{"id":3057,"date":"2013-05-19T23:51:07","date_gmt":"2013-05-19T23:51:07","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=593"},"modified":"2016-09-26T13:03:01","modified_gmt":"2016-09-26T13:03:01","slug":"uniti-va-reprezentarea-muncitorilor-in-piesele-de-teatru-ale-anilor-50-60","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/05\/19\/uniti-va-reprezentarea-muncitorilor-in-piesele-de-teatru-ale-anilor-50-60\/","title":{"rendered":"Uni\u021bi-v\u0103! Reprezentarea muncitorilor \u00een piesele de teatru ale anilor \u201950-\u201960"},"content":{"rendered":"

de Mihaela Michailov<\/strong><\/em><\/p>\n

Retorica \u0219i repertoriul social al muncii schimb\u0103 fa\u021ba dramaturgiei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een anii \u201950-\u201960. Muncitorul devine o figur\u0103 emblematic\u0103 \u00een piesele unor autori pentru care teatrul nu e o lupt\u0103 de idei, ci o platform\u0103 de ac\u021biuni concrete, solidare cu prezentul. Politizarea dramaturgiei postbelice, sub influen\u021ba realismului socialist, \u0219i accentul pus pe un teatru militant au adus \u00een prim-plan realit\u0103\u021bile sociale ale structurilor de munc\u0103 \u0219i de putere, care devin teme centrale \u00een \u201dpiesele clasei muncitoare\u201d. Se construie\u0219te un \u00eentreg repertoriu dramaturgic al sferei muncii, prin care se definesc gesturile cotidiene ale muncitorilor, raporturile de putere dintre cei care produc, produsul muncii lor \u0219i presiunea de a supraproduce, legitimarea prestigiului social prin calitatea muncii, acumularea unui capital de imagine la locul de munc\u0103. Munca devine, deopotriv\u0103, domeniu public \u0219i privat, context al rela\u021biilor de solidarizare sau subminare a tovar\u0103\u0219ilor de lucru \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, context casnic, cadru care d\u0103 posibilitatea unei familii s\u0103 lupte pentru acelea\u0219i idealuri sau s\u0103 se dezbine radical. Munca din o\u021bel\u0103rii, mine, \u0219antiere se prelunge\u0219te acas\u0103, \u00een discu\u021bii despre for\u021ba productivit\u0103\u021bii, despre condi\u021bii de igien\u0103 a muncii, despre drepturi \u0219i sacrificiu, despre exploatarea inevitabil\u0103 \u0219i posibilele solu\u021bii de schimbare. Muncitorii reprezint\u0103 \u201epatrimoniul uman\u201d care c\u00e2\u0219tig\u0103 din ce \u00een ce mai mult\u0103 vizibilitate \u00een spa\u021biul dramaturgic. Societatea muncitorilor cap\u0103t\u0103 consisten\u021b\u0103 \u00een dramaturgia anilor \u201950-\u201960, o dramaturgie care documenteaz\u0103 lumea lucr\u0103torilor \u00eenstr\u0103ina\u021bi de bunurile pe care le produc, lupt\u00e2nd pentru drepturi \u0219i idealuri comune. O lume \u00een care unitatea de ac\u021biuni se reflect\u0103 \u00een unitatea de decizii. O lume \u00een care mo\u0219tenirea, din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, a valorii muncii se perpetueaz\u0103 \u0219i devine bun comunitar.<\/p>\n

