{"id":2753,"date":"2016-02-05T17:10:52","date_gmt":"2016-02-05T17:10:52","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=2753"},"modified":"2016-02-05T17:10:52","modified_gmt":"2016-02-05T17:10:52","slug":"de-aici-de-la-margine-pentru-o-metoda-decoloniala-in-discursurile-culturale-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/02\/05\/de-aici-de-la-margine-pentru-o-metoda-decoloniala-in-discursurile-culturale-din-romania\/","title":{"rendered":"De aici, de la margine: pentru o metod\u0103 decolonial\u0103 \u00een discursurile culturale din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

\u00cen secolul al 18-lea, filozofi din regatele de Vest ale Europei au elaborat un sistem de g\u00e2ndire care a inversat pozi\u021bia Nordului pe axa tradi\u021bional\u0103 a cunoa\u0219terii. Din acest proces de transformare epistemic\u0103 a luat fiin\u021b\u0103 ideea de Occident ca identitate structural\u0103, n\u0103scut\u0103 pe ruinele Rena\u0219terii \u0219i \u00eentemeiat\u0103 pe cunoa\u0219tere, cultur\u0103, civiliza\u021bie, etcetera. Concomitent cu aceasta, dispozi\u021bia imperialist\u0103 a Iluminismului a creat o a doua Europ\u0103 \u2013 Europa de Est \u2013 func\u021bion\u00e2nd de atunci ca un dublu al s\u0103u, asem\u0103n\u0103tor \u0219i totu\u0219i diferit. Na\u0219terea Europei de Est din privirea occidental\u0103 a constituit un eveniment care a marcat profund sentimentul identit\u0103\u021bii \u0219i apartenen\u021bei colectivit\u0103\u021bilor de oameni care tr\u0103iesc \u00een aceast\u0103 regiune. \u0218i \u00eel marcheaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u0219i ast\u0103zi. De-atunci, noi am trebuit s\u0103 ne confrunt\u0103m cu stigma de a \u021bine de un spa\u021biu conceput c\u00e2nd ca semibarbarie, c\u00e2nd ca zon\u0103 tampon \u00eentre Occident \u0219i lumile non-occidentale. C\u0103derea regimurilor socialiste \u0219i extinderea capitalismului peste grani\u021bele r\u0103zboiului rece, la fel \u0219i expansiunea NATO \u0219i a UE, au acutizat aceast\u0103 c\u0103utare identitar\u0103, care \u00een realitate nu a \u00eencetat s\u0103 preocupe clasa conduc\u0103toare \u0219i intelectualii \u00eenc\u0103 din zorii modernit\u0103\u021bii. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 suntem noi, esticii, europeni?<\/em><\/p>\n

\"4\"<\/a>

ilustra\u021bie de Alex Horghidan<\/p><\/div>\n

Unul din lait-motivele a\u0219a-numitei tranzi\u021bii la democra\u021bie a fost s\u0103 se transpun\u0103 deschiderea Estului la pia\u021ba capitalismului global \u00een termenii unei \u00eentoarceri la Europa sau la normalitate, dup\u0103 un lung hiatus comunist. Al\u0103turarea aceasta aparent spontan\u0103 \u00eentre Europa (a se citi Occident) \u0219i norm\u0103 reprezint\u0103 una din cheile de bolt\u0103 ale agresiunii epistemice mascate \u00een discursul occidentalist (care nu concepe dec\u00e2t o singur\u0103 civiliza\u021bie \u0219i o singur\u0103 modernitate). Dar ea suprinde atunci c\u00e2nd e auzit\u0103 venind de pe buzele unui intelectual din Est. De ce oare de at\u00e2ta vreme grupuri de intelectuali tot at\u00e2t de varia\u021bi ca zapadnikii ru\u0219i, sociali\u0219ti ca Dimitrov \u00een Bulgaria, liberali reformatori \u00een Ungaria, diziden\u021bi polonezi \u0219i-au afirmat apartenen\u021ba la o Europ\u0103 care \u00een fond \u00eei respingea?<\/p>\n

Corpusul g\u00e2ndirii iluministe, care, subtil, \u00eenc\u0103 d\u0103 coordonatele geografiei noastre simbolice, poart\u0103 r\u0103spunderea expulz\u0103rii unei p\u0103r\u021bi considerabile a experien\u021bei umane la marginile cunoa\u0219terii. Proiectul modernit\u0103\u021bii poate fi \u00een\u021beles \u0219i ca un uria\u0219 efort de ierarhizare\/suprimare a cuno\u0219tin\u021belor practicate \u00een comunit\u0103\u021bi care au stat \u0219i stau \u00een calea imperiilor. Invoc\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i s\u00e2ngele \u0219i cre\u0219tinismul, apoi culoarea pielii, a\u0219a numita s\u0103lb\u0103ticie a primitivului, despotismul oriental, \u0219.a., \u0219tiin\u021bele Europei au redus la t\u0103cere, au ridiculizat \u0219i au muzeificat expresia teoretic\u0103 a Celuilalt, ca \u0219i cum Cel\u0103lalt n-ar fi \u00een stare s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 autonom f\u0103r\u0103 patronajul st\u0103p\u00e2nului alb. Prin asemenea artificii, discursul occidentalist \u2013 discursul despre suprema\u021bia Occidentului fa\u021b\u0103 de restul regiunilor de pe glob \u2013 \u0219i-a consolidat locul privilegiat din care-\u0219i enun\u021b\u0103, adic\u0103 pream\u0103re\u0219te, singularitatea, reduc\u00e2nd rasismul, comer\u021bul cu sclavi, exploatarea asimetric\u0103 a resurselor pe glob, colonialismul, la simple excep\u021bii de la regula de aur a progresului civilizator.<\/p>\n

