Aceast\u0103 abordare nu era specific\u0103 Rom\u00e2niei. Inspira\u021bi de politica sovietic\u0103, reprezentan\u021bii de frunte ai partidelor comuniste din Europa de Est puneau constant accentul pe vechiul crez al mi\u0219c\u0103rii comuniste, \u0219i anume transmiterea mesajului partidului c\u0103tre \u00eentreaga popula\u021bie.[3]<\/a> Un oficial sovietic declara \u00een 1984 c\u0103 \u201eprincipiul \u00eencadr\u0103rii \u00eentregii popula\u021bii \u00eentr-o singur\u0103 influen\u021b\u0103 ideologic\u0103 continu\u0103 s\u0103 fie esen\u021bial \u00een perioada socialismului matur\u201d.[4]<\/a> Din acest \u00eentreg, copiii \u0219i adolescen\u021bii reprezentau o parte important\u0103 ca \u201eviitor al socialismului\u201d.<\/p>\n Problemele pe care le ridicau expunerea \u0219i participarea copiilor la forme \u0219i manifest\u0103ri artistice erau tratate fie \u00een lucr\u0103ri specializate,[5]<\/a> fie \u00een lucr\u0103ri care abordau mai general impactul mass-media asupra tinerilor.[6]<\/a> \u00cen ambele instan\u021be, \u0219coala apare ca un factor stabilizator \u0219i \u201ecivilizator\u201d, menit s\u0103 ofere un cadru institu\u021bional multiplelor forme de art\u0103 \u0219i recreere \u0219i s\u0103 controleze mesajul ideologic. \u201e\u0218coala\u201d, spunea Ioan Cerghit, \u201enu poate s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 indiferent\u0103 la avantajele sau primejdiile pe care le poate aduce cu sine expunerea at\u00eet de frecvent\u0103 a tineretului \u0219colar la influen\u021bele televiziunii, ale radioului, ale cinematografului, ale presei \u0219i ale altor \u2018medii\u2019; ea nu poate s\u0103 nu vegheze asupra locului, rolului \u0219i efectelor ac\u021biunii comunica\u021biilor de mas\u0103 \u00een formarea de ansamblu a tinerelor genera\u021bii […] R\u0103spunderea \u0219colii se va men\u021bine \u0219i va cre\u0219te at\u00eeta vreme c\u00eet societatea va sim\u021bi nevoia s\u0103 st\u0103p\u00eeneasc\u0103 cu ajutorul educa\u021biei ac\u021biunea diverselor comunica\u021bii sociale, \u0219i \u00een general a culturii de mas\u0103<\/i>.\u201d[7]<\/a> Autorul se teme de posibilitatea existen\u021bei unui mediu \u00een care tinerii ar putea \u00eenv\u0103\u021ba lucruri nesupraveghea\u021bi: \u201eA\u0219a cum \u00een fiin\u021ba copilului nu pot exista dou\u0103 vie\u021bi \u00een contradic\u021bie una cu alta \u2013 o via\u021b\u0103 \u0219colar\u0103 \u0219i una particular\u0103 \u2013 tot a\u0219a nu pot exista o \u0219coal\u0103 oficial\u0103 pe care el o urmeaz\u0103 din obliga\u021bie \u0219i r\u0103spundere civil\u0103, \u0219i o \u0219coal\u0103 paralel\u0103, la care el particip\u0103 din pl\u0103cere \u00een timpul lui liber, din necesit\u0103\u021bi pe care \u0219i le impune voluntar. De aceea este nevoie ca influen\u021bele noilor \u2018medii\u2019 s\u0103 fie foarte temeinic studiate \u0219i, \u00een condi\u021biile societ\u0103\u021bii noastre, s\u0103 fie dirijate nu pe un plan paralel \u0219i \u00een competi\u021bie cu \u0219coala, ci fluxul lor, mesajul lor, s\u0103 fie orientat \u00een aceea\u0219i direc\u021bie pe care o urmeaz\u0103 \u0219coala ca izvor principal de cultur\u0103 \u0219i factor de civiliza\u021bie\u201d.