Spa\u021bii de stratificare a muncii<\/i><\/b><\/p>\n

Munca la locul de munc\u0103 \u0219i efectele muncii \u00een via\u021ba de familie fac din dramaturgia procesului colectiv de produc\u021bie un punct central de analiz\u0103 a raporturilor \u00een \u0219i \u00een afara spa\u021biilor simbolice de activitate. Uzinele, fabricile, combinatele, \u0219antierele, minele sunt spa\u021bii de stratificare a muncii pe niveluri de putere, care definesc o \u00eentreag\u0103 dinamic\u0103 a rolurilor \u00een mecanica de produc\u021bie. Cei care nu au \u00eenc\u0103 un statut social dat de prestigiul ob\u021binut la locul de munc\u0103 sunt cei care lucreaz\u0103, de multe ori, \u00een condi\u021bii de risc maxim, fiind expu\u0219i accidentelor \u0219i risc\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba pentru ca \u00eentreprinderea s\u0103 produc\u0103 mai mult \u0219i mai bine: Ionu\u021b \u00een Minerii<\/b> de Mihai Davidoglu, Pi\u0219to \u00een Cetatea de foc<\/b> de Mihai Davidoglu, Aurel \u00een Frunze care ard<\/b> de Ion D.S\u00e2rbu. Evolu\u021bia dramaturgiei este influen\u021bat\u0103 de noi structuri de via\u021ba social\u0103, care privilegiaz\u0103 rolul muncitorului \u00een ordinea schimb\u0103rilor iminente. O parte consistent\u0103 a pieselor din anii \u201950 \u0219i \u201960 este scris\u0103 din perspectiva acestui personaj central al societ\u0103\u021bii industriale, care redefine\u0219te o \u00eentreag\u0103 istorie recent\u0103 a muncii. Munca devine un \u201ebun literar tezaurizat\u201d, o tem\u0103 a c\u0103rei valorizare constant\u0103 \u00een perioada men\u021bionat\u0103 va duce, ulteior, la ignorarea total\u0103 \u00een postsocialism. De\u0219i, printr-o analiz\u0103 de fond a teritoriilor de munc\u0103 \u0219i, implicit, de putere, se poate realiza o hart\u0103 complex\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti de dup\u0103 1989, munca r\u0103m\u00e2ne o tem\u0103 pu\u021bin explorat\u0103 de autorii contemporani.<\/p>\n

\u00cen Cei de m\u00e2ine <\/b>(pies\u0103 laureat\u0103 a Premiului de Stat, distinc\u021bie care o \u00eenscrie pe Lucia Demetrius \u00een mi\u0219carea proletcultist\u0103 a perioadei), autoarea analizeaz\u0103 transform\u0103rile fabricii Flac\u0103ra Ro\u0219ie, pe fundalul rela\u021biilor contorsionate dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii, \u0219i al ascensiunii noilor genera\u021bii crescute \u00een cre\u0219ele \u0219i gr\u0103dini\u021bele fabricii. Petre Damian, directorul fabricii\u00a0 vrea s\u0103 foloseasc\u0103 materialul de construc\u021bie achizi\u021bionat pentru fabricarea unui tip de motor electric, performant \u00een agricultur\u0103. Maria Procopie \u2013 directoarea cre\u0219ei \u0219i a c\u0103minului fabricii \u2013 \u0219i Olga Ceau\u0219u \u2013 \u00eengrijitoare la cre\u0219\u0103 \u2013 vor ca materialul s\u0103 fie utilizat pentru m\u0103rirea c\u0103minului, deoarece acesta devine ne\u00eenc\u0103p\u0103tor pentru copiii muncitorilor. Conflictul dintre ei se suprapune peste conflictul dintre Petre \u0219i fiul lui, Mihu\u021b, c\u0103ruia \u00eei repro\u0219eaz\u0103 c\u0103 nu e ceea ce vor p\u0103rin\u021bii lui s\u0103 fie. Lucia Demetrius extinde lumea fabricii \u00een via\u021ba cotidian\u0103 a familiei \u0219i expune concep\u021bii diferite despre munc\u0103 \u0219i rolul ei catalizator \u00een societate.<\/p>\n