Timpul nostru: mereu \u00een urm\u0103<\/strong>
\nDintre toate instrumentele de dominare epistemic\u0103 cu care privirea occidental\u0103 opereaz\u0103, Timpul s-a dovedit cel mai eficace. \u00cen modernitate, Timpul nu este ceea ce pare \u2013 o metod\u0103 de m\u0103surare a devenirii sau a trecerii \u2013 ci o gril\u0103 a valorii, o modalitate de alocare a pozi\u021biilor dominante sau subalterne, centrale sau periferice, \u00een matricea imperial\u0103 a puterii. Intelectualii \u0219i intelectualele noastre au fost dintotdeauna obseda\u021bi de timp, pentru c\u0103 au sim\u021bit \u00een structura \u0219i-n domeniile sale de aplicabilitate pumnul ap\u0103sat al hegemoniei occidentale. \u00cen discu\u021biile cotidiene se spune p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi c\u0103 Germania este cu 50, cu 70, cu 100 de ani \u00eenaintea noastr\u0103. C\u00e2t\u0103 vreme noi, \u00een Est, nu ne d\u0103m seama c\u0103 Timpul este o capcan\u0103 \u00een care nu trebuie s\u0103 ne l\u0103s\u0103m atra\u0219i, b\u0103t\u0103lia surd\u0103 pe care de 200 de ani o purt\u0103m pentru un loc sub soare \u2013 un loc la banchetul universal al na\u021biunilor, cum zicea B\u0103lcescu \u2013 este pierdut\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd, \u00een secolul 19, culturile noastre se formau la ad\u0103postul noilor state-na\u021biune, toat\u0103 aceast\u0103 hart\u0103 epistemic\u0103 av\u00e2nd ca v\u00e2rf de lance Timpul a fost \u00eencorporat\u0103 \u00een aparatul de stat \u2013 universit\u0103\u021bi, \u0219coli tehnice, spitale, garnizoane militare, etc. \u2013 \u0219i internalizat\u0103 de frageda identitate colectiv\u0103 a popoarelor noastre. Cultura \u00eenalt\u0103 \u00een Est poart\u0103 cu sine p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi trauma acelei na\u0219teri vitrege. C\u0103 avem for\u021ba s\u0103 zicem cu Babi Minune: hopa, hopa, am intrat \u00een Europa, acesta este meritul produc\u021biilor artistice care se situeaz\u0103 \u00een afara canonului, ca a\u0219a zisa literatur\u0103 de mahala a lui Anton Pann sau ca manelele. Dar majoritatea celor educa\u021bi se sfiesc s\u0103 c\u00e2nte, str\u00e2mb\u0103 din nas \u0219i cenzureaz\u0103.<\/p>\n

Cultura na\u021bional\u0103 \u2013 cultur\u0103 eminamente modern\u0103 \u2013 este o tehnologie a sinelui m\u0103iestrit\u0103 de clasele intelectuale \u0219i politice din secolul 19 \u0219i p\u00e2n\u0103 azi; ea formeaz\u0103 suflete, ca s\u0103 zicem a\u0219a. Pe calea internaliz\u0103rii, ea a contribuit la difuzarea \u00een mas\u0103 a stigmei inventate de filozofii din Vestul continentului \u0219i de atunci genera\u021bie dup\u0103 genera\u021bie de intelectuali rom\u00e2ni, ca s\u0103 numim cazul mai cunoscut, s-au tot afundat \u00een obsedanta \u00eentrebare: suntem sau nu suntem europeni p\u00e2n\u0103 la urm\u0103? R\u0103spunsurile, m\u0103car cele consacrate de canon, sunt cunoscute dar ceea ce surprinde este unanimitatea cu care intelectualii no\u0219trii au acceptat pozi\u021bia lor subaltern\u0103 alocat\u0103 pentru ei \u00een matricea imperial\u0103 a puterii, aproape ca pe o fatalitate. Aceast\u0103 pozi\u021bie subaltern\u0103, pe urmele perspectivei g\u00e2nditoarei Gayatri Spivak, const\u0103 \u00eentr-o distribuire permanent\u0103 a unor societ\u0103\u021bi \u00een rolul de reproduc\u0103tori ai culturii \u0219i politicilor centrelor, rol din care este imposibil s\u0103 produci inova\u021bie cultural\u0103, politic\u0103 sau economic\u0103 acceptat\u0103 ca progres \u0219i o reu\u0219it\u0103 a \u00eentregii umanit\u0103\u021bi. Nici m\u0103car protocroni\u0219tii care, \u00een aparen\u021b\u0103 cel pu\u021bin, respingeau \u00eent\u00e2ietatea canonic\u0103 a Occidentului n-au mi\u0219cat bolovanul mai \u00eencolo \u0219i \u2013 culmea ironiei \u2013 \u0219i-au luat ca aliat tot Timpul. A\u0219a au ajuns s\u0103 descopere pionieri rom\u00e2ni \u00een toate domeniile activit\u0103\u021bii umane.<\/p>\n

