{"id":3059,"date":"2013-07-28T13:02:57","date_gmt":"2013-07-28T13:02:57","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=856"},"modified":"2013-07-28T13:02:57","modified_gmt":"2013-07-28T13:02:57","slug":"teatrul-pedagogiei-participative","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/07\/28\/teatrul-pedagogiei-participative\/","title":{"rendered":"Teatrul pedagogiei participative"},"content":{"rendered":"<p><em><b>de Mihaela Michailov<!--more--><\/b><\/em><\/p>\n<p>Gianni Rodari \u2013 autorul unei c\u0103r\u021bi celebre despre \u00a0for\u021ba cuvintelor de a modela min\u021bi, <i>Gramatica fanteziei<\/i> (Humanitas, Bucure\u0219ti, 2003), scria: \u201e<i>To\u021bi oamenii s\u0103 foloseasc\u0103 cuvintele \u00een toate modurile <\/i>mi se pare un bun motto, cu frumoas\u0103 rezonan\u021b\u0103 democratic\u0103. Nu pentru ca to\u021bi s\u0103 devin\u0103 arti\u0219ti, ci pentru ca nimeni s\u0103 nu fie sclav\u201d. Accesul democratic la cunoa\u0219tere \u0219i creativitate reprezint\u0103 un capital simbolic indispensabil form\u0103rii adolescentului critic, capabil s\u0103 dezbat\u0103 informa\u021biile primite \u0219i s\u0103 le supun\u0103 unui cod personal de lectur\u0103<i> dinamic\u0103. <\/i><\/p>\n<p>Implicarea adolescen\u021bilor \u00een acte decizionale care s\u0103-i reprezinte, capacitatea lor de a se auto-organiza pentru a putea exprima nevoi comune, abilitatea de a reac\u021biona \u0219i de a empatiza cu cei din jur, de a construi \u0219i \u00een\u021belege situa\u021bii de via\u021b\u0103 posibile, cre\u00e2nd astfel spa\u021bii ale democra\u021biei participative, consituie modalit\u0103\u021bi de formare creativ\u0103 pe care teatrul le poate dezvolta. Teatrul poate construi spa\u021bii de apartenen\u021b\u0103 la o g\u00e2ndire comun\u0103, la ac\u021biuni de coeziune social\u0103 \u0219i\u00a0 de interven\u021bie <i>\u00eempreun\u0103<\/i>, \u00een vederea unor transform\u0103ri esen\u021biale \u00een lumea \u00een care tr\u0103im. Teatrul poate crea comunit\u0103\u021bi de adolescen\u021bi care-\u0219i spun povestea lor, o poveste de legitimare prin care se autoreprezint\u0103. Adolescen\u021bii deveni astfel pedagogi care \u00ee\u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc propriile experien\u021be, structur\u00e2nd astfel <i>o pedagogie performativ\u0103<\/i> \u00a0\u00een care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc ceea ce tr\u0103iesc. O pedagogie care porne\u0219te de la \u00eenscenarea unor situa\u021bii de via\u021b\u0103, cu poten\u021bial de formare a unei g\u00e2ndiri critice.<\/p>\n<p>Teatrul pentru adolescen\u021bi este, \u00een Rom\u00e2nia, extrem de pu\u021bin explorat (fac excep\u021bie c\u00e2teva festivaluri-reper: Festivalul Na\u021bional de Teatru T\u00e2n\u0103r \u201eIdeo Ideis\u201d, Festivalul de teatru \u00een limba englez\u0103 (ID Fest). \u00centrebarea esen\u021bial\u0103 pe care mi-o pun de ceva vreme este: cum putem crea un spa\u021biu de reprezentare \u0219i influen\u021b\u0103 pentru acest teatru-platform\u0103 de maturizare a unei genera\u021bii expediate \u00een cli\u0219ee? Cum \u00eel putem transforma \u00eentr-o practic\u0103 la care un num\u0103r din ce \u00een ce mai mare de adolescen\u021bi s\u0103 aib\u0103 acces, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 vorbim de un model de <i>pedagogie performativ\u0103 extins\u0103<\/i>, \u0219i nu doar de contexte strict localizate?