{"id":3061,"date":"2013-06-10T21:04:11","date_gmt":"2013-06-10T21:04:11","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=776"},"modified":"2013-06-10T21:04:11","modified_gmt":"2013-06-10T21:04:11","slug":"antropologie-performativa-cazul-ghetoului-pata-rat-partea-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/06\/10\/antropologie-performativa-cazul-ghetoului-pata-rat-partea-i\/","title":{"rendered":"Antropologie performativ\u0103. Cazul ghetoului Pata R\u00e2t (partea I)"},"content":{"rendered":"

de Adi Dohotaru<\/strong><\/em><\/p>\n

Rezumat:<\/b><\/p>\n

Eseul despre locuirea \u015fi munca din Pata R\u00e2t, \u00een apropierea gropii de gunoi a ora\u015fului Cluj, propune o tehnica de abordare a drepturilor omului, \u00een spe\u0163\u0103 a discriminarii rasiale prin segregare ghetoizat\u0103, la intersec\u0163ia dintre cercetarea prin ac\u0163iune participativ\u0103 (Participatory Action Research), activismul cet\u0103\u0163enesc \u015fi arta performativ\u0103. Tehnica trans-disciplinar\u0103 a antropologiei performative avute \u00een vedere \u00eentr-o defini\u0163ie lax\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 echilibreze activismul cet\u0103\u0163enesc informal sau institu\u0163ional sus\u0163inut de un discurs moral al drepturilor omului (asumat institu\u0163ional pretutindeni, \u00eens\u0103 doar la nivel declarativ), cu investiga\u0163ia academic\u0103 angajat\u0103 \u00een comprehensiunea faliilor dintre limbajul drepturilor \u015fi inegalit\u0103\u0163ile economice sistemice (pentru a \u00een\u0163elege impactului sc\u0103zut al civismului militant) \u015fi arta spectacular\u0103 cu mesaj socio-politic (ca modalitate de dezinhibare \u015fi \u00eencurajare a particip\u0103rii cet\u0103\u0163ene\u015fti \u00eentr-un mediu politic relativ pasiv \u00een compara\u0163ie cu alte state ale UE). De\u015fi se bazeaz\u0103 \u00een principal pe m\u0103rturii din Pata R\u00e2t, eseul are la baz\u0103 c\u00e2teva zeci de interviuri \u015fi \u00eent\u00e2lniri informale cu reziden\u0163i \u00een a\u015fezari informale, activiti pentru drepturile omului, func\u0163ionari \u015fi politicieni locali din Cluj, Ploie\u015fti, Calara\u015fi, Miercurea Ciuc \u015fi T\u00e2rgu Mure\u015f \u00een intervalul 2011-2013, majoritatea interac\u0163iunilor fiind realizate \u00een cadrul proiectului SPAREX[1]<\/a>. Antropologia performativ\u0103 la care ma refer \u00een\u0163elege performance-ul \u00eentr-un sens mai restr\u00e2ns dec\u00e2t utilizarea sintagmei \u00een studiile culturale, a\u015fa numitul performative turn<\/i> din discipline extrem de diversificate de la teatru la arheologie. \u00cen acest sens, performance-ul este un act artistic trans-disciplinar, o punere explicit\u0103 \u00een scen\u0103 ce \u00eembin\u0103 teatrul forum, coregrafia, dansul, c\u00e2ntecul, manifesta\u0163ia stradal\u0103 etc., f\u0103r\u0103 a fi perceput c\u0103 ar fi vreuna dintre aceste discipline, punere \u00een scen\u0103 care se bazeaz\u0103, desigur, pe o documentare antropologic\u0103 prealabil\u0103.<\/p>\n

Ghetoizarea din Cluj<\/b><\/p>\n

 
\nLa marginea gropii de gunoi a Clujului, s-au format dup\u0103 1989 patru comunit\u0103\u0163i relativ distincte (Dallas, Cantonului, Noul Pata R\u00e2t, Rampa), cu aproximativ 1.500 de persoane, marea
\nmajoritate fiind romi. Exista deja o a\u015fezare informal\u0103 de mici dimensiuni \u00een perioada comunist\u0103, dar procesul form\u0103rii ghetoului respectiv este condi\u0163ionat de procesul form\u0103rii unei economii de tip neoliberal ce s-a instaurat dupa Revolu\u0163ie, care a condus la de-proletarizarea unei p\u0103r\u0163i masive din societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi la excluderea \u015fi rasializarea accentuat\u0103 a romilor[2]<\/a>, fo\u015fti proletari industriali \u015fi agricoli cu o calificare sc\u0103zut\u0103, care au fost muta\u0163i la Pata R\u00e2t din centrul sau de la periferiile oraului unde locuiau adesea f\u0103r\u0103 acte de proprietate.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Pata<\/a>

