{"id":2794,"date":"2016-02-19T12:03:01","date_gmt":"2016-02-19T12:03:01","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=2794"},"modified":"2016-02-19T12:03:01","modified_gmt":"2016-02-19T12:03:01","slug":"mizele-teatrului-politic-in-epoca-istoriei-adevarate-reflectii-pe-marginea-vizitarii-locurilor-memoriei-grevei-de-la-atelierele-grivita-din-1933","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/02\/19\/mizele-teatrului-politic-in-epoca-istoriei-adevarate-reflectii-pe-marginea-vizitarii-locurilor-memoriei-grevei-de-la-atelierele-grivita-din-1933\/","title":{"rendered":"Mizele teatrului politic \u00een epoca \u201eistoriei adev\u0103rate\u201d. Reflec\u021bii pe marginea vizit\u0103rii \u201elocurilor memoriei\u201d grevei de la Atelierele Grivi\u021ba din 1933"},"content":{"rendered":"

de David Schwartz<\/strong><\/em><\/p>\n

Pe data de 16 februarie s-au \u00eemplinit 83 de ani de la reprimarea violent\u0103 de c\u0103tre armat\u0103 a grevei de la atelierele C.F.R. Grivi\u021ba din ianuarie-februarie 1933. \u00cen ziua respectiv\u0103, armata a tras \u00een muncitorii care ocupaser\u0103 atelierele \u0219i refuzau s\u0103 reia lucrul, protest\u00e2nd \u00eempotriva unei serii de m\u0103suri abuzive \u00eentreprinse de guvern (a\u0219a-numitele \u201ecurbe de sacrificiu\u201d din perioada Marii Crize). Au fost uci\u0219i cel pu\u021bin \u0219apte muncitori, al\u021bii r\u0103ni\u021bi \u0219i aresta\u021bi. Episodul Grivi\u021ba este doar unul dintr-o serie de proteste muncitore\u0219ti \u00eenn\u0103bu\u0219ite \u00een s\u00e2nge \u0219i lovituri de gloan\u021be de armata rom\u00e2n\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103[1]<\/a>.<\/p>\n

Pentru a comemora \u0219i discuta despre evenimentele respective, Asocia\u021bia Rom\u00e2n\u0103 de Istorie Social\u0103 a avut ini\u021biativa excelent\u0103 de a organiza o vizit\u0103-tur la \u201elocurile memoriei\u201d grevei. Turul a \u00eenceput cu o \u00eent\u00e2lnire lung\u0103 la Muzeul C\u0103ilor Ferate Rom\u00e2ne, co-organizator al \u00eent\u00e2lnirii. \u00cenc\u0103 de la discursul introductiv, Cristina Diac, istoric care a f\u0103cut \u0219i continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 o munc\u0103 de arhiv\u0103 extraordinar\u0103, a c\u0103utat s\u0103 disocieze greva at\u00e2t de Partidul Comunist – \u201econcluzia mea provizorie este c\u0103 Partidul Comunist nu a avut nicio implicare \u00een organizarea grevei\u201d – c\u00e2t \u0219i de miza ei politic\u0103 \u00een general. Ni s-a spus c\u0103 drepturile revendicate de muncitori erau \u201estrict economice\u201d, iar atunci c\u00e2nd erau explicit \u201epolitice\u201d \u2013 de exemplu \u00een cazul cerin\u021bei de a permite \u00eenfiin\u021barea unor comitete de fabric\u0103 \u2013 erau \u201einfluen\u021ba comuni\u0219tilor\u201d. De\u0219i, mai devreme, aflaser\u0103m c\u0103 aceia\u0219i comuni\u0219ti nu avuseser\u0103 nimic de-a face cu organizarea grevei. Mai \u00eent\u00e2i, \u00eens\u0103\u0219i disocierea drepturilor economice de cele politice este super-problematic\u0103 \u2013 din moment ce politica se refer\u0103 la organizarea \u0219i \u00eemp\u0103r\u021birea puterii \u0219i resurselor \u00eentre diferite clase sociale sau grupuri de interese, m\u0103surile economice vor afecta aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bire \u0219i balan\u021ba polilor de putere, fiind automat politice. Pe de alt\u0103 parte, minimalizarea rolului comitetelor de fabric\u0103 ignor\u0103 istoria revolu\u021bionar\u0103 a acestora \u00een Rusia \u021barist\u0103, \u0219i apoi dizident\u0103 \u00een Rusia bol\u0219evic\u0103, \u0219i dimensiunea lor profund democratic\u0103 \u2013 bazat\u0103 pe auto-organizarea muncitorilor \u00een afara patronatului \u0219i sindicatelor controlate de social-democra\u021bi. Posibilitatea c\u0103 Partidul Comunist, sau muncitori afilia\u021bi, ar fi dorit s\u0103 \u00ee\u0219i impun\u0103 controlul asupra acestor comitete trebuie luat\u0103 \u00een calcul, dar atunci apare un paradox evident \u2013 ori aceste comitete erau ini\u021biativa muncitorilor \u0219i nu a P.C. \u0219i de aceea au fost trecute la revendic\u0103ri, ori P.C. era at\u00e2t de puternic \u00eenc\u00e2t a reu\u0219it s\u0103 impun\u0103 o revendicare de inspira\u021bie \u201esovietic\u0103\u201d, dar atunci trebuie s\u0103 presupunem c\u0103 muncitori comuni\u0219ti au participat activ \u0219i substan\u021bial \u00een organizarea grevei.<\/p>\n