\"Lauren\u0163iu<\/a>

Lauren\u0163iu Ridichie, F\u0103r\u0103 titlu, 2013<\/p><\/div>\n

Femeile muncitoare<\/i><\/b><\/p>\n

Mihai Davidoglu exploreaz\u0103 tematica muncii \u00een piese centrate, cu prec\u0103dere, pe ierarhiile \u0219i pozi\u021biile de putere din combinate, fabrici, uzine \u0219i mine. Dramaturgia lui Davidoglu \u2013 Cetatea de foc<\/b>, Minerii<\/b>, Schimbul de onoare<\/b>, De trei ori ca la brigad\u0103<\/b> \u2013 e construit\u0103 \u00een jurul unor personaje caracterizate prin ac\u021biunile lor \u00een spa\u021biul muncii, \u0219i prin reflec\u021biile asupra acestor ac\u021biuni \u00een spa\u021biul privat. Davidoglu acord\u0103 o aten\u021bie special\u0103 femeilor muncitoare \u2013 Ileana Bondar, conduc\u0103toare de locomotiv\u0103 Diesel (De trei ori ca la brigad\u0103)<\/b>, Florica \u2013 macaragiu \u00een hala de turnare (Cetatea de foc<\/b>), Marica – normatoarea sec\u021biei \u0219amot\u0103 (Cetatea de foc<\/b>), care muncesc cot la cot cu b\u0103rba\u021bii \u0219i nu accept\u0103 s\u0103 fie considerate mai pu\u021bin eficiente dec\u00e2t ei: \u201eVezi, Floric\u0103, nu s-au \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 le suntem deopotriv\u0103. Dar noi \u0219tim asta \u0219i de aici \u00een\u021bep\u0103turi, o vorb\u0103 mai aspr\u0103\u201d (Cetatea de foc<\/b>). Personajele feminine din dramatugia lui Davidoglu nu sunt numai so\u021biile de muncitori, cele care stau \u00een umbra b\u0103rba\u021bilor \u0219i \u00eei a\u0219teapt\u0103, cu masa pus\u0103, de la munc\u0103, ci \u0219i femei active, care se definesc \u00een raport cu ceea ce fac \u00een contexte relevante pentru evolu\u021bia lor. Davidoglu l\u0103rge\u0219te astfel tipologia de gen a muncii. Pe l\u00e2ng\u0103 furnali\u0219ti, o\u021belari, topitori, brigadieri, mineri, frezori, motori\u0219ti, Davidoglu aduce \u00een piesele sale, chiar dac\u0103 \u00eentr-o propor\u021bie mult mai redus\u0103, femei muncitoare care se lupt\u0103 pentru drepturile lor \u00eentr-o societate a muncii dominat\u0103 de b\u0103rba\u021bi autoritari. Rela\u021biile de munc\u0103 \u0219i conflictele dintre muncitori, \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00eentre frunta\u0219i \u0219i sabotori, \u00eentre cei pentru care produc\u021bia este supremul ideal \u0219i cei care submineaz\u0103 inova\u021biile \u00een munc\u0103 ale tovar\u0103\u0219ilor lor, sunt definite de c\u0103tre Davidoglu dincolo de schemele realismului socialist. \u00cen Cetatea de foc<\/b>, receptat\u0103 ca model al dramaturgiei realist-socialiste, introdus\u0103 \u00een manualele \u0219colare \u0219i montat\u0103 \u00een numeroase teatre, printre care Teatrul Na\u021bional din Bucure\u0219ti, Teatrul din Re\u0219i\u021ba, Teatrul Na\u021bional Cluj-Napoca, dramaturgul construie\u0219te lumea de la uzina Re\u0219i\u021ba (ac\u021biunea are loc \u00een 1949), caracterizat\u0103 de tensiuni \u00eentre o\u021belarii \u0219i topitorii care lupt\u0103 pentru ca furnalele s\u0103 dea cea mai bun\u0103 produc\u021bie de o\u021bel de calitate \u0219i cei care le saboteaz\u0103 munca \u2013 o band\u0103 de reac\u021bionari din Mun\u021bii Semenicului, care \u0219i-au infiltrat agen\u021bii lor printre muncitori, \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 opreasc\u0103 produc\u021bia. \u00cen familia Arjoca (tat\u0103l, prim-maistru furnalist, fiii \u2013 unul, maistru-o\u021belar \u0219i cel\u0103lat, topitor, fiica \u2013 macaragiu), munca reprezint\u0103 cea mai important\u0103 form\u0103 de solidaritate uman\u0103 \u2013 unul dintre fii, Pavel, \u00ee\u0219i acuz\u0103 tat\u0103l c\u0103 nu se mai implic\u0103 \u00een produc\u021bie a\u0219a cum o f\u0103cea odat\u0103.<\/p>\n