[8]<\/a><\/p>\n Credits: www.glasul.ro<\/p><\/div>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te participarea copiilor la forme de art\u0103, \u0219coala apare din nou ca un element regulator. \u00centr-o expunere a diversit\u0103\u021bii manifest\u0103rilor artistice interpretative ale copiilor \u2013 \u201epionieri, \u0219colari \u0219i \u0219oimi ai patriei\u201d \u2013 Iona\u0219cu afirm\u0103 c\u0103 \u201ela baza \u00eentregii activit\u0103\u021bi de acest fel stau forma\u021biile artistice ce ac\u021bioneaz\u0103, de regul\u0103, \u00een fiecare \u0219coal\u0103, ca \u0219i talentele interpretative existente \u00eentr-un num\u0103r destul de \u00eensemnat \u00een masa de copii.\u201d[9]<\/a> Categoriile de manifest\u0103ri detaliate sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSerbarea \u0219colar\u0103 \u2013 forma interpretativ\u0103 cea mai cunoscut\u0103, practicat\u0103 de genera\u021bii \u00eentregi \u00een perioada copil\u0103riei. Const\u0103 \u00een prezentarea forma\u021biilor artistice, soli\u0219tilor muzicali sau dansatori \u0219i a recit\u0103rilor sub forma unui program artistic structurat pe numere anun\u021bate de prezentatori, \u00eentr-o cursivitate asigurat\u0103 de intercalarea genurilor diferite. Serbarea \u0219colar\u0103 are ca scop fie eviden\u021bierea global\u0103 a realiz\u0103rilor ob\u021binute de un colectiv pionieresc, fie omagierea unui eveniment social-politic (\u00een acest caz serbarea primind, prin orientarea repertoriilor, un con\u021binut tematic anumit) […].<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Spectacolul de teatru realizat de copii cuprinde, de regul\u0103, dramatiz\u0103ri, scenete, piese de teatru (de proz\u0103 sau de p\u0103pu\u0219i). El aduce \u00een fa\u021ba copiilor-spectatori idei de mare intensitate moral-politic\u0103 \u0219i patriotic\u0103, ca \u0219i prezentarea unor conflicte etice din cadrul colectivelor pioniere\u0219ti, rezolvate prin for\u021ba de influen\u021bare a acestora. Existen\u021ba unei forma\u021bii de teatru \u00eentr-o \u0219coal\u0103 reprezint\u0103 un c\u00e2\u0219tig mare pentru copiii intepre\u021bi, c\u0103rora li se ofer\u0103 posibilit\u0103\u021bi variate, \u00een cadrul complexului proces de transpunere scenic\u0103 a unui rol, de dezvoltare multilateral\u0103 a personalit\u0103\u021bii. Implica\u021bii educative multiple determin\u0103 \u0219i existen\u021ba unei forma\u021bii de p\u0103pu\u0219ari, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 \u00eentreaga unitate, prin deta\u0219amente \u0219i cercuri aplicative, poate participa la punerea \u00een scen\u0103 a unui spectacol de p\u0103pu\u0219i sau marionete [\u2026].<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Montajul literar-muzical este genul de manifestare interpretativ\u0103 des folosit\u0103 \u00een toate unit\u0103\u021bile de pionieri \u0219i se realizeaz\u0103 \u00eentotdeauna cu ocazia cinstirii \u0219i omagierii unor evenimente din via\u021ba politico-social\u0103 a patriei, a partidului, anivers\u0103rii unor momente din istoria poporului nostru, ca \u0219i cu prilejul eviden\u021bierii unor realiz\u0103ri ob\u021binute de unit\u0103\u021bile \u0219i deta\u0219amentele de pionieri \u00een \u00eendeplinirea \u00eendatoririlor ce le revin.