Totu\u0219i, nu trebuie uitat c\u0103 fisura aceasta din cultura rom\u00e2n\u0103 modern\u0103 decurge dintr-o moral\u0103 dubl\u0103 inerent\u0103 privirii Occidentale. Pe de-o parte, aceasta produce \u0219i propag\u0103 imaginea unui Est \u00eenapoiat, s\u0103rac \u0219i derizoriu, promi\u021b\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp emancipare, dac\u0103 joac\u0103 dup\u0103 regulile jocului. Promisiunea nu este niciodat\u0103 \u00eemplinit\u0103 iar apartenen\u021ba la modernitatea occidental\u0103 mult dorit\u0103 se articuleaz\u0103 ca o aspira\u021bie \u0219i momeal\u0103 perpetu\u0103. \u00cen func\u021bia sa de momeal\u0103, promisiunea apartenen\u021bei reu\u0219e\u0219te s\u0103 mascheze procese materiale reale de exploatare \u0219i marginalizare economic\u0103 ca stadii temporare \u0219i doar vag nepl\u0103cute \u00een procesul interminabil al moderniz\u0103rii. Violen\u021ba extrem\u0103 a unor perioade istorice ca tranzi\u021bia post-89 devine legitim\u0103 \u0219i chiar onorabil\u0103 c\u00e2nd etapa final\u0103 \u2013 ocuparea unui loc demn la banchetul marilor na\u021biuni \u2013 pare at\u00e2t de aproape.
\nApartenen\u021ba r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 o realizare mereu \u00eendep\u0103rtat\u0103. Societatea rom\u00e2neasc\u0103 este men\u021binut\u0103, \u00een matricea colonial\u0103, \u00eentr-un stadiu \u00een care mereu doar emerge, este pe cale de a deveni suficient de alb\u0103, capitalist\u0103, avansat\u0103, militarizat\u0103, etc. Teza noastr\u0103 \u2013 \u0219i n-o putem repeta destul \u2013 afirm\u0103 c\u0103 starea de perpetu\u0103 emergen\u021b\u0103, caracterul etern tranzitiv al identit\u0103\u021bii noastre colective, se ascunde deja \u00een germenii modernit\u0103\u021bii \u0219i vine la pachet cu formele de modernitate exportate prin colonialitate de la metropole c\u0103tre periferie. \u00cen sensul acesta, epoca de tranzi\u021bie inaugurat\u0103 de regimul Iliescu se \u00eenscrie f\u0103r\u0103 ruptur\u0103 \u00een ciclul modernit\u0103\u021bii, al\u0103tur\u00e2ndu-se industrializ\u0103rii din anii 60, de exemplu, \u0219i cobor\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la pa\u0219opti\u0219ti \u0219i poate la Regulamentele Organice \u2013 toate stadii de tranzi\u021bie permanent\u0103, de perpetu\u0103 emergen\u021b\u0103.
\nA\u0219a c\u0103 emanciparea \u0219i progresul social nu pot fi niciodat\u0103 \u00een\u021belese ca o \u00eentoarcere la normalitate, a\u0219a cum pretind g\u00e2nditori neoconservatori ca Liiceanu, atunci c\u00e2nd normalitate \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eenghi\u021bi batjocura c\u0103 ai fi un sine incomplet, n\u0103scut pe meleaguri derizorii. Liberalii s-au \u00eenchinat, cum se \u00eenchin\u0103 \u0219i ast\u0103zi, \u00een speran\u021ba c\u0103 odat\u0103 \u0219i odat\u0103 copiii care suntem noi cu to\u021bii se vor emancipa \u00een ochii Occidentului; conservatorii s-au erijat \u00een arbitrii ai autenticit\u0103\u021bii, sf\u00e2r\u0219ind ca p\u0103stori ai na\u021biunii cu consecin\u021be patriarhale grele pentru noi toate \u0219i to\u021bi. Dar nici unii, nici al\u021bii n-au \u00eenfruntat miezul problemei \u2013 fundamentele condi\u021biei subalterne din care suntem obliga\u021bi s\u0103 vorbim.<\/p>\n

P\u0103c\u0103leala cu proiectul na\u021biunii<\/strong>
\nPreluarea Codului Occidental a declan\u0219at un sentiment al disloc\u0103rii care este trauma ie\u0219irii noastre \u00een lumina modernit\u0103\u021bii. \u00cen situa\u021bia imperial\u0103, instrumentele de inginerie social\u0103 care ini\u021bial erau menite s\u0103 ne apropie de Europa \u2013 deschiderea pie\u021belor regionale la capitalism, birocratizarea aparatului de stat, industrializarea, urbanizarea, r\u0103sp\u00e2ndirea educa\u021biei na\u021bionale \u2013 au livrat o dat\u0103 cu ele \u0219i armele (auto)denigr\u0103rii. Efectul agregat a fost crearea unei practici discursive \u00een interiorul unei p\u0103turi intelectuale alienate fa\u021b\u0103 de locul \u0219i de oamenii dintre care provin. Tr\u0103ind \u00eentr-un orizont de a\u0219teptare orientat spre Vest, compar\u00e2ndu-se \u00een permanen\u021b\u0103 cu occidentalul, aceast\u0103 clas\u0103 instruit\u0103 \u0219i doar uneori \u00eenst\u0103rit\u0103 a dezvoltat \u00een timp o dubl\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 (adic\u0103 o nevroz\u0103 indus\u0103 prin cultur\u0103), ale c\u0103rei consecin\u021be politice se resimt din plin. Celebrarea na\u021biunii, de cealalt\u0103 parte, reprezint\u0103 doar o alt\u0103 fa\u021bet\u0103 a aceluia\u0219i fenomen, c\u00e2t\u0103 vreme na\u021biunea a fost principalul vector pentru internalizarea matricei imperiale \u0219i a stigmei.