Dincolo de aceste \u00eencerc\u0103ri de \u00eembl\u00e2nzire a grevei \u0219i a muncitorilor, trata\u021bi ca victime colaterale, \u0219i nu ca subiecte politice aflate \u00een plin\u0103 lupt\u0103 pentru propriile drepturi \u0219i \u00eempotriva situa\u021biei lor subalterne, discursul introductiv a fost plin de respect pentru memoria muncitorilor ceferi\u0219ti, precum \u0219i a victimelor \u0219i supravie\u021buitorilor grevei. Ceea ce nu se poate spune despre discursurile reprezentan\u021bilor C.F.R. Mai \u00eent\u00e2i am ascultat un text citit de un reprezentant al Muzeului C\u0103ilor Ferate care a f\u0103cut mai degrab\u0103 procesul regimului socialist de dup\u0103 1945, f\u0103r\u0103 s\u0103 uite s\u0103 adauge, \u00een stilul revizionist-\u0219ovin deja consacrat, c\u0103 Partidul Comunist \u00eenainte de r\u0103zboi avea \u201efoarte pu\u021bini membri, majoritatea str\u0103ini\u201d. Apoi a avut loc singurul moment de dialog cu publicul, \u00een care o interven\u021bie din sal\u0103 a taxat at\u00e2t afirma\u021bia c\u0103 P.C. ar fi avut foarte pu\u021bini membri \u2013 fiind vorba despre un partid aflat \u00een ilegalitate, este evident imposibil de calculat num\u0103rul membrilor, simpatiza\u021bilor \u0219i colaboratorilor \u2013 c\u00e2t \u0219i infantilizarea muncitorilor, eviden\u021biind dimensiunea de lupt\u0103 de clas\u0103 a grevei din 1933.<\/p>\n

\u00cen acel moment, spectatorul a fost \u00eentrerupt de un alt reprezentant al C.F.R., care l-a pus la punct, spun\u00e2nd c\u0103 exist\u0103 \u201ep\u0103reri despre istorie\u201d \u0219i \u201eISTORIA ADEV\u0102RAT\u0102<\/i>\u201d, cu majuscule, f\u0103cut\u0103, desigur, de istorici. \u0218i ne-a poftit \u00een continuare la o mostr\u0103 de \u201eistorie adev\u0103rat\u0103\u201d. Mostra respectiv\u0103 a fost un film documentar realizat \u00een 2014 de echipa Muzeului C.F.R., \u00a0cu imagini de arhiv\u0103 \u00eentr-adev\u0103r excep\u021bionale, de la inaugurarea diverselor c\u0103i ferate \u00een secolul XIX, p\u00e2n\u0103 la deschiderea muzeului, \u00een perioada dictaturii regale \u0219i la diverse evenimente din perioada socialist\u0103. Selec\u021bia materialelor \u0219i comentariul \u00eenso\u021bitor au dat \u00eens\u0103 m\u0103sura istoriei adev\u0103rate<\/i>. De\u0219i filmul este conceput ca o istorie a c\u0103ilor ferate rom\u00e2ne, \u0219i de\u0219i a fost proiectat la evenimentul de comemorare a tragediei din 1933, greva \u0219i masacrul nu apar nici m\u0103car men\u021bionate! \u00cen schimb, culmea ironiei, peste o treime de film prezint\u0103 imagini de la inaugurarea muzeului, cu regele Carol al II-lea \u0219i prim-ministrul Armand C\u0103linescu \u2013 care este chiar principalul responsabil pentru masacrul din 1933, cel care, la vremea respectiv\u0103 subsecretar de stat \u00een Ministerul de Interne, a coordonat represiunea. \u00cen plus, filmul ne delecteaz\u0103 cu o serie de imagini cu crucea fascist\u0103 \u0219i salutul nazist comentate pozitiv, \u0219i, desigur, cu mici ironii la adresa perioadei socialiste. Materialul documentar foarte semnificativ ar fi meritat un comentariu critic, precum \u0219i o discu\u021bie ampl\u0103 cu publicul. Discu\u021bia ne-a fost refuzat\u0103 din motive logistice, \u00een schimb am avut \u00een continuare parte de mostre foarte interesante de istorie adev\u0103rat\u0103<\/i>.<\/p>\n