[\u2026] Uneori, datorit\u0103 grabei \u0219i formalismului unor \u00eendrum\u0103tori adul\u021bi, montajele literare-muzicale s\u00eent lipsite de valoare artistic\u0103. Astfel, se recit\u0103 multe versuri care nu reu\u0219esc s\u0103 contureze o idee tematic\u0103 clar\u0103, accentu\u00e2nd doar impresia de verbalism […].<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Brigada artistic\u0103 e foarte cunoscut\u0103, fiind prezent\u0103 \u00een mai toate unit\u0103\u021bile pioniere\u0219ti. Programul de brigad\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 prezinte, cu ajutorul versurilor, dialogurilor, al c\u00eentecelor \u0219i al mi\u0219c\u0103rii \u00eemprumutate din genul estradei, realiz\u0103rile ob\u021binute \u00een activitatea \u0219colar\u0103 \u0219i pioniereasc\u0103, \u00een comportarea copiilor, ca \u0219i ne\u00eemplinirile existente; s\u0103 demonstreze valabilitatea unor principii moral-politice \u00een educarea copiilor; s\u0103 antreneze opinia \u00eentregului colectiv \u00een stimularea eforturilor de autodep\u0103\u0219ire a tuturor pionierilor \u00een \u00eendeplinirea \u00eendatoririlor ce le revin. Caracteristic brig\u0103zii artistice \u00eei este abordarea aspectelor concrete din activitatea real\u0103, exemplele pozitive \u0219i negative fiind nominalizate. Cu c\u00eet con\u021binutul unui program de brigad\u0103 e mai concret, cu at\u00eet influen\u021ba educativ\u0103 a acesteia e mai percutant\u0103 […].<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Spectacolul artistic pionieresc reprezint\u0103 ca gen artistic o formul\u0103 mult mai complex\u0103 dec\u00eet montajul literar-muzical sau serbarea \u0219colar\u0103. Lui \u00eei s\u00eent caracteristice: ideea de spectacol (acea conven\u021bie cu caracter adesea metaforic care are la baz\u0103 o idee tematic\u0103 de mare valoare moral-politic\u0103, transformat\u0103 \u00een pretextul artistic ce d\u0103 sens tr\u0103irilor afectiv-emo\u021bionale cuprinse \u00een scopurile spectacolului); unitatea dintre limbajul muzical, literar \u0219i coreografic, \u00een care-s valorificate riguros valen\u021bele artistice ale tuturor mijloacelor specifice de care dispune fiecare \u00een parte; participarea activ\u0103 a spectatorilor-copii la actul artistic de elaborare a mesajului politico-educativ \u00een care s\u00eent integrate \u00eenaltele valori morale ale con\u0219tiin\u021bei socialiste; […] Prin intermediul spectacolului, copii au posibilitatea s\u0103 ia contact cu no\u021biuni, norme \u0219i cerin\u021be morale general umane, dar \u0219i proprii con\u0219tiin\u021bei noastre socialiste, cu situa\u021bii etice reale esen\u021bializate artistic, cu exemple morale \u0219i modele concrete sau generalizate ce personific\u0103 ideile \u0219i sentimentele, aspira\u021biile \u0219i visurile lor, idealurile comuniste ale tinerei genera\u021bii.