\nAzi, \u00een globalizare, scenariul denigr\u0103rii \u0219i desolidariz\u0103rii este acutizat prin interven\u021bia violent\u0103 a neoliberalismului care taie leg\u0103turile locale \u0219i le subjug\u0103 logicii capitalului corporativ. Dar s\u0103 ne reamintim c\u0103, dac\u0103 clasa de mijloc rom\u00e2neasc\u0103 se reazem\u0103 azi de cosmopolitismul de tip american \u00een care a crescut, \u00eenainte a fost Fran\u021ba \u0219i psihoza Micului Paris sau germanofilia. \u00cen plan teoretic, pe c\u00e2mpul de b\u0103t\u0103lie al culturii, subiectivitatea delocalizat\u0103 \u2013 \u0219i anume, axat\u0103 pe centru \u2013 a intelectualului a suscitat o bog\u0103\u021bie de interpret\u0103ri merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la ontologizarea festiv\u0103 a specificului na\u021bional sau, invers, la tratarea traumei ca pe un blestem divin\/istoric\/existen\u021bial. Trebuie \u00een\u021beles c\u0103 toate aceste stratageme sunt fe\u021be ale aceluia\u0219i Ianus \u0219i c\u0103 r\u0103d\u0103cina lor \u2013 condi\u021bia epistemic-periferic\u0103 \u2013 este comun\u0103.
\n\u00cen plan politic \u00eens\u0103, lungul proces de desolidarizare \u2013 sau de respingere, de cenzurare, de suprimare \u2013 a culturilor alternative constituie unul din e\u0219ecurile proiectelor na\u021bionale de la noi. Cultura na\u021bional\u0103 este cea care a \u201etradus\u201d \u00een limba imperiului \u2013 prin procesul de muzeificare, printre altele \u2013 a ultimelor r\u0103m\u0103\u0219i\u021be de alteritate radical\u0103: culturile \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti legate de credin\u021be ne-cre\u0219tine, culturi alc\u0103tuite prin forme de organizare comunitar\u0103 \u0219i de \u00eentrajutorare. Toate acestea au fost mumificate prin discursurile de muzeu sau au fost reduse la t\u0103cere, f\u0103r\u0103 a l\u0103sa urme coerente. Nostalgia \u0219i regretul pentru aceste lumi \u2013 inventarea tradi\u021biei, pe scurt \u2013 sunt \u00eens\u0103 capcane ale privirii occidentale iluministe \u0219i fac parte din marea p\u0103c\u0103leal\u0103 a proiectului na\u021bional. O g\u00e2ndire \u0219i practic\u0103 decolonial\u0103 croit\u0103 pe contextul local trebuie s\u0103 arate violen\u021ba acestor dispari\u021bii \u00eens\u0103 nu poate \u00eencerca s\u0103 le \u00eenvie.<\/p>\n

Liberalismul delocalizat \u0219i deloc inocent<\/strong>
\nHegemonia cultural\u0103 de tip burghez \u2013 liberalismul \u2013 dac\u0103 a modernizat \u021bara, a\u0219a cum a sperat \u0218tefan Zeletin, a deschis \u0219i un orizont de a\u0219teptare care destram\u0103 \u00een mod succesiv solidarit\u0103\u021bile orizontale \u0219i contribuie la erodarea demnit\u0103\u021bii colective. Tactic, aceasta duce la dezamorsarea poten\u021bialului subversiv al mi\u0219c\u0103rilor populare, tratate, cum s-a \u00eent\u00e2mplat de-at\u00e2tea ori \u00een istoria noastr\u0103 recent\u0103, ca farse periferice sau ca evenimente manipulate de c\u0103tre al\u021bii. Incapacitatea cronic\u0103 de a participa la treburile cet\u0103\u021bii se hr\u0103ne\u0219te din stigm\u0103 \u0219i din sentimentul ru\u0219inii pe care aceasta-l st\u00e2rne\u0219te. Iar euforia \u00een numele na\u021biunii, a\u0219a cum s-a v\u0103zut \u0219i la mar\u0219urile pentru salvarea Ro\u0219iei Montane, pare o inocent\u0103 referin\u021b\u0103 patriotic\u0103, c\u00e2nd de fapt face loc discursului radical na\u021bionalist. Aceast\u0103 form\u0103 de liberalism cu iz patriotic nu supline\u0219te un vocabular politic care s\u0103 adreseze provoc\u0103rile reale ale secolului 21.
