{"id":3062,"date":"2013-06-22T16:10:14","date_gmt":"2013-06-22T16:10:14","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=835"},"modified":"2016-09-26T13:00:42","modified_gmt":"2016-09-26T13:00:42","slug":"colectivul-de-muncitori-interventie-politica-si-artistica-la-exploatarea-miniera-rtb","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/06\/22\/colectivul-de-muncitori-interventie-politica-si-artistica-la-exploatarea-miniera-rtb\/","title":{"rendered":""Colectivul de muncitori": Interven\u021bie politic\u0103 \u0219i artistic\u0103 la Exploatarea Minier\u0103 RTB"},"content":{"rendered":"

de Vladan Jeremi\u0107 \u015fi Rena R\u00e4dle<\/strong><\/em><\/p>\n

Distrugerea economic\u0103 \u015fi dez-industrializarea total\u0103 a Serbiei ce au urmat destr\u0103m\u0103rii Iugoslaviei reprezint\u0103 una dintre problemele cruciale cu care ne confrunt\u0103m ast\u0103zi. Tot ce s-a putut privatiza \u00een Serbia a fost privatizat, majoritatea fabricilor \u015fi \u00eentreprinderilor au fost dizolvate, iar terenurile au fost v\u00e2ndute. Lobby-ul burgheziei compradore[1]<\/a> din ultimul deceniu a lucrat \u00eempotriva produc\u0163iei locale \u015fi pentru produsele de import pe care cet\u0103\u0163enii s\u00e2rbi le-au cump\u0103rat pe credit, intr\u00e2nd \u00een datorii din ce \u00een ce mai mari.<\/p>\n

\u00cen acest mediu ostil, pu\u0163ine companii de stat au reu\u015fit s\u0103 evite privatizarea sau dizolvarea. Majoritatea Bazinului Minier Bor (RTB) din estul Serbiei (ora\u015ful Bor) se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een proprietatea statului. Se poate spune c\u0103 RTB \u015fi-a „revenit” \u00een ultimii ani din cauza cre\u015fterii pre\u0163ului metalelor pre\u0163ioase pe pia\u0163a global\u0103 la apogeul crizei economice. Ast\u0103zi, Bazinul Minier Bor \u00eenregistreaz\u0103 o u\u015foar\u0103 cre\u015ftere economic\u0103 pentru c\u0103, de\u015fi num\u0103rul de angaja\u0163i a fost redus de la 20,000 la 5,000, RTB r\u0103m\u00e2ne unul din cei mai importan\u0163i angajatori din Serbia.<\/p>\n

Prin publica\u0163ia Colectivul de muncitori<\/b>, autorii Vladan Jeremi\u0107, Rena R\u00e4dle \u015fi Sa\u0161a D. Lovi\u0107 au transpus vizual conceptele politice \u015fi alternativele pentru o transformare socio-ecologic\u0103 a zonei, pentru viitorul muncitorilor \u015fi al mineritului, precum \u015fi pentru sustenabilitatea comunit\u0103\u0163ilor \u015fi recomunizarea bunurilor privatizate. Colectivul de muncitori <\/b>reprezint\u0103 o interven\u0163ie de politic\u0103 \u015fi art\u0103 contemporan\u0103, un mijloc artistic ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 lege trecutul prezent \u015fi viitor, pun\u00e2nd accentul pe continuitatea scopului comun: acela de a lupta pentru ca muncitorii s\u0103 aib\u0103 controlul direct asupra resurselor \u015fi s\u0103 organizeze mijloacele de produc\u0163ie \u015fi de reproducere a muncii \u015fi a vie\u0163ii de zi cu zi.<\/p>\n

\"Ac\u021biune<\/a>

Ac\u021biune de distribu\u021bie a publica\u021biei Colectivul Muncitorilor la intrarea principal\u0103 a RTB (\u00centreprinderea Minier\u0103 a Bazinului Bor), ianuarie 2013.<\/p><\/div>\n

Anul trecut s-au s\u0103rb\u0103torit 65 de ani de la lansarea publica\u0163iei Borski Kolektiv<\/b>, primul organ de pres\u0103 al angaja\u0163ilor RTB dup\u0103 eliberarea din 1947 \u015fi preluarea companiei de c\u0103tre Frontul Popular (http:\/\/kolektiv.co.rs\/<\/a>). Publica\u0163ia de art\u0103 Colectivul de muncitori<\/b> folose\u015fte numerele din Borski Kolektiv<\/b> din anii 1947-1948, precum \u015fi materiale foto scanate \u00een timpul digitaliz\u0103rii arhivei direc\u0163iei locale Bor a Bibliotecii Na\u0163ionale – recontextualiz\u00e2ndu-le \u015fi reintegr\u00e2ndu-le \u00een revist\u0103. Segmentul „Sa\u0161ina \u0161arenica”, conceptualizat de Sa\u0161a D. Lovi\u0107, abordeaz\u0103 cultura umorului muncitoresc \u00een trei limbi: vlah\u0103, romani \u015fi s\u00e2rbo-croat\u0103.<\/p>\n

Vladan Jeremi\u0107 \u015fi Rena R\u00e4dle sunt doi arti\u015fti care locuiesc \u00een Belgrad. Practica lor artistic\u0103 reflect\u0103 interesul lor pentru \u00eentrep\u0103trunderea dintre arta contemporan\u0103 \u015fi activism. Ei dezvolt\u0103 o metod\u0103 artistic\u0103 ce \u00eembin\u0103 documentarul video, colajele foto \u0219i desenele pentru a realiza instala\u021bii unice, proiectate spa\u021bial \u0219i contextual. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, sunt preocupa\u021bi de semnifica\u021bia modernismului urban \u00een zilele noastre, istoria \u0219i viitorul socialismului \u0219i situa\u021bia imigran\u021bilor \u0219i a minorit\u0103\u021bilor (precum cea rom\u0103) \u00een Europa.<\/p>\n

http:\/\/raedle-jeremic.modukit.com<\/a><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> Comprador – cuv\u00e2nt de origine spaniol\u0103 care \u00eenseamn\u0103 „cump\u0103r\u0103tor.” Termenul de „burghezie comprador” se refer\u0103 la o parte dintr-o clasa de mijloc indigen\u0103 care se aliaz\u0103 cu investitorii str\u0103ini, corpora\u021biile multina\u021bionale \u0219i\/sau cu b\u0103ncile.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Vladan Jeremi\u0107 \u015fi Rena R\u00e4dle Distrugerea economic\u0103 \u015fi dez-industrializarea total\u0103 a Serbiei ce au urmat destr\u0103m\u0103rii Iugoslaviei reprezint\u0103 una dintre problemele cruciale cu care ne confrunt\u0103m ast\u0103zi. Tot ce s-a putut privatiza \u00een Serbia a fost privatizat, majoritatea fabricilor \u015fi \u00eentreprinderilor au fost dizolvate, iar terenurile au fost v\u00e2ndute. Lobby-ul burgheziei compradore[1] din ultimul deceniu a lucrat \u00eempotriva produc\u0163iei locale \u015fi pentru produsele de import pe care cet\u0103\u0163enii s\u00e2rbi le-au cump\u0103rat pe credit, intr\u00e2nd \u00een datorii din ce \u00een ce mai mari. \u00cen acest mediu ostil, pu\u0163ine companii de stat au reu\u015fit s\u0103 evite privatizarea sau dizolvarea. Majoritatea Bazinului…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3062"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3062"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3062\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3458,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3062\/revisions\/3458"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3062"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3062"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3062"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}