<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><b>Educa\u021bia participativ\u0103 prin teatru <\/b><\/p>\n<p>Educa\u021bia participativ\u0103 este acel tip de educa\u021bie orizontal\u0103, care le d\u0103 dreptul tuturor celor implica\u021bi s\u0103 participe, cu drepturi egale, la crearea unui spa\u021biu de cunoa\u0219tere comun. Teatrul educa\u021biei participative creeaz\u0103 un mediu comun de reflec\u021bie \u0219i de ac\u021biune, \u00een care to\u021bi adolescen\u021bii se pot exprima, \u00ee\u0219i pot construi pove\u0219ti de reprezentare \u0219i pot crea, \u00eempreun\u0103, o ac\u021biune cultural\u0103. Teatrul educa\u021biei participative anuleaz\u0103 ierarhiile de rol \u0219i automatismele autoritare, \u0219i \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 pe adolescen\u021bi s\u0103 ac\u021bioneze ca un grup unitar, \u00een care competi\u021bia este substan\u021bial redus\u0103. Fiecare adolescent particip\u0103 cu propria lui poveste de via\u021b\u0103, o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te celorlal\u021bi \u0219i creeaz\u0103 astfel leg\u0103turi \u0219i orizonturi de apartenen\u021b\u0103 la experien\u021be comune. Nu exist\u0103 pove\u0219ti excluse sau pove\u0219ti care s\u0103 intre \u00een competi\u021bie cu alte pove\u0219ti. Exist\u0103 o nevoie de a dezvolta o poveste prin care fiecare s\u0103 se simt\u0103 reprezentat \u0219i necesar prin tot ce are de spus.<\/p>\n<p><b>Educa\u021bia cumulativ\u0103 prin teatru<\/b> se bazeaz\u0103 pe integrarea experien\u021belor din via\u021ba de zi cu zi a adolescen\u021bilor \u00een baza de date a cuno\u0219tin\u021belor pe care le dob\u00e2ndesc la \u0219coal\u0103. Prin structurarea unor no\u021biuni de teatru aplicat contextului \u0219colar, adolescen\u021bii se pot familiariza mai u\u0219or cu toate informa\u021biile pe care le au de \u00eenv\u0103\u021bat la \u0219coal\u0103. De asemenea, pot integra momente din via\u021ba lor \u00een formatul lec\u021biilor pe care le asimileaz\u0103. Ruptura dintre via\u021ba cotidian\u0103 a adolecen\u021bilor \u0219i \u0219coal\u0103 duce la un sentiment de non-apartenen\u021b\u0103 a acestora \u00een contextul \u0219colar. Elocvent\u0103 \u00een acest sens mi se pare replica unei adolescente care, \u00een cadrul unei discu\u021bii dup\u0103 spectacolul <b>Copii r\u0103i <\/b>\u2013 spectacol pentru care am scris textul, a spus: \u201e\u0218tim pe dinafar\u0103 istoria at\u00e2tor \u021b\u0103ri, \u0219i nim\u0103nui nu-i pas\u0103 de istoria noastr\u0103. Istoria noastr\u0103 a devenit at\u00e2t de s\u0103rac\u0103\u201d.<\/p>\n<p><b>Educa\u021bia anticipativ\u0103 prin teatru <\/b>le d\u0103 posibilitatea adolescen\u021bilor s\u0103 exprimenteze ceea ce nu tr\u0103iesc direct, s\u0103 empatizeze cu situa\u021bii \u0219i evenimente \u00een care nu sunt direct implica\u021bi, dar care \u00eei pot ajuta s\u0103-\u0219i l\u0103rgeasc\u0103 <i>orizontul de contact social<\/i> \u0219i de reflec\u021bie cotidian\u0103. Adolescen\u021bii particip\u0103 astfel la multiple contexte de via\u021b\u0103, \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 abordeze