\nRealizat\u0103 \u00een situa\u021bia imperial\u0103, cultura na\u021bional\u0103 a favorizat crearea unor circuite de schimb \u0219i a unor fluxuri de informa\u021bie care o leag\u0103 (cu lan\u021buri) de metropolele lumii euro-atlantice, ignor\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp experien\u021ba similar\u0103 a vecinilor s\u0103i sau a tovar\u0103\u0219ilor de peste m\u0103ri \u0219i oceane. Este motivul pentru care experien\u021ba decolonial\u0103 a continentului sud-american sau a Indiei nu a p\u0103truns dec\u00e2t firav \u00een practica organiza\u021bional\u0103 de la noi. Prin deregularizare \u0219i prin implementarea politicilor de austeritate, neoliberalismul ofer\u0103 o arm\u0103tur\u0103 suplimentar\u0103 rela\u021biei asimetrice cu centrele financiare (\u0219i culturale, artistice), care este o specificitate a modernit\u0103\u021bii. Iar acest lucru este f\u0103cut posibil de o \u00een\u021belegere a Europei de Est de dup\u0103 1989 ca un teritoriu vidat \u0219i un spa\u021biu al dezam\u0103girii politice, cum ar spune Marina Gr\u017eini\u0107, o r\u0103m\u0103\u0219i\u021b\u0103 beteag\u0103 \u0219i ru\u0219inoas\u0103 a secolului 20. Aceasta este viziunea colonial\u0103 reprodus\u0103 de c\u0103tre genealogia liberal\u0103 a intelectualit\u0103\u021bii. \u00cen Estul Europei, pozi\u021bia delocalizat\u0103 a acestui tip de produc\u0103tor de cunoa\u0219tere a \u00eenlesnit \u0219i legitimat interven\u021bia nediferen\u021biat\u0103 a capitalismului \u0219i transformarea regiunii \u00eentr-o zon\u0103 de experiment, h\u0103r\u0103zit\u0103 unei perpetue st\u0103ri de provizorat.
\nAcela\u0219i liberalism este cel care, docil, a \u0219tiut s\u0103 codifice experien\u021bele radicale ale anilor 1989-1990 \u00een Europa de Est ca evenimente politice incomplete, ca r\u0103zmeri\u021be \u00eent\u00e2rziate \u0219i violente ce doar dovedesc caracterul inferior al formelor politice de g\u00e2ndire \u0219i organizare ale acestor societ\u0103\u021bi. \u00cen loc de a fi \u00een\u021belese ca ac\u021biuni de rearticulare radical\u0103 a ideii de democra\u021bie \u0219i stat na\u021bional \u2013 cum indic\u0103 Boris Buden \u2013 Revolu\u021biile est-europene au fost interpretate ca duble dovezi at\u00e2t ale \u00eenapoierii politice ale acestor societ\u0103\u021bi c\u00e2t \u0219i ale aspira\u021biei \u0219i dorin\u021bei de a deveni cum trebuie, adic\u0103 aidoma lumii euro-atlantice. Cu alte cuvinte, Revolu\u021biile au fost etichetate \u00een discursul hegemonic al liberalismului anti-comunist ca ni\u0219te evenimente ru\u0219inoase ce atest\u0103 ideea conform c\u0103reia istoria e important\u0103 \u0219i tragic\u0103 doar c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la centru, iar atunci c\u00e2nd are loc la periferie este o fars\u0103 ridicol\u0103 \u0219i brutal\u0103.<\/p>\n

Feti\u0219ul, aspira\u021bia \u0219i speran\u021ba
\nAcest lucru a fost posibil \u0219i pentru c\u0103, \u00een privirea subaltern\u0103, nara\u021biunea triumfalist\u0103 a Occidentului se oglinde\u0219te sub forma unui feti\u0219. Occidentul a fost \u0219i este feti\u0219izat \u00een fazele de produc\u021bie capitalist\u0103, imaginea sa purificat\u0103 \u0219i transformat\u0103 \u00eentr-un model de interpelare, din nevoia structural\u0103 a unei clase de mijloc emergente de a se cur\u0103\u021ba \u2013 a se \u00een\u0103lbi, ar zice Frantz Fanon \u2013 de stigmatul balcanicului sau al esticului. Feti\u0219ul occidentului fiind tot un produs al liberalismului delocalizat.
\nDe cur\u00e2nd, resuscitarea mitului neam\u021bului destoinic \u0219i cinstit, care a dus la alegerea actualului pre\u0219edinte Klaus Iohannis, se \u00eenscrie \u00een aceast\u0103 schem\u0103 general\u0103. Printre multele pericole care ne amenin\u021b\u0103 via\u021ba public\u0103, tendin\u021ba aspira\u021bional\u0103 la clasa de mijloc reprezint\u0103 o fr\u00e2n\u0103 \u00een calea democratiz\u0103rii \u0219i a eliber\u0103rii de sub prejudec\u0103\u021bile europocentriste. Pretins\u0103 apolitic\u0103, atitudinea aceasta produce un m\u0103nunchi de efecte politice, mobiliz\u00e2nd grupuri \u00een jurul unor fanto\u0219e ca lupta anticorup\u021bie \u0219i reforma statului de drept, dar legitim\u00e2nd cu non\u0219alan\u021b\u0103 logica corporatist\u0103 a investi\u021biilor \u0219i a ajutoarelor structurale venite de la FMI \u0219i Banca Mondial\u0103.
