o func\u021bie public\u0103 din cauza criteriilor cenzitare, iar \u00een Massachusetts, criteriile de proprietate pentru accesul la o func\u021bie public\u0103 chiar au crescut dup\u0103 ob\u021binerea independen\u021bei SUA.[6]<\/a> Conduc\u0103torii noului stat (majoritatea foste elite coloniale) au confiscat propriet\u0103\u021bile celor care r\u0103m\u0103seser\u0103 loiali Angliei \u0219i au folosit o parte din ele pentru a \u00eempropriet\u0103ri cu loturi mici chiria\u0219ii, micii fermieri \u0219i micii comercian\u021bi.[7]<\/a> Astfel, statul \u0219i-a asigurat sus\u021binerea unui grup semnificativ de actori sociali \u00een cazul unor posibile revolte ale celor exclu\u0219i din noua (\u0219i din vechea) construc\u021bie politic\u0103: femeile, nativii americani, sclavii, negrii liberi sau albii f\u0103r\u0103 proprietate.<\/p>\n

Observat \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 istoric\u0103, statul apare exclusiv ca protector al intereselor clasei conduc\u0103toare, f\u0103c\u00e2nd concesii minime p\u0103turilor dezavantajate. Tarifele protec\u021bioniste impuse p\u00e2n\u0103 spre mijlocul secolului XX de c\u0103tre SUA produselor din import pentru a proteja produc\u021bia local\u0103 relev\u0103 nivelul de implicare al statului \u00een sus\u021binerea capitalului \u0219i fic\u021biunea \u201epie\u021bei libere\u201d. \u00cens\u0103 o dat\u0103 cu dezvoltarea capitalismului \u2013 mecanizarea produc\u021biei, transformarea artizanilor \u00een muncitori hiper-specializa\u021bi \u0219i apari\u021bia mi\u0219c\u0103rilor muncitore\u0219ti \u0219i feministe \u2013 rela\u021bia statului cu sistemul politic se complic\u0103. Subordonarea total\u0103 a elitei statului fa\u021b\u0103 de clasa dominant\u0103 nu mai este de ajuns ca explica\u021bie unic\u0103 pentru decodarea ac\u021biunilor statului, chiar dac\u0103 scopul acestuia r\u0103m\u00e2ne asigurarea intereselor economice dominante.[8]<\/a> Presiunile din partea mi\u0219c\u0103rilor sociale devin din ce \u00een ce mai mari pentru ca statul s\u0103 asigure \u0219i condi\u021bii decente pentru for\u021ba de munc\u0103, nu doar privilegii pentru acumul\u0103rile de capital. Cu alte cuvinte, reprezentarea politic<\/b>\u0103 a unor grupuri sociale alienate de raporturile de munc\u0103, de violen\u021ba structural\u0103 de gen \u0219i\/sau ras\u0103 etc., pune presiune pe elitele statului s\u0103 ac\u021bioneze \u00een favoarea intereselor \u0219i aspira\u021biilor acelor grupuri.<\/b><\/p>\n

Prima grev\u0103 la nivel na\u021bional<\/a> din SUA a fost declan\u0219at\u0103 \u00een 1877 de muncitorii de la c\u0103ile ferate[9]<\/a>, o industrie \u00een plin\u0103 expansiune dup\u0103 R\u0103zboiul de Secesiune, \u0219i care beneficia de \u00eemprumuturi \u0219i aloc\u0103ri de terenuri din partea statului. Datorit\u0103 infuziei mari de capital de care aveau nevoie noile mari industrii, precum construc\u021bia de c\u0103i ferate sau siderugia \u2013 \u0219i, implicit, a riscului pe care-l presupunea o astfel de investi\u021bie \u2013 \u00een statele din Europa de Vest \u0219i America de Nord a ap\u0103rut, la mijlocul secolului al XIX-lea, presiunea unei reglement\u0103ri care ast\u0103zi e considerat\u0103 la fel de banal\u0103 ca apa cald\u0103: societatea cu r\u0103spundere limitat\u0103.