situa\u021bii care le testeaz\u0103 inteligen\u021ba reactiv\u0103 \u0219i afectiv\u0103, abordarea nuan\u021bat\u0103 a unor fenomene pe care le cunosc pu\u021bin sau deloc. Adolescen\u021bii au astfel posibilitatea s\u0103 se antreneze cognitiv \u0219i empatic pentru momentul \u00een care vor fi \u00een fa\u021ba unei situa\u021bii problematice. Anticip\u00e2nd, adolescen\u021bii \u00ee\u0219i formeaz\u0103 disponibilitatea de a g\u00e2ndi deschis, asociativ, realitatea cu care se confrunt\u0103 \u0219i, de asemenea, disponibilitatea de a cerceta \u0219i, uneori, chiar de a g\u0103si solu\u021bii pentru diferite probleme. Teatrul transform\u0103 \u201eposibilitatea unei lumi\u201d \u00een realitatea ei.<\/p>\n<p><b>Educa\u021bia pentru solidaritate prin teatru <\/b>construie\u0219te colective de crea\u021bie \u00een care func\u021bioneaz\u0103 principiul: <i>pentru o cazu\u0103 comun\u0103, pentru o ac\u021biune care s\u0103 ne reprezinte pe to\u021bi \u0219i s\u0103 ne fac\u0103 deplin con\u0219tien\u021bi de rolul nostru de cet\u0103\u021beni \u00eentr-o societate pe care o putem schimba<\/i>. Lucr\u00e2nd \u00eempreun\u0103 la un spectacol de teatru, adolescen\u021bii devin un grup solidar, un grup \u00een care cuv\u00e2ntul fiec\u0103ruia conteaz\u0103 pentru a putea conta cuv\u00e2ntul tuturor. Educa\u021bia pentru solidaritate dezvolt\u0103 dorin\u021ba de a crea echipe de cercetare \u0219i crea\u021bie, care \u00een\u021beleg c\u0103 dincolo de for\u021ba individual\u0103 a expresivit\u0103\u021bii personale exist\u0103 for\u021ba colectiv\u0103 a exprim\u0103rii unor idei care activeaz\u0103 lucrul cu \u0219i pentru cel\u0103lalt. A repeta \u00eempreun\u0103 pentru un spectacol de teatru reprezint\u0103 un act de solidarizare \u0219i de negociere colectiv\u0103 a rolurilor \u00een echip\u0103. Distribuindu-\u0219i aceste roluri, adolescen\u021bii con\u0219tientizeaz\u0103 c\u00e2t de important este aportul fiec\u0103ruia dintre ei \u0219i c\u00e2t de mult pot influen\u021ba constru\u021bia comun\u0103 a lumii \u00een care tr\u0103iesc, evolu\u00e2nd \u00eentr-un cadru partajat de g\u00e2nduri \u0219i ac\u021biuni. Aceast\u0103 evolu\u021bie \u00eempreun\u0103 \u00eei formeaz\u0103 pe adolescen\u021bi \u00een spiritul unei dinamici de grup care le educ\u0103 ini\u021biativa colectiv\u0103. Prin intermediul lucrului la un spectacol de teatru, adolescen\u021bii \u00eenva\u021b\u0103, pe de o parte, s\u0103 fie solidari unii cu al\u021bii, iar pe de alt\u0103 parte, devin solidari cu problematici despre care \u0219tiu pu\u021bine lucruri. Reflexul de solidarizare prin actul teatral creeaz\u0103, \u00een timp, contexte de solidaritate care pot genera comunit\u0103\u021bi de adolescen\u021bi capabili s\u0103 lupte pentru drepturi comune \u0219i s\u0103 se mobilizeze \u00een situa\u021bii care nu \u00eei privesc \u00een mod direct, dar care, la un moment dat, \u00eei pot afecta. Actul de a-i solidariza pe adolescen\u021bi prin teatru este un act cu valoare existen\u021bial\u0103 major\u0103, deoarece le formeaz\u0103 o <i>g\u00e2ndire generoas\u0103<\/i>, o g\u00e2ndire de implicare \u00een societatea contemporan\u0103. Educa\u021bia pentru solidaritate prin teatru nu creeaz\u0103, neap\u0103rat, adolescen\u021bi care vor deveni arti\u0219ti. Dar creeaz\u0103, cu siguran\u021b\u0103, adolescen\u021bi care nu vor deveni, niciodat\u0103, sclavi.