Grev\u0103 general\u0103<\/i><\/b><\/p>\n

\u00cen Minerii<\/b> (montat\u0103 \u00een 1949 la Teatrul Na\u021bional din Cluj-Napoca, apoi la Teatrul din Re\u0219i\u021ba), ac\u021biunea se petrece \u00een iarna anului 1948), Mihai Davidoglu expune via\u021ba dintr-o colonie de mineri din Valea Jiului, cu accent pe munca \u00een subteran, pe condi\u021biile precare, pe lipsa materialelor de lucru \u0219i pe conflictele care privesc procedeele \u0219i tehnicile de extrac\u021bie a c\u0103rbunelului. \u00centre Anton Nastai, miner, \u0219ef de grup\u0103, al\u021bi mineri \u0219i pre\u0219edintele sindicatului apar ne\u00een\u021belegeri privind mijloacele de exploatare a c\u0103rbunelui \u0219i noile regulamente de lucru. De asemenea, rezisten\u021ba la riscurile extreme \u0219i fidelitatea fa\u021b\u0103 de lumea minei, mo\u0219tenit\u0103 din tat\u0103-n fiu, devin punctele de sprijin care fac posibil\u0103 via\u021ba \u00een subteran: \u201e\u0218tii, Marie, c\u0103 niciodat\u0103 nu m\u2019am g\u00e2ndit c\u0103 s\u2019ar putea s\u0103 fiu \u0219i altceva dec\u00e2t subteran… locuri \u0219i oameni sunt peste tot: de seam\u0103 e s\u0103 \u0219tii pentru ce tr\u0103ie\u0219ti\u201d (Anton Nastai).<\/p>\n

Inspirat\u0103 tot din via\u021ba minerilor, piesa lui I.D.S\u00e2rbu \u2013 Frunze care ard <\/b>(ini\u021bial piesa s-a numit SOVROM C\u0103rbune<\/b> \u0219i avea ac\u021biunea plasat\u0103 \u00een anii 60, ceea ce i-a adus autorului cenzura regimului; ulterior S\u00e2rbu a plasat evenimentele \u00een 1941) \u2013 construie\u0219te dou\u0103 tipuri de conflicte intercalate \u00een structura dramaturgic\u0103: un conflict \u00eentre minerii revolu\u021bionari care cred \u00een for\u021ba grevei \u0219i protestului \u0219i cei care fac pactul cu puterea, pe de o parte, \u0219i un conflict \u00eentre mineri \u0219i autorit\u0103\u021bi, pe de alt\u0103 parte. Frunze care ard<\/b> are, \u00een loc de prefa\u021b\u0103, o adres\u0103 a Inspectoratului muncii din Deva, elaborat\u0103 \u00een 1941, \u00een care se precizeaz\u0103: \u201eLa peti\u021bia dv. nr. 6546\/1941, avem onoarea de a v\u0103 confirma c\u0103 s-a produs greva par\u021bial\u0103 la exploatarea minier\u0103 din Petrila, care s-a repetat \u00een ziua de 18 aprilie a.c., c\u00e2nd s-a produs greva \u0219i la minele din Aninoasa. Apoi, \u00een diminea\u021ba zilei de 22 aprilie, s-a produs greva general\u0103 la toate exploat\u0103rile din Valea Jiului, care a durat p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de 29 aprilie, de la care dat\u0103 lucrul a fost reluat par\u021bial, greva \u00eencet\u00e2nd complet \u00een ziua de 5 mai 1941\u201d. \u00cen adresa trimis\u0103 familiilor celor condamna\u021bi \u00een urma grevei se specifica: \u201ea\u021bi fost condamnat la 7 ani temni\u021b\u0103 grea pentru crima de constituire de nuclee comuniste\u201d.<\/p>\n

Frunze care ard<\/b> surprinde via\u021ba din valea Jiului, \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd mina este militarizat\u0103 \u0219i mul\u021bi dintre muncitorii care se revolt\u0103 \u00eempotriva felului \u00een care sunt nevoi\u021bi s\u0103 munceas\u0103 sunt aresta\u021bi, \u00eenchi\u0219i la Doftana sau trimi\u0219i \u00een lag\u0103re de munc\u0103. Este \u0219i cazul lui Mihai Branga, \u00eentors dintr-un lag\u0103r de munc\u0103 la min\u0103, unde-\u0219i g\u0103se\u0219te tovar\u0103\u0219ii de lucru blaza\u021bi \u0219i f\u0103r\u0103 nicio speran\u021b\u0103 de schimbare.\u00a0 Aurel \u2013 cumnatul lui Mihai \u2013 lucreaz\u0103 la aprovizionarea cu lemne a unei galerii noi, aflate la 30 de metri mai jos de vechea galerie, p\u0103r\u0103sit\u0103, din care curge gaz. Din vechea galerie, Aurel \u0219i colegii lui au de s\u0103pat o suitoare prin care se face aprovizionarea c\u0103tre noua galerie. Tuburile de aeraj nu pot fi prelungite deoarece, \u00een min\u0103, se face economie, ceea ce duce la explozia galeriei \u0219i la moartea lui Aurel, al\u0103turi de al\u021bi patru muncitori. Via\u021ba \u00een Valea Pl\u00e2ngerii, cum o numesc minerii, e un lung \u0219ir de umilin\u021be: \u201eSalariul abia ne ajunge ca s\u0103 r\u0103sufl\u0103m; m\u00e2nc\u0103m m\u0103lai uscat, margarin\u0103. Copiii, s\u0103-i vezi, \u00ees umfla\u021bi la burt\u0103 cu ciorb\u0103 de buruieni… \u0218i toate astea n-ar fi nimic de nu \u021bi s-ar \u00eempuia capul cu vorbe goale, cu minciuni\u201d (Aurel).<\/p>\n

