{"id":2771,"date":"2016-02-05T17:09:51","date_gmt":"2016-02-05T17:09:51","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=2771"},"modified":"2016-02-05T17:09:51","modified_gmt":"2016-02-05T17:09:51","slug":"comment-peut-on-etre-paysan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/02\/05\/comment-peut-on-etre-paysan\/","title":{"rendered":"Comment peut-on \u00eatre paysan?"},"content":{"rendered":"

Ce r\u0103m\u00e2ne din identitatea na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 dac\u0103 scoatem \u021b\u0103ranul \u0219i tot ce \u021bine de cultura \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 tradi\u021bional\u0103 din reprezent\u0103rile \u0219i ipostazierile acesteia? C\u00e2teva pove\u0219ti cu voievozi \u0219i \u00eenc\u0103ier\u0103ri grozave, peste care nu \u0219tiu ce balastru am mai putea ad\u0103uga ca s\u0103 fie bine \u0219i frumos, s\u0103 avem \u0219i noi cu ce ie\u0219i \u0219i umbla prin lume. De aceea \u021b\u0103ranul este \u00eenc\u0103 foarte important pentru tot e\u0219afodajul identitar, cu manifest\u0103rile-i aferente \u0219i pentru tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 celebrare a identit\u0103\u021bii, \u00eentr-o combina\u021bie de ritual cu divertisment. Muzici \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti sau mai degrab\u0103 inspirate din acestea, \u201ecostume na\u021bionale\u201d, \u201etradi\u021bii tradi\u021bionale\u201d, m\u00e2nc\u0103ruri, jocuri, credin\u021be etc., toate acestea compun un tablou ce se deruleaz\u0103 constant sub ochii no\u0219tri \u0219i ne reaminte\u0219te c\u0103 suntem rom\u00e2ni \u0219i c\u0103 fiind rom\u00e2ni suntem cam \u021b\u0103rani, sau ar trebui s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 redevenim \u021b\u0103rani, dar nu orice fel de \u021b\u0103rani, ci din \u0103ia \u201eadev\u0103ra\u021bi\u201d, care-\u0219i tr\u0103iesc \u201e\u021b\u0103r\u0103nimea\u201d \u0219i (implicit) identitatea na\u021bional\u0103 \u00eentr-un mod frumos \u0219i profund (cum erau \u021b\u0103ranii c\u00e2ndva).<\/em><\/p>\n

Se l\u0103crimeaz\u0103 mult, se ofteaz\u0103 mult \u0219i se ating corzi sensibile c\u00e2nd se scoate la interval larga \u0219i previzibila palet\u0103 ce compune zestrea noastr\u0103 cultural-identitar\u0103, fie c\u0103 o face vreun \u201eartist popular profesionist\u201d, invitat pe undeva la zilele satului\/ora\u0219ului, fie c\u0103 sunt b\u0103ie\u021bii de la Subcarpa\u021bi, Cobzability, Danaga<\/strong> sau alte trupe \u201ecool\u201d care au avut revela\u021bia folclorului via C\u00e2ntarea Rom\u00e2niei<\/strong> sau Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u021bi. Chiar \u0219i tineretul echipat business, \u0219colit pe-afar\u0103, englezit bine, as \u00eentr-ale debate-ului \u0219i al\u0103ptat la \u021b\u00e2\u021ba self-improvement-ului, oric\u00e2t ar str\u00e2mba din nas la mirosul, look-ul \u0219i manifest\u0103rile popula\u021biei rurale ne-educate \u0219i \u201enecivilizate\u201d, tresare patriotic la auzul unor c\u00e2ntece populare, fie \u00een varianta Electrecord<\/strong>, fie \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite de vreun DJ cu sim\u021b\u0103m\u00e2nt ad\u00e2nc. Anima nu poate r\u0103m\u00e2ne indiferent\u0103 glasului r\u0103d\u0103cinilor.<\/p>\n

Esen\u021bializarea \u021b\u0103ranului \u00een cultura etatizat\u0103<\/strong>
\n\u00cenc\u0103 din secolul al XIX-lea, c\u00e2nd se pun bazele discursului identitar na\u021bional \u0219i ale reprezent\u0103rilor aferente, \u021b\u0103ranul intr\u0103 \u00een scen\u0103, prezentat ca depozitar al \u201efiin\u021bei neamului\u201d \u0219i ca exponat de prim\u0103 m\u00e2n\u0103 al culturii na\u021bionale. Prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea consolideaz\u0103 \u0219i rafineaz\u0103 aceast\u0103 postur\u0103, filtrat\u0103 prin contribu\u021bii de ordin \u0219tiin\u021bific, literar \u0219i artistic, plas\u00e2nd-o ca temei al na\u021bionalismului rom\u00e2nesc p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u0219i statueaz\u0103 o serie de caracteristici esen\u021bialiste ale \u021b\u0103ranului \u0219i ale lumii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, devenite veritabile cli\u0219ee cu larg\u0103 circula\u021bie \u00een zilele noastre. \u021a\u0103ranul a devenit un reper fundamental nu doar al discursului na\u021bionalist, tradi\u021bional sau recent, ci \u0219i un model pentru discursurile ecologiste, precum \u0219i o surs\u0103 de inspira\u021bie pentru mul\u021bi creatori de art\u0103 ai zilelor noastre, fiind tot mai prezent \u00een anumite forme de manifestare ale culturii alternative \u0219i mainstream din marile ora\u0219e. Dar cine este de fapt acest \u021b\u0103ran \u0219i cum se face c-a devenit un personaj major al narativei identitare autohtone? Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu subliniase bine c\u0103 \u021b\u0103ranul concret, al zilelor noastre, nu prea d\u0103 bine, oricum l-ai privi, nu place \u0219i nu e tocmai \u021b\u0103ran, a\u0219a c\u0103 etnologii \u0219i al\u021bi \u201especiali\u0219ti\u201d ai muncii \u0219tiin\u021bifice cu \u201etradi\u021biile\u201d \u0219i \u201efolclorul\u201d prefer\u0103 s\u0103-l caute prin trecut \u0219i p\u00e2ndesc dup\u0103 icoane construite \u00een alte vremuri sau \u00eel evalueaz\u0103 prin ni\u0219te filtre \u0219i criterii demne de amurgul celui de-al XIX-lea veac.
\nDescoperirea \u021b\u0103ranului \u0219i a culturii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti a determinat apari\u021bia etnografiei \u0219i a disciplinelor asociate, care au contribuit la definirea identit\u0103\u021bii na\u021bionale, al\u0103turi de istorie \u0219i filologie. \u00cen cazul \u021b\u0103rilor occidentale, formarea unei culturi na\u021bionale a avut ca fundament cultura savant\u0103 specific\u0103 unei elite a literelor care se apleac\u0103 \u00eenspre mediile populare rurale \u0219i cultura specific\u0103 acestora, la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 18-lea, dup\u0103 o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u00een care le-au perceput ca pe ceva profund diferit. \u021a\u0103ranul \u0219i cultura sa sunt descoperi\u021bi ca exoticul intern \u0219i sunt integra\u021bi treptat \u00eentr-o cultur\u0103 na\u021bional\u0103 uniformizat\u0103 \u0219i uniformizant\u0103, tot mai democratizat\u0103, \u00eentr-un proces de transformare a \u021b\u0103ranului \u00een cet\u0103\u021bean. Analiza acestui proces \u00een societatea francez\u0103 a dus la celebra formul\u0103 \u201efrom peasant to Frenchmen\u201d a istoricului de origine rom\u00e2n\u0103, Eugen Weber. Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 este dublat\u0103 de experien\u021ba imperialismului \u0219i colonialismului, ambele marc\u00e2nd \u00eentr-un mod definitoriu apari\u021bia \u0219i dezvoltarea etnologiei \u0219i disciplinelor asociate, precum \u0219i modul de operare al acestora.
\n\u00cen cazul rom\u00e2nilor, temelia identit\u0103\u021bii na\u021bionale a fost pus\u0103 de c\u0103rturarii \u0218colii Ardelene \u00eentr-un discurs construit pe narativa istoric\u0103 latinizant\u0103, dublat de demersurile de latinizare a limbii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i de studiere a culturii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti investit\u0103 cu func\u021bia de depozitar\u0103 a latinit\u0103\u021bii rom\u00e2nilor \u0219i a specificului lor na\u021bional. Absen\u021ba unei culturi \u201e\u00eenalte\u201d, specific\u0103 mediilor aristocratice, mai ales \u00een cazul rom\u00e2nilor ardeleni, a f\u0103cut ca \u201efolclorul\u201d s\u0103 fie fundamentul culturii na\u021bionale, fiind folosit pentru a da \u201ecarne\u201d discursului identitar \u0219i pentru a proba continuitatea \u0219i unitatea poporului rom\u00e2n, iar \u021b\u0103ranul a devenit prototipul rom\u00e2nit\u0103\u021bii. Dac\u0103 \u00een cazul rom\u00e2nilor din Moldova \u0219i Muntenia, procesul de construire a identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u0219i a transform\u0103rii \u021b\u0103ranilor \u00een cet\u0103\u021beni a devenit din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea apanajul statului modern, pentru rom\u00e2nii ardeleni acest proces a r\u0103mas \u00een seama elitei intelectuale \u0219i politice p\u00e2n\u0103 la Unirea din 1918. Acest proces implica nu doar \u201estudierea\u201d popula\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti, preponderent \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, ci \u0219i educarea acestei popula\u021bii \u00een vederea con\u0219tientiz\u0103rii locului \u0219i rolului \u00een cultura na\u021bional\u0103 \u0219i societatea rom\u00e2neasc\u0103. \u201eStudierea\u201d a implicat \u0219i implic\u0103 elaborarea unei imagini a \u021b\u0103ranului \u0219i explicarea semnifica\u021biilor identitare ale culturii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, precum \u0219i instruirea \u021b\u0103ranului-concret \u00een vederea \u00een\u021belegerii \u0219i asum\u0103rii acestei imagini \u0219i a rolului atribuit. Elita intelectual\u0103, politic\u0103 \u0219i administrativ\u0103 purcede la \u201ecucerirea\u201d \u021b\u0103ranului prin \u201edescriere\u201d \u0219i prin texte menite s\u0103 faciliteze \u00een\u021belegerea acestuia. Studii \u0219tiin\u021bifice din cele mai variate discipline (istorie, etnologie, filozofia culturii, lingvistic\u0103), opere literare \u0219i rapoarte administrative descriu \u021b\u0103ranii rom\u00e2ni \u00eentr-un mod care le inventeaz\u0103 discursiv o nou\u0103 identitate. Este un proces asem\u0103n\u0103tor cu cel al locuitorilor din \u021b\u0103rile Orientului sau cu cel al indigenilor americani, al c\u0103rui mecanism \u0219i efect au fost explicate de c\u0103tre Edward Said \u0219i mai apoi de c\u0103tre o mul\u021bime de cercet\u0103tori. Cei care descriau \u021b\u0103r\u0103nimea se str\u0103duiau s\u0103 prezinte \u021b\u0103ranul ca o \u00eencarnare a \u201esufletului\u201d rom\u00e2nesc \u0219i a culturii rom\u00e2ne. C\u00e2ntecele, dansurile, costumele \u0219i ornamentele \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti sunt scoase din contextul lor social \u0219i cultural pentru a fi \u00eencorporate \u00eentr-o versiune \u201epopular\u0103\u201d a culturii na\u021bionale omogenizate.
\nCultura \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 a devenit un front al confrunt\u0103rilor discursive, iar \u021b\u0103ranul a devenit un mijloc prin care elita \u0219i mai apoi chiar \u021b\u0103r\u0103nimea au putut dezbate natura societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i rolul fiec\u0103rui grup social \u00een s\u00e2nul acesteia. Mai mult, cu timpul aceast\u0103 tem\u0103 a \u201e\u021b\u0103ranului\u201d a devenit un instrument de reformare a s\u0103tenilor \u00een\u0219i\u0219i, pove\u0219ti, anecdote \u0219i rapoarte despre lumea satului, adesea con\u021bin\u00e2nd prescrip\u021bii pentru un comportament \u021b\u0103r\u0103nesc \u201eadecvat\u201d, au umplut paginile ziarelor \u0219i au propulsat noi modele ale \u201e\u021b\u0103r\u0103nescului\u201d \u00een arena public\u0103. Acoperind un spectru larg de la descrierile romantice ale unor credin\u021be antice p\u0103strate \u00een s\u00e2nul \u021b\u0103r\u0103nimii, p\u00e2n\u0103 la descrierile \u201erealiste\u201d ale s\u0103r\u0103ciei rurale, alcoolismului \u0219i analfabetismului, aceste reprezent\u0103ri discursive \u0219i artistice ale lumii rurale au oferit o serie de tipologii din r\u00e2ndul c\u0103rora chiar \u021b\u0103ranii alfabetiza\u021bi puteau s\u0103-\u0219i aleag\u0103 un model pentru a-\u0219i construi sau restructura propria viziune asupra identit\u0103\u021bii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti.<\/p>\n

Duplicitatea folcloriz\u0103rii: discursul esen\u021bialist \u0219i efectele sale materiale asupra \u021b\u0103r\u0103nimii<\/strong>
\nCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu \u021b\u0103ranul dincolo de acest mar\u0219 entuziast al construirii identit\u0103\u021bii sale \u0219i al \u00eencorpor\u0103rii sale \u00een panteonul na\u021bional? \u00cen afara unor demersuri menite s\u0103-l culturalizeze \u0219i s\u0103-l integreze \u00een marele corp al na\u021biunii, \u021b\u0103ranul-concret este ocolit de politici eficiente de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a condi\u021biei sale sociale, \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care \u201eculturalizarea\u201d lui era considerat\u0103 ca panaceu universal al tuturor necazurilor sale, dup\u0103 cum formulase Zigu Ornea \u00een lucrarea dedicat\u0103 S\u0103m\u0103n\u0103torismului. \u00cen pofida reformei agrare a lui Cuza \u0219i a unor ac\u021biuni menite s\u0103-l ini\u021bieze \u00een binefacerile \u0219colariz\u0103rii \u0219i igieniz\u0103rii, s\u0103r\u0103cia \u0219i mizeria caracterizeaz\u0103 o bun\u0103 parte a lumii satului. Muzeele etnografice r\u0103sar, elemente ale culturii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti sunt culese \u00eentr-un febril proces de \u00eenghe\u021bare a tradi\u021biei, iar institu\u021biile dedicate studierii \u0219i emancip\u0103rii acestuia prolifereaz\u0103 de zor. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 poveste, \u021b\u0103ranul este prea pu\u021bin prezent sau este inclus dup\u0103 o coafare prealabil\u0103 \u0219i dup\u0103 re-interpret\u0103ri succesive ale culturii \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. \u021a\u0103ranul, din vremuri trecute sau recente, este \u00eengropat sub un morman de balastru ideologic de diferite culori \u0219i este bun de scos la defil\u0103ri \u0219i celebr\u0103ri populare, de tras \u00een bild \u0219i mai ales de transformat \u00een orice altceva care s\u0103 produc\u0103 bani \u0219i s\u0103 nu \u00eencurce prea tare.