\u201d<\/p>\n Analiza con\u021binutului unor astfel de forme artistice ar putea revela \u00een ce m\u0103sur\u0103 se realiza transmiterea unui mesaj institu\u021bionalizat. Ne vom orienta aten\u021bia spre momentele coregrafice din spectacolele pioniere\u0219ti. Atitudinea larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de copiii-s buni oricum<\/i> din partea adul\u021bilor a fost puternic contrabalansat\u0103 de tendin\u021ba de a realiza superspectacole de copii cu preten\u021bii profesioniste. Aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 a avut un moment maxim de exprimare la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1970 \u0219i \u00een anii 1980, \u00een special prin coregrafiile somptuoase prezentate \u00een festivaluri de tipul C\u00e2ntarea Rom\u00e2niei<\/i>. Aceast\u0103 spectacularizare extrem\u0103 era deja adresat\u0103 chiar \u00een perioada respectiv\u0103, fiind pus\u0103 pe seama dinamicii schimb\u0103rilor economico-sociale, muta\u021biilor \u00een dezvoltarea con\u0219tiin\u021bei socialiste a maselor, ac\u021biunii mijloacelor de comunicare \u00een mas\u0103, ceea ce a dus treptat la o cre\u0219tere a preten\u021biilor performerilor \u0219i spectatorilor. Dorin\u021ba de transmisie \u0219i recep\u021bie este dominat\u0103 de \u201emai mult, mai intens, mai profund.\u201d Dansul ca num\u0103r \u00een sine nu era suficient, ci trebuia subordonat \u201e\u00eentr-un efort colectiv mai amplu,… realiz\u0103rii \u0219i transmiterii unor mesaje artistice complexe, profunde prin actualitatea con\u021binutului lor, dramatice prin profunzimea tr\u0103irilor omene\u0219ti \u00eencorporate, emo\u021bionante prin \u00eenc\u0103rc\u0103tura afectiv-estetic\u0103 a influen\u021belor exercitate de acestea asupra publicului\u201d.[10]<\/a><\/p>\n Spectacolele pioniere\u0219ti \u0219i \u00een special momentele coregrafice complexe au func\u021bionat politic \u00een special prin \u00eenc\u0103rc\u0103tura afectiv\u0103 a punerilor \u00een scen\u0103, reprezent\u00e2nd \u201eo activ\u0103 angajare a tinerei genera\u021bii \u00een \u00eendeplinirea \u00eendatoririlor ce-i revin \u00een edificarea socialist\u0103, \u00een construirea viitorului comunist.\u201d[11]<\/a> Prin intermediul tr\u0103irilor afectiv-emo\u021bionale, spectacolul coregrafic \u201eurm\u0103re\u0219te s\u0103 contureze \u0219i s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 sentimentele \u0219i convingerile politico-educative ale copiilor, care stau la baza atitudinilor lor moral-politice\u201d \u00een timp ce \u201eprocesul complex al form\u0103rii sentimentelor \u0219i convingerilor se constituie ca o \u201edemonstra\u021bie\u201d artisic\u0103 a unor idei social-politice valabile \u00een toate etapele istorice.\u201d Probabil cele mai populare momente coregrafice au fost cele ale c\u0103lu\u0219arilor pionieri. C\u0103lu\u0219arii au func\u021bionat \u00een diverse ocazii ca \u00eenchiz\u0103tori de spectacol pionieresc, uneori chiar \u00een contradic\u021bie cu nara\u021biunea performat\u0103, av\u00e2nd rolul de a sugera paramilitar o biruin\u021b\u0103 politic\u0103 proiectat\u0103 \u00een viitor: \u201epentru a sublinia optimismul \u00een viitoarea lupt\u0103, ca \u0219i victoria ce se va ob\u021bine, c\u0103lu\u0219arii sunt cei care \u00eencheie, frenetic, acest adev\u0103rat ritual al vie\u021bii, muncii \u0219i luptei.