[10]<\/a> S.R.L.-ul a contribuit decisiv la formarea capitalismului modern, \u00eens\u0103, \u00een 1873, nu a avut cum s\u0103 \u00eempiedice falimentul b\u0103ncii care riscase banii deponen\u021bilor investind \u00een companiile constructoare de c\u0103i ferate \u0219i \u00eemprumut\u00e2nd statul. Consecin\u021ba acestor opera\u021biuni extrem de riscante a fost cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 a \u0219omajului din istoria SUA \u2013 27% \u00een 1877, \u00eenaintea declan\u0219\u0103rii grevei. Abia pe fondul Marii Crize, la \u00eenceputul anilor 1930, statul capitalist american se va implica \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea situa\u021biei muncitorilor industriali \u0219i limitarea influen\u021bei marelui capital<\/a>.[11]<\/a><\/p>\n

Datorit\u0103 presiunilor sociale foarte mari, ideologia administra\u021biei americane din timpul Marii Crize a alimentat o serie de reglement\u0103ri care au limitat riscurile pie\u021bei \u0219i pentru for\u021ba de munc\u0103, nu doar pentru capital. Totodat\u0103, aceste reglement\u0103ri <\/b>au transformat statul \u00een cel mai mare angajator de pe pia\u021b\u0103 \u0219i au creat fundamentele unei plase de siguran\u021b\u0103 pentru milioane de oameni, nemaiput\u00e2nd ignora organizarea lor politic\u0103 \u0219i pericolul marginaliz\u0103rii lor continue \u00een sistemul capitalist. \u00cen acela\u0219i timp, prin integrarea politic\u0103 a clasei muncitoare, statul a ac\u021bionat \u00een interesul men\u021binerii ordinii capitaliste[12]<\/a>, care ulterior s-a dezvoltat pe acelea\u0219i coordonate ale implic\u0103rii statului \u00een economie, at\u00e2t \u00een interesul reproducerii sistemului, c\u00e2t \u0219i al limit\u0103rii inegalit\u0103\u021bilor, p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1970. Astfel, devine mai clar\u0103 natura dialectic\u0103 a rela\u021biei statului capitalist cu sistemul politic \u0219i cu societatea, precum \u0219i autonomia relativ\u0103 a statului fa\u021b\u0103 de interesele claselor dominante.<\/p>\n

Statul nu trebuie<\/i> s\u0103 se priceap\u0103 mai bine sau s\u0103 fie mai eficient dec\u00e2t actorii economici priva\u021bi care func\u021bioneaz\u0103 \u00een logica profitului \u0219i ale c\u0103ror ac\u021biuni statul le reglementeaz\u0103. P\u00e2n\u0103 \u0219i o privire superficial\u0103 asupra modului \u00een care a ac\u021bionat statul american \u00een anii 1930 prin Noua Orientare (New Deal) ar releva e\u0219ecurile unei p\u0103r\u021bi din legisla\u021bie la Curtea Suprem\u0103 \u0219i confuzia general\u0103 despre cum exact trebuia abordat\u0103 o criz\u0103 de asemenea amploare. \u00cens\u0103 conform lui Ha-Joon Chang, \u201ereglement\u0103rile pot func\u021biona nu pentru c\u0103 guvernul ar \u0219ti mai bine dec\u00e2t cei supu\u0219i reglement\u0103rii (de\u0219i, uneori, se pricepe [\u2026]), ci pentru c\u0103 el limiteaz\u0103 complexitatea activit\u0103\u021bilor, ceea ce le permite celor supu\u0219i reglement\u0103rii s\u0103 ia decizii mai bune. O foarte bun\u0103 dovad\u0103 a acestui lucru este criza financiar\u0103 mondial\u0103 din 2008.