Pata R\u00e2t, rampa. Foto: C\u0103t\u0103lin Berescu<\/p><\/div>\n

Peste 40% dintre reziden\u0163ii Pata R\u00e2t au fost angrena\u0163i \u00een acest proces de segregare ca urmare a gentrific\u0103rii urbane. Al\u0163ii au ajuns din proprie ini\u0163iativa sau chema\u0163i de familii ca s\u0103 lucreze \u00een ramp\u0103 \u00een condiii toxice \u015fi nelegale, peste 50% dintre locuitorii fiind antrena\u0163i \u00eentr-un proces de agregare, pe o pia\u0163\u0103 a de\u015feurilor format\u0103 \u00een jurul rampei, ca urmare a exploziei unei economii de consum ce s-a format la sf\u00e2ritul anilor 1990. Se poate constata astfel un fenomen de agregare specific unui sistem neoliberal periferic, ale c\u0103rui caracteristici principale sunt mai accentuate \u00een ghetouri ca Pata R\u00e2t, cu o rampp administrat\u0103 privat \u015fi cu locuin\u0163e informale. Precarizarea muncii, lipsa unor contracte stabile, de-reglementarea, non-interven\u0163ia statului, absen\u0163a unor asigur\u0103ri sociale, medicale ori a unui sistem de pensii pentru sutele de muncitori informali care colecteaz\u0103 selectiv de\u015feurile din ramp\u0103, sunt tr\u0103s\u0103turi ale unui sistem economic bazat major pe echilibrul dintre cerere \u015fi ofert\u0103, costurile sociale sau de mediu fiind marginalizate, dup\u0103 cum vom vedea \u015fi \u00een cazul expus aici.<\/p>\n

Potrivit tipologiei lui Lo\u00efc Wacquant, Pata R\u00e2t este un spa\u0163iu ghetoizat, sintagma care se aplic\u0103 cu grab\u0103 jurnalistic\u0103 ori polemic\u0103 \u00een situa\u0163ii inadecvate, legate de infrac\u0163ionalitate ridicat\u0103,
\ndezordini urbane, s\u0103r\u0103cie ori segregare. \u00cen acest sens, ghetoul nu trebuie categorisit \u00een analogie cu enclavele imigran\u0163ilor ori cu mahalalele urbane ale muncitorilor precari, ci cu tab\u0103ra de
\nrefugia\u0163i, cu \u00eenchisoarea, cu rezerva\u0163ia[3]<\/a>. Ghetoizarea devine o metod\u0103 de a segrega pierz\u0103torii unor lupte rasiale \u015fi de clas\u0103 \u00een economii de pia\u0163\u0103 ale c\u0103ror stratificare \u015fi inegalit\u0103\u0163i sunt net superioare celor comuniste, perioad\u0103 dupa care multe persoane intervievate manifest\u0103 nostalgie. Pata R\u00e2t are caracteristicile ghetoului \u015fi nu ale unei colonii r\u0103s\u0103rite la marginea unui ora\u015f, a\u015fa cum s-au \u00eenfiin\u0163at c\u00e2teva \u00een preajma Clujului. Este relativ omogen\u0103 etnic, are o structur\u0103 organiza\u0163ionala autonom\u0103 \u015fi o identitate colectiv\u0103 stigmatizat\u0103, care separ\u0103 locuitorii rampei de majoritarii din ora\u015f sau de comuna Some\u015feni, din imediata vecin\u0103tate.<\/p>\n