\u201d[12]<\/a><\/p>\n Copiii dansatori aveau un rol dificil politic \u0219i artistic: prin presupusa lor inocen\u021b\u0103, ei urmau s\u0103 \u00eentrupeze \u201eargumenta\u021bia martorilor istorici\u201d, realizat\u0103 pentru spectatori cu \u201eparticularitatea definitorie\u201d a puterii de convingere, transfer\u00e2nd emo\u021bional discursul politic de pe scen\u0103 \u00een public. Momentele coregrafice sunt considerate ca av\u00e2nd un efect maxim asupra spectatorilor prin faptul c\u0103 dau voce unor obiecte eterne: \u201ecet\u0103\u021bile, pietrele, codrii, apele, arborii, precum \u0219i toate celelalte obiecte-simbol care se presupune sau se consider\u0103 c\u0103 ar fi fost martore ale marilor evenimente, sunt personificate<\/i> \u0219i \u201drugate\u201d s\u0103 povesteasc\u0103, av\u00e2nd experien\u021ba milenar\u0103 a existen\u021bei.\u201d[13]<\/a> Drept exemplu, un spectacol al pionierilor tulceni<\/i> anim\u0103 pietrele \u0219i valurile care \u201eparticip\u0103 nemijlocit la reconstituirea marilor momente esen\u021bializate ale istoriei noastre.\u201d Cum este produs acest moment? \u201e\u00cen unghi de cocor este realizat desenul pietrelor \u2013 fete \u0219i b\u0103ie\u021bi \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een alb, a\u0219eza\u021bi ca ni\u0219te movili\u021be\u201d \u00een timp ce \u201elateral, \u201epachete\u201d de fete \u00eembr\u0103cate \u00een bleu, dispuse printre dunele de nisip, asigur\u0103 o mi\u0219care coregrafic\u0103 paralel\u0103 celei din cadrul central (unde \u201epietrele\u201d vor desf\u0103\u0219ura un dans al constela\u021biilor \u2013 cercuri concentrice suprapuse \u2013 care simbolizeaz\u0103 intrarea \u00een universalitate a faptelor istorice).\u201d[14]<\/a><\/p>\n Spectacolele \u00een aer liber erau de asemenea dedicate unor figuri locale emblematice sau unor momente istorice, av\u00e2nd rol de reconstituire simbolic\u0103. \u00cen acest sens, pionierii jude\u021bului Gorj au participat \u00eentr-un spectacol coregrafic de mare amploare dedicat lui Br\u00e2ncu\u0219i. La fiecare dintre lucr\u0103rile lui Br\u00e2ncu\u0219i din T\u00e2rgu Jiu, copiii au produs momente omagiale \u00een urm\u0103toarea abordare:<\/p>\n \u201ePentru momentul \u201eMasa T\u0103cerii\u201d, copiii, veni\u021bi de-a lungul Jiului, se dispun \u00een desene circulare \u00een jurul monumentului, cu tent\u0103 de verticalitate, ca \u00eentr-un mic amfiteatru circular, folosindu-se practicabile pentru ultimele r\u00e2nduri; \u00een mijloc, 12 copii stau \u00een picioare, omagial, \u00een spatele fiec\u0103rui scaun. \u00centre ei \u0219i r\u00e2ndurile circulare ale amfiteatrului, un r\u00e2nd de fete \u00een costume de borangic stilizate, efectueaz\u0103 un dans continuu, de expresivitate general\u0103…Func\u021bionalitatea [tabloului] se afl\u0103 \u00een rela\u021bia permanent\u0103 cu monumentul (mi\u0219care circular\u0103, dans expresiv, depunere de flori pe mas\u0103, secven\u021b\u0103 cu punere a m\u00e2inilor pe mas\u0103, ca un jur\u0103m\u00e2nt etc.).