<\/p>\n<p><b>Educa\u021bia pentru autoreprezentare prin teatru<\/b> creeaz\u0103 contexte prin care adolescen\u021bii recurg la propriile lor pove\u0219ti \u0219i experien\u021be de via\u021b\u0103 sau la pove\u0219ti cu care rezoneaz\u0103 pentru c\u0103 apar\u021bin lumii lor, pentru a-\u0219i concepe spectacolele. Aceste pove\u0219ti au mai multe roluri:<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 le dau posibilitatea adolescen\u021bilor s\u0103-\u0219i dezvolte creativitatea \u0219i expresivitatea, pornind de la un univers narativ care le este familiar \u0219i pe care \u00eel pot transmite \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103;<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 accentueaz\u0103 rolul pove\u0219tii subiective, care poate avea o valoare colectiv\u0103, o valoare de reprezentare a unor comunit\u0103\u021bi mai pu\u021bin reprezentate. Ascult\u00e2nd pove\u0219tile actorilor-adolescen\u021bi, spectatorii-adolescen\u021bi devin con\u0219tien\u021bi de semnifica\u021bia propriilor lor pove\u0219ti, de felul \u00een care acestea pot construi leg\u0103turi experien\u021biale esen\u021biale;<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 dezvolt\u0103 capacitatea observa\u021bional\u0103 a adolescen\u021bilor, care \u00ee\u0219i privesc realitatea ca pe o surs\u0103 de evenimente relevante, cu poten\u021bial teatral. Prin pove\u0219tile care pornesc de la detaliile lumii din jur, adolescen\u021bii \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 perceap\u0103 mult mai complex lumea \u00een care tr\u0103iesc \u0219i s\u0103 vad\u0103 dinamica fiec\u0103rui detaliu din jurul lor. Capacitatea observa\u021bional\u0103 pe care pove\u0219tile realit\u0103\u021bii o dezvolt\u0103 este o surs\u0103 fundamental\u0103 de creativitate;<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 creeaz\u0103 o <i>pedagogie narativ\u0103<\/i> prin care adolescen\u021bii \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc un fond comun de experien\u021be. Prin schimbul de pove\u0219ti, adolescen\u021bii apar\u021bin unei <i>comunit\u0103\u021bi narative<\/i> care \u00eei transform\u0103 \u00eentr-o microsocietate activ\u0103. Pedagogia narativ\u0103 are un rol formator prin pove\u0219tile-experien\u021be pe care adolescen\u021bii le transmit \u0219i care \u00eei ajut\u0103 s\u0103 aib\u0103 acces la un tip de \u00eenv\u0103\u021bare subiectiv\u0103, empatic\u0103. Acest tip de \u00eenv\u0103\u021bare formeaz\u0103 adolescen\u021bi-pedagogi care fac schimb de informa\u021bii \u0219i experien\u021be.<\/p>\n<p>Teatrul pentru adolescen\u021bi creeaz\u0103 comunit\u0103\u021bi solidare cu lumea \u00een care tr\u0103iesc \u0219i pe care o pot schimba.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Mihaela Michailov<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3059"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3059"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3059\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3059"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3059"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3059"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}