\nDac\u0103 \u00een secolul al XIX-lea elita intelectual\u0103 \u0219i politic\u0103 a c\u0103utat s\u0103-l l\u0103mureasc\u0103 pe \u021b\u0103ran c\u0103 e rom\u00e2n \u0219i c\u00e2te r\u0103spunderi implic\u0103 aceast\u0103 onoare, mai apoi au c\u0103utat s\u0103-l comunizeze \u0219i proletarizeze, pe coordonatele unei alte viziuni asupra lumii. Dar \u201efolclorul\u201d lui, articulat de speciali\u0219ti, era sf\u00e2nt \u0219i numai bun de folosit \u00een tot ceea ce \u00eensemna propagand\u0103 \u0219i divertisment. Dup\u0103 c\u0103derea comunismului, \u021b\u0103ranul a \u00eenceput s\u0103 fie \u00eempins pe poteca europeniz\u0103rii \u0219i transform\u0103rii lui \u00een orice altceva dec\u00e2t \u021b\u0103ran, pentru c\u0103 nu mai era rentabil (oric\u00e2t ne-ar pl\u0103cea produsele alimentare \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u0219i straiele lor) \u0219i pentru c\u0103 \u021binea \u0219i \u021bine Rom\u00e2nia \u00een loc, \u00eencurc\u00e2nd marile programe de dezvoltare prin bun\u0103voin\u021ba marilor investitori \u0219i companii. Folclorul lui e tot sf\u00e2nt \u0219i parc\u0103 tot mai important, iar discu\u021biile despre satul rom\u00e2nesc ca vatr\u0103 a rom\u00e2nit\u0103\u021bii \u0219i loc de reculegere acompaniaz\u0103 majoritatea manifest\u0103rilor culturale populare. Folclorul \u0219i tradi\u021biile sunt bune c\u00e2t mai \u201enealterate\u201d, trebuie p\u0103strate \u0219i ap\u0103rate, numai \u021b\u0103ranul trebuie reformat, educat, civilizat \u0219i calificat pentru munci mult mai adecvate cerin\u021belor pie\u021bei. \u00cen aceste condi\u021bii, cred c\u0103-i legitim\u0103 \u00eentrebarea comment peut-on \u00eatre paysan?<\/p>\n

de\u00a0Valer Simion Cosma<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce r\u0103m\u00e2ne din identitatea na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 dac\u0103 scoatem \u021b\u0103ranul \u0219i tot ce \u021bine de cultura \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 tradi\u021bional\u0103 din reprezent\u0103rile \u0219i ipostazierile acesteia? C\u00e2teva pove\u0219ti cu voievozi \u0219i \u00eenc\u0103ier\u0103ri grozave, peste care nu \u0219tiu ce balastru am mai putea ad\u0103uga ca s\u0103 fie bine \u0219i frumos, s\u0103 avem \u0219i noi cu ce ie\u0219i \u0219i umbla prin lume. De aceea \u021b\u0103ranul este \u00eenc\u0103 foarte important pentru tot e\u0219afodajul identitar, cu manifest\u0103rile-i aferente \u0219i pentru tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 celebrare a identit\u0103\u021bii, \u00eentr-o combina\u021bie de ritual cu divertisment. Muzici \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti sau mai degrab\u0103 inspirate din acestea, \u201ecostume na\u021bionale\u201d, \u201etradi\u021bii tradi\u021bionale\u201d, m\u00e2nc\u0103ruri, jocuri, credin\u021be…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[101,121],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2771"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2771"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2771\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2771"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2771"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2771"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}