<\/p>\n La fel de impresionant este \u0219i tabloul dedicat \u201ePor\u021bii s\u0103rutului\u201d: cuprinderea monumentului \u00een conturul Rom\u00e2niei \u2013 marcat de trupurile copiilor \u2013 d\u0103 imaginii un echilibru extrem de eficient, folosindu-se orizontalitatea desenului \u0219i verticalitatea \u201ePor\u021bii s\u0103rutului\u201d. Copiii recitatori privesc de aproape piatra monumentului, o m\u00e2ng\u00e2ie, o parcurg cu privirea centimetru cu centimetru, recit\u00e2nd \u0219optit, sacadat, f\u0103r\u0103 intona\u021bii speciale:<\/i><\/p>\n Din piatr\u0103 de st\u00e2nc\u0103,<\/i><\/p>\n din trunchiuri de lemn,<\/i><\/p>\n din cer \u0219i din soare,<\/i><\/p>\n din ap\u0103 \u0219i v\u00e2nt,<\/i><\/p>\n Din dor \u0219i din jale,<\/i><\/p>\n din c\u00e2ntec de leag\u0103n <\/i><\/p>\n \u0219i din desc\u00e2nt<\/i>.\u201d[15]<\/a><\/p>\n Desigur, temele muncitore\u0219ti s-au bucurat de un mare succes \u00een spectacolele pioniere\u0219ti. Vom continua cu c\u00e2teva exemple care urmeaz\u0103 aceea\u0219i linie coregrafic\u0103 simbolico-monumental\u0103 de construc\u021bie prin corpuri-obiect a imaginilor istorice sau de actualitate politic\u0103:<\/p>\n \u201e\u00centr-un alt spectacol, \u00een cel al pionierilor bucure\u0219teni, tr\u0103inicia \u0219i puterea partidului nostru, activitatea eroic\u0103 a \u00eentregului nostru popor au fost \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ate \u00eentr-un moment de cea mai rafinat\u0103 substan\u021b\u0103 artistic\u0103, sus\u021binut de un grup de dansatori de la \u201eLiceul de coregrafie\u201d, b\u0103ie\u021bi (lucru foarte rar, majoritatea ansamblurilor din \u021bar\u0103 fiind formate din fete), care s-au folosit, \u00een conturarea ideii tematico-artistice, de ni\u0219te bare lungi ce au primit succesiv func\u021bii diferite \u00een sugerarea luptei, muncii, progresului, unit\u0103\u021bii muncitore\u0219ti \u00een ac\u021biune etc.\u201d<\/p>\n A\u0219a-numitele dansuri ale muncii<\/i> au devenit foarte des folosite la \u00eenceputul anilor 1980. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, pionierele din Buz\u0103u au realizat un dans al \u021bes\u0103toarelor care \u201ea c\u0103p\u0103tat amplitudine prin apari\u021bia unui num\u0103r sporit de copii dansatori; \u00eempreun\u0103 cu cei din scen\u0103, ace\u0219tia au format, tot prin mi\u0219care coregrafic\u0103, un uria\u0219 covor, \u201ecitit\u201d de c\u0103tre spectatori \u00een momentul c\u00e2nd, cei peste 200 de copii, a\u0219eza\u021bi pe podea (spectacolul s-a desf\u0103\u0219urat \u00eentr-o sal\u0103 a sporturilor), au r\u0103mas \u00een \u201estop-cadru\u201d timp de 10-15 secunde. Covorul, av\u00e2nd \u00een desen motive na\u021bionale simple realizate cu ajutorul costumelor diferit colorate a cuprins \u0219i dou\u0103 frize laterale, cu desen de asemenea popular, formate din copii \u00eembr\u0103ca\u021bi pionieri care \u021bineau deasupra capetelor flori mari (butaforie) \u00een culori luminoase. Efectul artistic insolit al acestui moment de spectacol a fost deosebit, dac\u0103 avem \u00een vedere \u00eentregul ansamblu scenic, armonia de culori a acestuia \u2013 copii pionieri pe practicabile laterale, copii \u00een costume populare pe practicabilele din fundal, elementele de scenografie etc.