\nNarcisismul cu care aceste grupuri \u0219i-au s\u0103rb\u0103torit spiritul civic, tinere\u021bea, gradul de informare, frumuse\u021bea, etcetera, la ultimele proteste \u00een strad\u0103 arat\u0103 c\u00e2t de necesar\u0103 este deschiderea spre o g\u00e2ndire popular\u0103 care s\u0103 \u00eenglobeze experien\u021bele de dislocare \u0219i de exploatare din ultimele dou\u0103 decenii \u0219i s\u0103 reflecteze asupra lor. O cultur\u0103 popular\u0103, ce pune \u00een centrul s\u0103u dezvr\u0103jirea fa\u021b\u0103 de Occidentul european, tr\u0103it\u0103 de muncitorii precari din est \u0219i reflectat\u0103 aici doar \u00een cultura manelelor. Acest\u0103 dezvr\u0103jire, dezam\u0103gire \u0219i precau\u021bie ce devine tot mai specific\u0103 clasei muncitoare \u2013 dac\u0103 o putem numi a\u0219a \u2013 trebuie s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 speran\u021ba iluzorie tipic\u0103 sus\u021bin\u0103torilor lui Iohannis; o speran\u021b\u0103 de a fi occidental \u0219i alb, o speran\u021b\u0103 at\u00e2t de toxic\u0103 prin func\u021bia sa de a legitima rasismul \u0219i ura fa\u021b\u0103 de s\u0103raci. Aceasta va fi piatra de \u00eencercare a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een era globaliz\u0103rii multipolare.
\nNoi nu suntem tradi\u021bionali, chiar dac\u0103 locuim la sat; \u0219i nici provinciali, chiar dac\u0103 \u00een loc de Berlin sau Singapore locuim la Zlatna. \u00cen tot ceea ce \u00eentreprindem, particip\u0103m la actualitate \u2013 sau la plurimodernitate cum zice Partha Chatterjee \u2013 \u00een deplin\u0103 concomiten\u021b\u0103 cu sistemul-lume. Nu exist\u0103 sc\u0103pare, iar sarcina noastr\u0103 este s\u0103 depist\u0103m dezavantajele structurale \u0219i s\u0103 le dep\u0103\u0219im. \u00cen decursul acestei transform\u0103ri, rolul \u0219i locul teoriei se schimb\u0103. Cunoa\u0219terea delocalizat\u0103 \u2013 care este marca \u0219i mizeria liberalismului \u0219i conservatorismului la noi \u2013 face \u00eencet loc unei cunoa\u0219teri care se deschide marginilor (simbolice) \u0219i discursurilor care, oricum, circul\u0103 de mult \u00een subteran. Feminismul, s\u0103r\u0103cia, demnitatea romilor \u00een lupta cu rasismul rom\u00e2nesc institu\u021bionalizat, lupta pentru dreptul la locuire, migra\u021bia \u0219i rasismul social cu care suntem confrunta\u021bi \u00een Occident, noi \u0219i mai ales refugia\u021bi de azi din Africa de Nord, Siria \u0219i Irak, sunt tot at\u00e2tea puncte de pornire, c\u00e2t sunt c\u00e2mpuri de ac\u021biune. Asumarea marginalit\u0103\u021bii ne face s\u0103 pierdem visul parfumat al Europei, dar ne red\u0103 \u00een schimb comunit\u0103\u021bii, \u00eentr-un loc din care putem re\u00eennoda firele subiectivit\u0103\u021bii noastre decoloniale, \u0219i stabili noi \u00eentov\u0103r\u0103\u0219iri, mai solide, inclusiv cu Occidentul.