<\/b>\u201d[13]<\/a> De la mijlocul anilor 1970, c\u00e2nd discursul neoliberal al \u0218colii de la Chicago era promovat din ce \u00een ce mai mult \u00een spa\u021biul public din statele capitaliste occidentale \u0219i se preg\u0103tea s\u0103 fac\u0103 o carier\u0103 spectaculoas\u0103 \u00een spa\u021biul post-socialist, presiunea asupra statului a venit tot mai mult dintr-o singur\u0103 direc\u021bie politic\u0103: aceea a \u201emarilor proiecte\u201d profitabile pentru cei pu\u021bini ini\u021bia\u021bi \u00een tainele[14]<\/a> capitalului speculativ. Numai prin prezen\u021ba constant\u0103 \u00een sfera public\u0103 a unor grupuri, organiza\u021bii \u0219i sindicate construite pe principii egalitare, care pun presiune politic\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 un discurs bazat pe universalitate, se poate contracara hegemonia \u201edistrugerii creatoare\u201d a marelui capital. De data asta nu pentru a da sistemului o fa\u021b\u0103 uman\u0103, ci pentru a-l dep\u0103\u0219i.<\/b><\/p>\n


<\/p>\n
\n
[1]<\/a> \u201ePia\u021ba liber\u0103\u201d este un concept extrem de \u00eenc\u0103rcat politic \u0219i mare generator de controverse. Aici sus\u021bin c\u0103 pia\u021ba este plin\u0103 de reglement\u0103ri \u00eenc\u0103 din frageda pruncie a capitalismului \u0219i nu a fost niciodat\u0103 \u201eliber\u0103\u201d, \u00eens\u0103 ele au fost naturalizate istoric. Limitarea muncii copiilor, statutul societ\u0103\u021bilor cu r\u0103spundere limitat\u0103, interzicerea cump\u0103r\u0103rii voturilor, tarifele protec\u021bioniste, toate sunt reglement\u0103ri ale \u201epie\u021bei libere\u201d care au iscat discu\u021bii aprinse \u0219i care \u00een prezent sunt privite ca fiind \u201ede bun-sim\u021b\u201d. Vezi Ha-Joon Chang, 23 de lucruri care nu \u021bi se spun despre capitalism<\/i>, Polirom, 2011, p. 19-29.<\/div>\n
[2]<\/a> Pentru cei care mai aveau iluzia c\u0103 protestele sunt apolitice: non-partinic nu \u00eenseamn\u0103 apolitic sau, vorba lui Costi Rogozanu, \u201enu po\u0163i s\u0103 acuzi c\u0103 o corpora\u0163ie face legile \u015fi dup-aia s\u0103 fii \u201enormal\u201d, adic\u0103 pentru o libertate vag\u0103, general\u0103, o \u015faorma cu de toate.\u201d Vezi http:\/\/voxpublica.realitatea.net\/politica-societate\/primim-la-posta-redactiei-cum-as-putea-sustine-rosia-si-sa-ramin-normal-proaspat-si-uscat-97448.html<\/a><\/div>\n
[3]<\/a> Prin \u201estat modern\u201d m\u0103 refer aici la statele capitaliste constituite \u00een Europa de Vest \u0219i America de Nord dup\u0103 cele dou\u0103 revolu\u021bii de la sf\u0103r\u0219itul secolului al XVIII-lea, cea francez\u0103 \u0219i cea american\u0103.<\/div>\n
[4]<\/a> Vezi Howard Zinn, A People\u2019s History of the United States<\/i>, HarperCollins, 2003, p. 59-75.<\/div>\n
[5]<\/a> Ibidem., p. 79.<\/div>\n
[6]<\/a> Ibidem., p. 82. Pentru func\u021bia de senator \u00een legislativul statului, trebuia s\u0103 ai \u00een proprietate bunuri \u00een valoare de 1000 de lire. Pentru cea de guvernator, suma cre\u0219tea la 5000 de lire.<\/div>\n
[7]<\/a> Ibidem., p. 85.<\/div>\n
[8]<\/a> Vezi polemica dintre Poulantzas \u0219i Miliband \u00een Nicos Poulantzas, Ralph Miliband, Ernesto Laclau, Despre statul capitalist<\/i>, Editura Tact, 2012, p. 39-50.<\/div>\n