Turul a continuat cu o vizit\u0103 la ceea ce a r\u0103mas ast\u0103zi din Atelierele Grivi\u021ba (GRIRO), locul masacrului. Acolo am aflat informa\u021bii importante despre istoria socialist\u0103 \u0219i post-socialist\u0103 a locului, dar din p\u0103cate, a fost imposibil s\u0103 identific\u0103m pozi\u021bia exact\u0103 a atelierelor ocupate de muncitori \u00een 1933, sau m\u0103car locul de unde s-a tras \u0219i locul exact al masacrului. \u00cen schimb, la ie\u0219ire, am v\u0103zut, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, cum func\u021bioneaz\u0103 \u00een tranzi\u021bia post-socialist\u0103 istoria adev\u0103rat\u0103<\/i>: pe zidul de la GRIRO, \u00eentr-o cr\u0103p\u0103tur\u0103 \u00een ciment, se mai z\u0103re\u0219te un col\u021b din placa memorial\u0103 pus\u0103 de autorit\u0103\u021bile socialiste \u00een amintirea grevei. \u00centreaga plac\u0103 a fost acoperit\u0103 cu ciment:<\/p>\n

\"Foto:<\/a>

Foto: Florin Poenaru<\/p><\/div>\n

Dup\u0103 cum se vede, ofi\u021berii istoriei adev\u0103rate<\/i> de dup\u0103 1989 au \u021binut s\u0103 \u0219tearg\u0103 complet din istorie amintirea protestelor \u0219i masacrului.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, la ini\u021biativa istoricului Mihai Burcea, am \u00eencheiat turul cu o vizit\u0103 \u00een cimitirul Sf\u00eenta Vineri, pe \u201ealeea comuni\u0219tilor\u201d, unde au fost \u00eengropa\u021bi (sau mutate oasele lor) o serie de militan\u021bi comuni\u0219ti \u0219i anti-fasci\u0219ti din ilegalitate, de la Gheorghe Cristescu Pl\u0103pumarul, lider al grevi\u0219tilor \u00eenc\u0103 din 1918, ajuns dizident socialist anti-regim \u00een anii 1960, p\u00e2n\u0103 la Leonte Tism\u0103neanu, veteran al r\u0103zboiului civil spaniol. Cvasi-totalitatea mormintelor respective erau f\u0103r\u0103 cruce, cu pietre \u00een care era \u00eencrustat simbolul comunist \u2013 secera \u0219i ciocanul. \u00cens\u0103, cel mai probabil, familiile celor \u00eengropa\u021bi, \u00een lupta pentru istoria adev\u0103rat\u0103, au acoperit simbolul respectiv cu cruci, au pus cruci de piatra deasupra pietrelor de morm\u00e2nt, au \u0219ters definitiv secera \u0219i ciocanul etc.<\/p>\n

\"Foto:<\/a>

Foto: Florin Poenaru<\/p><\/div>\n

\u00cen ansamblu, turul a fost deosebit de interesant \u0219i instructiv, \u00een primul r\u00e2nd prin prisma confrunt\u0103rii cu \u201eistoria adev\u0103rat\u0103\u201d. Discursul anti-comunist rudimentar, promovat agresiv de intelectualii puterii \u00eenc\u0103 din anii \u201990, a l\u0103sat urme ad\u00e2nci. Locurile memoriei rezisten\u021bei muncitorilor sunt aproape imposibil de identificat, represiunea \u00eempotriva mi\u0219c\u0103rilor de st\u00e2nga este cvasi-necunoscut\u0103, \u00eencerc\u0103rile de istorie \u201eobiectiv\u0103\u201d sau \u201edeta\u0219at\u0103\u201d fac eforturi enorme de a se delimita de \u201ecomunism\u201d \u00een schimb acomodeaz\u0103 f\u0103r\u0103 probleme fascismul, crucile acoper\u0103 secera \u0219i ciocanul. Cu toate acestea, evenimente precum vizita pe urmele grevei din 1933 au poten\u021bialul s\u0103 se politizeze \u00eentr-o direc\u021bie de st\u00e2nga sau m\u0103car s\u0103 deschid\u0103 cadrul pentru dezbatere. Deja o serie de istorici, precum Mihai Burcea, Cristina Diac, \u0218tefan Bosomitu \u0219i al\u021bii, fac o munc\u0103 excep\u021bional\u0103 de arhiv\u0103 pentru scoaterea la lumin\u0103 a istoriilor uitate sau ascunse \u2013 de la biografiile ilegali\u0219tilor, la situa\u021bia politico-economic\u0103 din interbelic, p\u00e2n\u0103 la luptele \u0219i diziden\u021ba intern\u0103 \u00een cadrul Partidului Comunist. R\u0103m\u00e2ne s\u0103 intr\u0103m \u00een dialog cu ei\/ele, s\u0103 ne confrunt\u0103m ideile \u0219i perspectivele, s\u0103 \u00eencerc\u0103m pe c\u00e2t se poate s\u0103 dep\u0103\u0219im bariera istoriei \u201eobiective\u201d \u0219i \u201edeta\u0219ate\u201d.<\/p>\n