\nNou\u0103, esticilor, pr\u0103bu\u0219irea regimurilor socialiste ne-a subminat pozi\u021bia din care vorbim \u0219i ne-a redus solu\u021biile politice la t\u0103cere. Expansiunea neoliberalismului a f\u0103cut restul. Lichid\u00e2nd, privatiz\u00e2nd, schimb\u00e2nd rela\u021biile de munc\u0103, transform\u00e2nd ora\u0219ele mari \u00een mici insule de capital, alung\u00e2nd milioane de oameni la munc\u0103 \u00een afara grani\u021belor comunit\u0103\u021bilor lor, propag\u00e2nd un discurs al competi\u021biei pe un fond de s\u0103r\u0103cie \u0219i precaritate, cre\u00e2nd noi clase sociale \u0219i noi clivaje \u0219i a\u0219a mai departe. Clasa politic\u0103 format\u0103 \u00een epoca de jaf a recapitaliz\u0103rii pare preocupat\u0103 ast\u0103zi numai de consolidarea privilegiilor c\u00e2\u0219tigate (privilegii c\u00e2\u0219tigate din lupta \u2013 sau cooperarea \u2013 cu multina\u021bionalele, cu Bruxelles-ul, cu forurile interna\u021bionale de penalizare). C\u00e2nd \u00een pia\u021b\u0103 s-a strigat PDL \u0219i USL, aceea\u0219i mizerie!, la aceast\u0103 alian\u021b\u0103 s-a f\u0103cut referire. Ideologic, clasa politic\u0103 \u00ee\u0219i revendic\u0103 legitimitatea din mitul ader\u0103rii la Uniunea European\u0103 \u0219i din na\u021biune. Ambele mascheaz\u0103 interesele de grup \u0219i exploatarea neoliberal\u0103. Totu\u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 discursul hegemonic, \u00een ultimii ani, s-au coagulat mi\u0219c\u0103ri autonome \u2013 colective, fronturi, teatre politice, comune politice, cercuri, etc. \u2013 care combat modul acesta de a \u00een\u021belege \u0219i de a face politicul.<\/p>\n

Islamofobia ca strategie incon\u0219tient\u0103 de desolidarizare<\/strong>
\n\u201eNu vrem str\u0103ini pe la noi!\u201d \u2013 sloganul xenofob \u0219i islamofob ce a suprasaturat mediile de socializare \u00een timpul a\u0219a-zisei crize a refugia\u021bilor nu e o aversiune fa\u021b\u0103 de str\u0103ini. Nu este o manifestare a ceea ce structurile politice europene v\u0103d ca o lips\u0103 \u201ebalcanic\u0103\u201d de \u00een\u021belegere a pluralit\u0103\u021bii \u0219i multiculturalismului. Ci este, de fapt, o expresie a internaliz\u0103rii privirii st\u0103p\u00e2nului, internalizare ce reproduce \u0219i multiplic\u0103 aversiunea fa\u021b\u0103 de Cel\u0103lalt. Colonialitatea func\u021bioneaz\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t dorin\u021ba de a deveni asemenea occidentalului caut\u0103 ocazii de a mima aceast\u0103 transformare. \u00centrebarea \u201es\u0103 primim sau nu refugia\u021bi?\u201d devine astfel o ocazie de a manifesta autoritatea decizional\u0103 specific\u0103 lumii euro-atlantice, acea putere de a decide via\u021ba sau moartea altora. Flatat\u0103 de aceast\u0103 pozi\u021bie, o societate periferic\u0103 poate r\u0103spunde cu un generos \u0219i paternalist \u201eda\u201d sau cu un dur \u201enu\u201d. Refuzul refugiatului este \u00eens\u0103 alegerea ce asigur\u0103 disocierea f\u0103r\u0103 echivoc de o popula\u021bie extra-european\u0103, perceput\u0103 \u00een logica colonial\u0103 ca o amenin\u021bare civiliza\u021bional\u0103.
\n\u00cen contextul rom\u00e2nesc a dominat \u201enu\u201d-ul, ar\u0103t\u00e2nd amnezia societal\u0103 fa\u021b\u0103 de experien\u021bele extrem de dure ale migra\u021biei popula\u021biei locale. Amnezia este \u00eenso\u021bit\u0103 de speran\u021ba recunoa\u0219terii de c\u0103tre Occidentul european potrivit c\u0103reia \u2013 conform logicii coloniale \u2013 societ\u0103\u021bile adolescentine ale Europei de Est s-au maturizat \u00een sf\u00e2r\u0219it \u0219i au devenit suficient de albe, civilizate \u0219i stabile. \u0218i iat\u0103 c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, \u00eencepem azi s\u0103 avem o Europ\u0103 unit\u0103, o Europ\u0103-fort\u0103rea\u021ba ce-\u0219i arat\u0103 adev\u0103rata-i fa\u021b\u0103: aceea de st\u0103p\u00e2n\u0103 \u2013 o st\u0103p\u00e2n\u0103 mofturoas\u0103 \u0219i rasist\u0103, tulburat\u0103 \u00een plicticoasa bun\u0103stare. Colonialitatea \u00ee\u0219i arat\u0103 eficien\u021ba c\u00e2nd sim\u021bim o alinare s\u0103 \u0219tim c\u0103 sunt unii mai nedori\u021bi ca noi, c\u0103 exist\u0103 subiectivit\u0103\u021bi mai ne-europene ca noi. Dac\u0103 mim\u0103m contrastul \u0219i uit\u0103m ce ne leag\u0103 de ace\u0219ti \u201eblestema\u021bi ai p\u0103m\u00e2ntului\u201d, poate-poate trecem drept europeni. C\u0103ci logica colonialit\u0103\u021bii ne am\u0103ge\u0219te, spun\u00e2ndu-ne: cu c\u00e2t sunt ei mai nedori\u021bi, cu at\u00e2t suntem noi mai dori\u021bi. Astfel, subalternul, dac\u0103 ar ar\u0103ta solidaritate cu cei care, de fapt, \u00een ordinea geo-politic\u0103 a lumii, \u00eei seaman\u0103 at\u00e2t de mult, \u0219i-ar tr\u0103da impostura. \u0218i atunci, st\u0103p\u00e2nirea ar \u0219ti f\u0103r\u0103 dubii c\u0103 este, de fapt, la fel de \u201estr\u0103in\u201d ca cel care str\u0103bate Mediterana.