\u00cen 1516, senatul Vene\u0163iei dispune ca evreii sa fie du\u015fi \u00een Ghetoul Nou, o insul\u0103 izolat\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de ziduri \u00eenalte \u015fi gardieni care \u00eenchideau noaptea cetatea, evreii fiind pedepsi\u0163i pentru p\u0103r\u0103sirea incintei pe timpul nop\u0163ii, chiar dac\u0103 pe timpul zilei erau l\u0103sa\u0163i sa presteze activita\u0103\u0163ile economico-financiare dispre\u0163uite de cre\u015ftini, \u00eentr-un timp \u00een care politica este influen\u0163at\u0103 puternic de dogme religioase, tradus\u0103 \u00een termeni morali, ai gustului \u015fi dezgustului, purita\u0163ii \u015fi impurit\u0103\u0163ii (evreii eretici posibili purt\u0103tori de sifilis, portretiza\u0163i ca necura\u0163i \u015fi totodat\u0103 senzuali \u015fi corup\u0103tori prin obiceiurile lor), politic\u0103 foarte asemanatoare cu delegarea unui spa\u0163iu convenabil pentru romii indezirabili \u015fi \u201emizeri\u201d de la Pata R\u00e2t, a\u015fa cum apar \u00een multe comentarii anonime \u00een media local\u0103). Modelul acesta se extinde catre alte p\u0103r\u0163i ale Europei:<\/p>\n

One can detect in this inaugural moment the four constituent elements of the ghetto, namely, (i) stigma, (ii) constraint, (iii) spatial confinement, and (iv) institutional<\/i>
\nparallelism. The ghetto is a social-organizational device that employs space to reconcile two antinomic functions: (1) to maximize the material profits extracted out of a category<\/i>
\ndeemed defiled and defiling, and (2) to minimize intimate contact with its members so as to avert the threat of symbolic corrosion and contagion they are believed to carry. If the<\/i>
\ntarget population did not serve an essential economic function, it could be kept out of the city or expelled from it\u2014as Jews had been periodically in medieval history. If that same<\/i>
\ngroup were not irremediably tainted, it would simply be exploited and allowed to mingle in the city in accordance with its position in the division of labor. It is the conflicting<\/i>
\ncombination of economic value and symbolic danger that made handling Jews problematic and spurred the invention of the ghetto[4]<\/b><\/a>.<\/i><\/p>\n

 
\nPrintr-o tehnic\u0103 ce se poate denumi a posteriori a antropologiei performative ce implic\u0103 activism civic, cercetare prin ac\u0163iune participativ\u0103 (PAR) \u015fi performance artistic stradal, am
\n\u00eencercat s\u0103 prezent\u0103m institu\u0163iilor abilitate \u015fi opiniei publice motivele pentru care ghetoul Pata R\u00e2t este rodul unei construc\u0163ii politice \u015fi economice con\u015ftiente, de\u015fi ascunse privirii publice, \u015fi nu produsul unei crea\u0163ii \u201enaturale\u201d din partea unor persoane cu alte obiceiuri care refuz\u0103 integrarea social\u0103 (cea mai concludent\u0103 afirma\u0163ie \u00een direci\u0163a schi\u0163at\u0103 mai sus este a unei fe\u0163e biserice\u015fti cu o func\u0163ie relativ important\u0103 \u00een ierarhia Arhiepiscopiei Clujului care ne compatimea pentru str\u0103duin\u0163a de a-i scoate pe romi din \u201emediul lor natural\u201d).<\/p>\n

Ca reac\u0163ie la o evacuare for\u0163at\u0103 din 17 decembrie 2010, care a condus la mutarea a aproximativ 300 de persoane de pe strada Coastei (o zona reziden\u0163ial\u0103 a Clujului) la Pata R\u00e2t
\n(groapa de gunoi a ora\u015fului), s-a format un ansamblu de activi\u015fti ce au colaborat \u00eentr-un cadru informal, \u00een Grupul de Lucru al Organizaiilor Civice (gLOC). Campania gLOC, din care fac
\nparte reziden\u0163i din Pata R\u00e2t \u015fi universitari, persoane din mediul asociativ \u015fi arti\u015fti solidari cu ei, a presupus organizarea de manifesta\u0163ii, realizarea de peti\u0163ii \u015fi articole, propunerea unor strategii de incluziune social\u0103 \u015fi negocieri cu institui\u0163ile statului, ac\u0163iuni de advocacy, conferin\u0163e \u015fi mese rotunde etc. De pild\u0103, doar \u00eentr-un interval de peste doi ani au fost ini\u0163iate o duzina de manifesta\u0163ii \u015fi de peti\u0163ii, care au generat sute de materiale mediatice \u015fi preluarea subiectului Pata R\u00e2t pe agenda public\u0103 \u00een alta cheie dec\u00e2t a depunerii neconforme a de\u015feurilor ora\u015fului. \u00cen linii generale, propunerile gLOC vizeaz\u0103, \u00een spiritul justi\u0163iei sociale, incluziunea locativ\u0103 a persoanelor din Pata R\u00e2t \u015fi care au minima posibilitate de a se integra \u00een ora\u015f, \u00eembunata\u0163irea infrastructurii de la Pata R\u00e2t, condi\u0163ii decente de locuire, stoparea evacu\u0103rilor for\u0163ate c\u0103tre Pata R\u00e2t, slujbe legale \u015fi protejate pentru romii din ramp\u0103 care lucreaz\u0103 \u00een condi\u0163ii toxice \u015fi f\u0103r\u0103 contracte de munc\u0103, mai ales \u00een condi\u0163iile \u00eenchiderii spa\u0163iului poluant de depozitare ca urmare a \u00eencalcarii standardelor UE de gestiune a de\u015feurilor.<\/p>\n