Scena \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii, la care particip\u0103 diferite oficialit\u0103\u021bi (primar, ministru), mineri, so\u021biile \u0219i mamele celor mor\u021bi este una dintre cele mai puternice scene de confruntare dintre autorit\u0103\u021bi \u0219i muncitori din dramaturgia rom\u00e2neasc\u0103. O scen\u0103 \u00een care revolta mocnit\u0103 a umili\u021bilor, obliga\u021bi s\u0103-\u0219i pl\u00e2ng\u0103 mor\u021bii \u00een timp ce ascult\u0103 discursul ipocrit al celor care \u00eencearc\u0103 s\u0103 cumpere moartea cu decora\u021bii, explodeaz\u0103 \u00een rafale de violen\u021b\u0103 colectiv\u0103. Exploata\u021bii \u00ee\u0219i strig\u0103 nemul\u021bumirile \u0219i cer s\u0103 li se respecte munca, s\u0103 nu mai fie considera\u021bi pre\u021bul infim cu care se pl\u0103tesc realiz\u0103rile suprapropduc\u021biei. S\u0103 nu mai fie rebuturi umane, oameni de sacrificu, transforma\u021bi \u00een instrumente de lucru f\u0103r\u0103 istorie personal\u0103, folosite doar dac\u0103 produc rapid \u0219i ieftin. Scena are \u00eenc\u0103rc\u0103tura unui protest virulent, care izbucne\u0219te \u00een cel mai dramatic moment de solidarizare uman\u0103. Vocile se unesc \u0219i devin ecoul vibrant al luptei pentru drepturi comune. Pentru o via\u021b\u0103 \u00een care echitatea social\u0103 s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 doar un ideal.<\/p>\n

Piesele perioadei \u201950-\u201960, care au \u00een centru societatea muncitorilor, r\u0103spund, ca subiecte abordate \u0219i problematici reflectate, imperativelor realismului socialist, ceea ce nu le anuleaz\u0103 \u00eens\u0103 valoarea dramaturgic\u0103 real\u0103 \u0219i for\u021ba reprezent\u0103rii unor categorii emblematice pentru schimb\u0103rile sociale \u0219i politice ale secolului XX. O revizitare dramaturgic-regizoral\u0103 a acestor piese-documente mi se pare mai mult dec\u00e2t necesar\u0103.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Mihaela Michailov Retorica \u0219i repertoriul social al muncii schimb\u0103 fa\u021ba dramaturgiei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een anii \u201950-\u201960. Muncitorul devine o figur\u0103 emblematic\u0103 \u00een piesele unor autori pentru care teatrul nu e o lupt\u0103 de idei, ci o platform\u0103 de ac\u021biuni concrete, solidare cu prezentul. Politizarea dramaturgiei postbelice, sub influen\u021ba realismului socialist, \u0219i accentul pus pe un teatru militant au adus \u00een prim-plan realit\u0103\u021bile sociale ale structurilor de munc\u0103 \u0219i de putere, care devin teme centrale \u00een \u201dpiesele clasei muncitoare\u201d. Se construie\u0219te un \u00eentreg repertoriu dramaturgic al sferei muncii, prin care se definesc gesturile cotidiene ale muncitorilor, raporturile de putere dintre cei…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3057"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3057"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3057\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3463,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3057\/revisions\/3463"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3057"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3057"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3057"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}