[9]<\/a> La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului XX, \u00een SUA au avut loc nenum\u0103rate mi\u0219c\u0103ri de protest ale muncitorilor industriali, \u00een special cei din c\u0103ile ferate \u0219i minerit. Pentru o analiz\u0103 foarte bun\u0103 ce combin\u0103 perspective de clas\u0103, gen \u0219i etnie ale celor mai de amploare dintre ele, vezi Jaclyn J. Gier, Laurie Mercier (eds.), Mining Women: Gender in the Development of a Global Industry, 1670 to the Present<\/i>, Palgrave MacMillan, 2009, part 3.<\/div>\n
[10]<\/a> Societatea cu r\u0103spundere limitat\u0103 a fost cu greu acceptat\u0103 \u00een via\u021ba economic\u0103 a \u021b\u0103rilor occidentale. Conform lui Ha-Joon Chang, \u201ese credea c\u0103 aceia care conduc o companie cu r\u0103spundere limitat\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 o de\u021bin\u0103 \u00een totalitate ar putea s\u0103 ri\u0219te excesiv, deoarece parte din banii pe care \u00eei riscau nu erau ai lor. \u00cen acela\u0219i timp, investitorii \u00een societ\u0103\u021bile cu r\u0103spundere limitat\u0103 puteau deveni mai pu\u021bin vigilen\u021bi \u00een monitorizarea managerilor, deoarece nu riscau prea mult (doar investi\u021biile lor).\u201d Chang, 23 de lucruri<\/i>…, p. 31. Pentru o mai precis\u0103 istoricizare a societ\u0103\u021bii cu r\u0103spundere limitat\u0103, vezi Ibidem., p. 30-39.<\/div>\n
[11]<\/a> Acela\u0219i lucru \u00eel va face \u0219i guvernul Frontului Popular \u00een Fran\u021ba, \u00een 1936, prin Acordul de la Matignon<\/a>.<\/div>\n
[12]<\/a> Vezi Zinn, A People\u2019s<\/i>\u2026, p. 391-406. Reformele au fost influen\u021bate \u0219i de teama r\u0103sp\u00e2ndirii ideilor socialiste.<\/div>\n
[13]<\/a> Chang, 23 de lucruri<\/i>\u2026, p. 183.<\/div>\n
[14]<\/a> Despre aura mistic\u0103 prin care se camufleaz\u0103 ni\u0219te \u201eam\u0103r\u00e2te\u201d de mecanisme de putere constituite istoric, vezi Costi Rogozanu \u201eAvem dou\u0103 curente de g\u00eendire \u00een BNR: mistici cu noi, \u201cpragmatici\u201d \u00eentre ei\u201d, http:\/\/voxpublica.realitatea.net\/politica-societate\/avem-doua-curente-de-gindire-in-bnr-mistici-cu-noi-pragmatici-intre-ei-91878.html<\/a><\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Marius Bogdan Tudor\u00a0 \u00a0 \u00cen urma adopt\u0103rii de c\u0103tre Guvern a proiectului de lege care creeaz\u0103 o stare de excep\u021bie pentru Gold Corporation, statul rom\u00e2n face un pas greu de imaginat chiar \u0219i pentru cei mai vajnici promotori ai neoliberalismului: \u00ee\u0219i externalizeaz\u0103 func\u021bia de legiferare c\u0103tre un actor economic privat. \u0218tergerea grani\u021belor dintre stat \u0219i capital nu este un fenomen nou \u0219i nici unul cu \u201especific rom\u00e2nesc\u201d – Argentina \u00een perioada Videla, Chile \u00een perioada Pinochet sau Rusia post-sovietic\u0103 \u00een anii 90 fiind exemple gr\u0103itoare \u00een acest sens. \u00cens\u0103 ac\u021biunea capitalului prin institu\u021bii ale statului \u00een cazul Ro\u0219ia Montan\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3066"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3066"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3066\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3066"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3066"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3066"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}