 <\/p>\n


<\/p>\n
\n
\n

[1]<\/a> Interviurile la care se face referire \u00een eseu sunt realizate \u00een cadrul proiectului de cercetare SPA<\/b>\u0162IALIZAREA \u015eI RASIALIZAREA EXCLUZIUNII SOCIALE (<\/b>http:\/\/sparex-ro.eu\/<\/b>). <\/b>Proiectul \u00ee\u015fi propune descrierea \u015fi <\/b>interpretarea fenomenului constituirii sociale \u015fi culturale a \u201eghetourilor \u0163igane\u015fti\u201d urbane din Rom\u00e2nia \u00een context european, mai precis a spa\u0163iilor reziden\u0163iale marcate de s\u0103r\u0103cie acut\u0103 \u015fi stigmatizare rasial\u0103 \u00een care locuiesc personae <\/b>(auto)identificate de etnie rom\u0103. Proiectul a fost ini\u0163iat de Enik\u0151 Vincze, profesor la Universitatea Babe\u015f-Bolyai din <\/b>Cluj-Napoca, Rom\u00e2nia, este implementat de o echip\u0103 multi-disciplinar\u0103 compus\u0103 din cercetatori din Rom\u00e2nia \u015fi din strainatate \u015fi este finan\u0163at prin programul IDEI al Planului Na\u0163ional de Cercetare II din Rom\u00e2nia \u00een perioada octombrie 2011 \u2013 septembrie 2014.<\/b><\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Enik\u0151 Vincze, Landfill: Space of Advanced and Racialized Urban Marginality in today\u2019s Romania<\/i>, http:\/\/sparexro. eu\/wp-content\/uploads\/landfill-Cluj_advanced-marginality_2012.pdf<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Lo\u00efc Wacquant, A Janus-Faced Institution of Ethnoracial Closure: A Sociological Specification of the Ghetto<\/i>, \u00een Ray Hutchison, Bruce D. Haynes (ed.) The Ghetto. Contemporary Global Issues and Controversies<\/i>, Westview Press, Boulder, 2012, p. 24.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> Ibidem<\/i>, p. 7, http:\/\/www.loicwacquant.net\/assets\/Papers\/JANUSFACEDINSTITUTION-Proofs.pdf<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Adi Dohotaru Rezumat: Eseul despre locuirea \u015fi munca din Pata R\u00e2t, \u00een apropierea gropii de gunoi a ora\u015fului Cluj, propune o tehnica de abordare a drepturilor omului, \u00een spe\u0163\u0103 a discriminarii rasiale prin segregare ghetoizat\u0103, la intersec\u0163ia dintre cercetarea prin ac\u0163iune participativ\u0103 (Participatory Action Research), activismul cet\u0103\u0163enesc \u015fi arta performativ\u0103. Tehnica trans-disciplinar\u0103 a antropologiei performative avute \u00een vedere \u00eentr-o defini\u0163ie lax\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 echilibreze activismul cet\u0103\u0163enesc informal sau institu\u0163ional sus\u0163inut de un discurs moral al drepturilor omului (asumat institu\u0163ional pretutindeni, \u00eens\u0103 doar la nivel declarativ), cu investiga\u0163ia academic\u0103 angajat\u0103 \u00een comprehensiunea faliilor dintre limbajul drepturilor \u015fi inegalit\u0103\u0163ile economice sistemice…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3061"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3061"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3061\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3061"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3061"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3061"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}