\u201d[16]<\/a><\/p>\n Motivul muncii \u0219i al construc\u021biei avea rolul de a evoca viitorul comunist dar \u0219i \u201eactualitatea \u00eenfloritoare\u201d. La cetatea Enisala, l\u00e2ng\u0103 un zid de aproximativ 12 metri, \u201es-a ridicat o schel\u0103 metalic\u0103, sprijinit\u0103 de zid, av\u00e2nd dimensiunile relative ale zidului (20 m\/12 m) \u0219i un num\u0103r de cinci niveluri; cele aproximativ 60 de alveole ale schelei (din primele patru niveluri) au fost ocupate de dansatori (copii din clasele a V-a); lateral schelei, dar prins de ea, s-a montat un scripete, cu care se ridicau, \u00een timpul momentului din spectacol, g\u0103le\u021bile cu mortar care erau preluate de copiii de la nivelul 5 al schelei (\u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een salopete stilizate, la fel ca dansatorii de la nivelurile inferioare ale schelei)… Imaginea descoper\u0103 dansul de munc\u0103 \u0219i euritmia de pe schel\u0103. B\u0103ie\u021bii de la nivelul cinci al schelei \u00eendeplinesc, ca pe un adev\u0103rat ritual, gesturile specifice ale muncii de zidar, folosindu-se de instrumentele, uneltele \u0219i materialele specifice; dansatorii de la celelalte niveluri efectueaz\u0103 o mi\u0219care apropiat\u0103 mai mult de gimnastica modern\u0103 dec\u00e2t de dansul coregrafic propriu-zis. Efectul nea\u0219teptat al imaginii este creat de \u201efunc\u021bionarea\u201d diferit\u0103 a alveolelor schelei, copiii efectu\u00e2nd mi\u0219c\u0103ri diferite, fiind practic trei grupe de interpe\u021bi care danseaz\u0103 \u00eem contrapunct.\u201d[17]<\/a><\/p>\n Aceste spectacole au fost realizate sub influen\u021ba unui spectacol grandios realizat pe stadionul Dinamo din Bucure\u0219ti \u00een 1977 la care au participat peste 25.000 de pionieri, \u0219oimi ai patriei \u0219i tineri \u0219i care a avut un efect puternic \u00een r\u00e2ndul animatorilor culturali: \u201eFinalul a fost impresionant, emo\u021bional: pe stadion s-a desenat prin \u0219iruri de copii \u00eembr\u0103ca\u021bi pionieri \u0219i \u00een costume na\u021bionale, conturul \u021b\u0103rii noastre; \u00een mijlocul acestui desen au \u00eenaintat grupurile de pionieri ce au evoluat de-a lungul spectacolului.\u201d De la baza unei piramide structurate pe un elevator electric \u201eau pornit c\u0103tre toate punctele din conturul \u021b\u0103rii e\u0219arfe ro\u0219ii \u0219i tricolore, de mari dimensiuni, care au dat o impresie artistic\u0103 inedit\u0103 prin noile planuri verticale \u0219i de profunzime conferite spectacolului; din spatele tribunei au fost lansate multicolore baloane mari (meteorologice) care au ridicat deasupra ora\u0219ului lungi e\u0219arfe de m\u0103tase pe care era scris: Mul\u021bumim pentru copil\u0103ria noastr\u0103 fericit\u0103<\/i>.\u201d[18]<\/a><\/p>\n Imaginea copilului-spectacol a func\u021bionat \u00een Epoca de aur<\/i> ca o nara\u021biune dominant\u0103: pionierul, comunistul de m\u00e2ine, a \u00eentrupat ideologia oficial\u0103 \u00een forma sa maximal\u0103. Copilul-spectacol func\u021bioneaz\u0103 ca adev\u0103rul absolut al regimului, c\u0103ruia adul\u021bii imperfec\u021bi politic \u00eei sunt datori cu men\u021binerea func\u021bionalit\u0103\u021bii societ\u0103\u021bii socialiste multilateral dezvoltate. Copilul-spectacol disciplineaz\u0103 subiectivitatea, este mereu prezent \u00een umbr\u0103 (dar \u0219i \u00een lumina reflectoarelor sau pe micul ecran), capabil s\u0103 corecteze erorile zombific\u0103rii ideologice \u0219i s\u0103 performeze culturalizarea obligatorie a reproducerii socialiste.