\n\u00cen timpul R\u0103zboiului Rece, f\u0103ceam parte din Cel\u0103lalt Ro\u0219u \u2013 acest despotic \u0219i inuman adversar politic al democra\u021biei. Azi, R\u0103zboiului Rece i-a luat locul R\u0103zboiul \u00eempotriva Terorismului. \u0218i ni se ofer\u0103 \u0219ansa \u2013 istoric\u0103, da! \u2013 de a ne alege f\u0103r\u0103 ezitare tab\u0103ra. Stigma apartenen\u021bei la tab\u0103ra gre\u0219it\u0103 \u00eenainte de 1989 ne apas\u0103, a\u0219a c\u0103, cu c\u00e2t mai \u00eend\u00e2rjit ne vom demonstra albitatea prin ur\u0103 \u2013 ur\u0103 fa\u021b\u0103 de migran\u021bi \u0219i refugia\u021bi, fa\u021b\u0103 de romi \u0219i subiectivit\u0103\u021bi sexuale \u0219i de gen ce nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een norm\u0103 \u2013 cu at\u00e2t \u0219ansele par s\u0103 creasc\u0103 \u0219i apartenen\u021ba s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it! Drumul urii este \u00eens\u0103 drumul opresiunii \u0219i al exploat\u0103rii iar autonomia \u0219i libertatea sunt incompatibile cu acesta. R\u0103zboiul \u00eempotriva Terorismului nu este de fapt despre terorism, ci este, cum ne spune Arundhati Roy, impulsul distructiv al unor superputeri c\u0103tre suprema\u021bie, coerci\u021bie \u0219i hegemonie global\u0103. De aceea, continu\u0103 autoarea, decimarea societ\u0103\u021bii irakiene este comparabil\u0103 cu austeritatea argentinian\u0103 sau, mai recent, cu cea din Europa de Sud-Est: toate sunt asediate de imperialismul neoliberal doar c\u0103 unele cu raiduri aeriene \u0219i altele cu carnetul de cecuri al FMI-ului. \u00cen primul r\u00e2nd, trist \u0219i oribil, motto-ul \u201eNu vrem str\u0103ini pe la noi!\u201d este \u0219i caraghios, c\u00e2nd \u201enoi\u201d suntem str\u0103inii.
\nDorin\u021ba de a nu mai fi str\u0103in e, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, fireasc\u0103. La fel \u0219i dorin\u021ba de a avea stabilitate \u0219i siguran\u021b\u0103 economic\u0103, de a \u0219ti c\u0103 faci parte din istorie din pozi\u021bia decidentului. \u00cens\u0103, ast\u0103zi, aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 se suprapune apartenen\u021bei la o europ\u0103 colonial\u0103 \u0219i, deci, satisfacerea acestei dorin\u021be depinde de crearea de noi \u201estr\u0103ini\u201d, de al\u021bi subalterni, de transferarea nedrept\u0103\u021bilor la o alt\u0103 periferie \u2013 cu alte cuvinte, o via\u021b\u0103 colectiv\u0103 demn\u0103 pare s\u0103 depind\u0103 de crearea de noi umilin\u021be, altora, altundeva.
\nMetoda decolonial\u0103 arat\u0103 calea pe care putem dez-lega aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 de Europa m\u0103rea\u021b\u0103 \u0219i glorioas\u0103 \u0219i cum s\u0103 o leg\u0103m de istoriile reale \u2013 \u00eens\u0103 pierdute prin amnezia colonial\u0103 \u2013 ale rezisten\u021bei \u00een fa\u021ba coopt\u0103rii imperiale. Aceste istorii sunt de aici \u0219i de la alte, multe, margini la care se al\u0103tur\u0103 politici \u0219i culturi subterane euro-atlantice ce au creat, la r\u00e2ndul lor, rezisten\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba logicii coloniale ale propriilor societ\u0103\u021bi. Haide\u021bi s\u0103 vedem Europa doar ca o \u00eens\u0103ilare de iluzii ce, am\u0103gind, produce nedrept\u0103\u021bi de nesuportat \u0219i s\u0103 relans\u0103m ideea colectivit\u0103\u021bii \u2013 \u00een detrimentul ideii de na\u021biune \u0219i europenitate \u2013 ca solidaritate transfrontalier\u0103 \u0219i decolonial\u0103.<\/p>\n

de Ovidiu Pop \u0219i Veda Popovici<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen secolul al 18-lea, filozofi din regatele de Vest ale Europei au elaborat un sistem de g\u00e2ndire care a inversat pozi\u021bia Nordului pe axa tradi\u021bional\u0103 a cunoa\u0219terii. Din acest proces de transformare epistemic\u0103 a luat fiin\u021b\u0103 ideea de Occident ca identitate structural\u0103, n\u0103scut\u0103 pe ruinele Rena\u0219terii \u0219i \u00eentemeiat\u0103 pe cunoa\u0219tere, cultur\u0103, civiliza\u021bie, etcetera. Concomitent cu aceasta, dispozi\u021bia imperialist\u0103 a Iluminismului a creat o a doua Europ\u0103 \u2013 Europa de Est \u2013 func\u021bion\u00e2nd de atunci ca un dublu al s\u0103u, asem\u0103n\u0103tor \u0219i totu\u0219i diferit. Na\u0219terea Europei de Est din privirea occidental\u0103 a constituit un eveniment care a marcat profund sentimentul identit\u0103\u021bii…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[100,101],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2753"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2753"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2753\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2753"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2753"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2753"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}