\u00cen acest context, mizele \u0219i rolul teatrului politic despre rezisten\u021b\u0103 mi se par foarte importante. Pe de-o parte, provoac\u0103 publicul la o altfel de \u00een\u021belegere \u0219i la alte modalit\u0103\u021bi de cunoa\u0219tere a mi\u0219c\u0103rilor de protest, a istoriilor nespuse, uitate sau ascunse, a istoriei represiunii \u00een context local. Apoi, asemeni turului de la Grivi\u021ba, creeaz\u0103 cadrul pentru dezbatere, pentru cunoa\u0219tere reciproc\u0103, pentru a pune cap la cap diverse informa\u021bii disparate, \u00een \u00eencercarea de a re-construi memoria rezisten\u021bei. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, mut\u0103 mingea de pe terenul \u201eobiectivit\u0103\u021bii\u201d istorice, pe cel al subiectivit\u0103\u021bii inerente, al dep\u0103\u0219irii \u201efaptelor prezentate obiectiv\u201d \u00een favoarea unor macro-nara\u021biuni complexe care descriu istoria ca proces, \u00een schimbare – p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 pe terenul construc\u021biei de posibilit\u0103\u021bi. Desigur, cum amintesc Solanas&Getino \u00een manifestul pentru Al Treilea Cinema<\/i>[2]<\/a>, un film, o carte sau o pies\u0103 de teatru nu vor schimba lumea, dup\u0103 cum nu o s\u0103 o schimbe nici o grev\u0103, un protest sau o ocupare, izolate. Dar articularea unor pozi\u021bii antagonizante, confronta\u021bionale, care s\u0103 conteste at\u00e2t discursul conservator anti-comunist al memoriei oficiale, c\u00e2t \u0219i pretinsa obiectivitate \u201eapolitic\u0103\u201d, sunt cu siguran\u021b\u0103 parte din acest proces de schimbare. De aceea cred c\u0103 ar trebui s\u0103 fie parte din programul artistei\/ului de st\u00e2nga militant\/\u0103. A venit momentul s\u0103 ne lu\u0103m la tr\u00e2nt\u0103 cu istoria adev\u0103rat\u0103<\/i>.<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> Vezi \u0219i Greva Tipografilor din Bucure\u0219ti din 1918 sau Greva minerilor din Valea Jiului, de la Lupeni, din 1929.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Hacia un Tercer Cine<\/b> (Spre un al treilea cinema<\/b> \/ Spre un cinema al lumii a treia<\/b>), manifest pentru un cinema decolonial, formulat de regizorii argentinieni Fernando Solanas \u0219i Octavio Getino. \u00cen spaniol\u0103 aici: http:\/\/www.rua.ufscar.br\/hacia-un-tercer-cine\/<\/a> . \u00cen englez\u0103 aici: http:\/\/documentaryisneverneutral.com\/words\/camasgun.html<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de David Schwartz Pe data de 16 februarie s-au \u00eemplinit 83 de ani de la reprimarea violent\u0103 de c\u0103tre armat\u0103 a grevei de la atelierele C.F.R. Grivi\u021ba din ianuarie-februarie 1933. \u00cen ziua respectiv\u0103, armata a tras \u00een muncitorii care ocupaser\u0103 atelierele \u0219i refuzau s\u0103 reia lucrul, protest\u00e2nd \u00eempotriva unei serii de m\u0103suri abuzive \u00eentreprinse de guvern (a\u0219a-numitele \u201ecurbe de sacrificiu\u201d din perioada Marii Crize). Au fost uci\u0219i cel pu\u021bin \u0219apte muncitori, al\u021bii r\u0103ni\u021bi \u0219i aresta\u021bi. Episodul Grivi\u021ba este doar unul dintr-o serie de proteste muncitore\u0219ti \u00eenn\u0103bu\u0219ite \u00een s\u00e2nge \u0219i lovituri de gloan\u021be de armata rom\u00e2n\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103[1]. Pentru a…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[82,80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2794"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2794"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2794\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}