[19]<\/a>\u00a0 A\u0219a cum observa \u0219i Theodor Vasilescu, un maestru coregraf al epocii \u0219i teoretician al dansului pionieresc, copilul-spectacol nu mai este doar un simplu copil, ci este un dependent de \u201edoza de lirism sau precizia \u00een sincronizare care, subordonate unor idei ferme, au fost menite s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 cli\u0219eul schematic al \u201egestului copil\u0103resc\u201d – un refugiu \u00een simplitatea comod\u0103 \u2013 sau tendin\u021ba deja conven\u021bional\u0103 de \u201emodernizare\u201d \u00een suportul disco.\u201d[20]<\/a><\/p>\n \u00a0<\/b><\/p>\n [1]<\/a> Chiar la \u00eenceputurile statului democrat-popular, existau (cel pu\u021bin \u00een zona teatrului) produse artistice autohtone adecvate \u201enoii lumi\u201d. Vezi Mihaela Michailov, \u201eUni\u021bi-v\u0103! Reprezentarea muncitorilor \u00een piesele de teatru ale anilor \u201950-\u201960\u201d, p. 5, Gazeta de Art\u0103 Politic\u0103<\/i>, nr. 2 https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/uniti-va-reprezentarea-muncitorilor-in-piesele-de-teatru-ale-anilor-50-60\/<\/a>. Pentru o opinie diferit\u0103, vezi Iulia Popovici, \u201eAccesul la cultur\u0103: falsa democra\u021bie a finan\u021b\u0103rii publice\u201d http:\/\/www.criticatac.ro\/23214\/accesul-la-cultur-falsa-democraie-finanrii-publice\/<\/a>. C\u00e2t despre procesul de modelare a identit\u0103\u021bii muncitore\u0219ti, el nu a fost nici pe departe unul fluid \u0219i lipsit de tensiuni. Vezi cazul Ungariei \u00een Mark Pittaway, \u201eThe Social Limits of State Control: Time, The Industrial <\/i>Wage Relation and Social Identiy in Stalinist Hungary, 1948-1953\u201d, \u00een Journal of Historical Sociology<\/i>, vol. 12, nr. 3, septembrie 1999, p. 271-301.<\/p>\n<\/div>\n [2]<\/a> Francisc Albert et al., Contribu\u021bii la sociologia culturii de mas\u0103<\/i>, (Bucure\u0219ti: Ed. Academiei Republicii Socialiste Rom\u00e2nia, 1970), vol. 1, p. 199.<\/p>\n<\/div>\n [3]<\/a> Vezi David Wedgwood Benn, Persuasion and Soviet Politics<\/i>, (Oxford: Basil Blackwell, 1989), p. 34.<\/p>\n<\/div>\n [4]<\/a> Benn, Persuasion…<\/i>, p. 34.<\/p>\n<\/div>\n [5]<\/a> Ion Iona\u0219cu,\u00a0Spectacolul de copii: Antologie de texte \u0219i prezentare metodic\u0103 a unor spectacole de copii din concursurile pioniere\u0219ti televizate<\/i>, (Bucure\u0219ti: Consiliul Na\u021bional al Organiza\u021biei Pionierilor), 1983.<\/p>\n<\/div>\n [6]<\/a> Ioan Cerghit, Mass-media \u0219i educa\u021bia tineretului \u0219colar<\/i>, (Bucure\u0219ti: Editura didactic\u0103 \u0219i pedagogic\u0103), 1972.<\/p>\n<\/div>\n [7]<\/a> Cerghit, Mass-media<\/i>…, p. 169. \u00cen italice \u00een original.<\/p>\n<\/div>\n [8]<\/a> Ibidem.<\/p>\n<\/div>\n [9]<\/a> Iona\u0219cu, Spectacolul<\/i>…, p. 20. Clasificarea ce urmeaz\u0103 provine din aceea\u0219i surs\u0103, p. 21-25.<\/p>\n<\/div>\n [10]<\/a> I Iona\u0219cu, Spectacolul<\/i>…, pp. 5-6.<\/p>\n<\/div>\n [11]<\/a> Ibid., p.42.<\/p>\n<\/div>\n [12]<\/a> Ibid., p. 55.<\/p>\n<\/div>\n [13]<\/a> Ibid., p. 52, italice \u00een original.<\/p>\n<\/div>\n![\"Credits:](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/soim-si-pionier-glasul.ro_-300x213.jpg\")
<\/a>
\n