<\/p>\n
No\u021biunea relativ\u0103 de Europa folosit\u0103 pentru a numi p\u0103r\u021bile occidentale \u0219i de nord ale continentului omonim \u00een timpul secolului al XIX-lea \u0219i al XX-lea fusese, p\u00e2n\u0103 la extinderea din 2004 ce a inclus zece \u021b\u0103ri din Europa de Est, sinonim\u0103 cu Uniunea European\u0103. Zonele estice ale continentului au fost redefinite de atunci ca o regiune ale c\u0103rei institu\u021bii politice, socio-culturale \u0219i religioase sunt tot at\u00e2tea dovezi ale unei europenit\u0103\u021bi incerte, care \u00eens\u0103 aspir\u0103 c\u0103tre atingerea standardelor economice \u0219i juridice occidentale. <\/i><\/span><\/span><\/p>\n La fel, \u00een timpul anilor \u201990 \u0219i cu un accent crescut \u00een timpul crizei financiare din 2008, economiile datornice ale Europei de sud le-au adus Portugaliei, Italiei \u0219i Greciei acronimul denigrator PIGS (eng.: porci), o semnifica\u021bie aflat\u0103 \u00een opozi\u021bie explicit\u0103 cu \u021b\u0103rile BRICS (de la \u201ebricks\u201d=eng., c\u0103r\u0103mizi, conotate pozitiv) \u0219i desemn\u00e2nd implicit acuza unei europenit\u0103\u021bi deficiente. Stereotipurile rasiale generate \u00een acest proces au reactualizat no\u021biuni familiare din secolul al XVIII-lea despre sudul catolic \u0219i feudal, democra\u021bii suferinde \u0219i loialit\u0103\u021bi de familie \u0219i clan ce \u00eempiedic\u0103 func\u021bionarea statului de drept. \u00cen acela\u0219i timp, dependen\u021bele coloniale \u0219i teritoriile extracontinentale apar\u021bin\u00e2nd p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi statelor membre UE \u2013 de\u0219i, \u00een mare, cre\u0219tine datorit\u0103 coloniz\u0103rii \u0219i reprezentate grafic pe h\u0103r\u021bile, atlasele \u0219i bancnotele oficiale ale UE \u2013 sunt cu totul l\u0103sate \u00een afara defini\u021biei Europei \u0219i a chestiunii europenit\u0103\u021bii.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n De la \u201einima Europei\u201d la Europa epigonic\u0103<\/b><\/span><\/span><\/p>\n \u00cen contextul atacurilor de pe 11 septembrie din Statele Unite \u0219i definirii amenin\u021b\u0103rilor teroriste ca o \u201eprovocare islamic\u0103\u201d adresat\u0103 \u00eentregii lumi, occidentalizarea a devenit tot mai mult o chestiune a lu\u0103rii de pozi\u021bie \u00een ciocnirea civiliza\u021biilor pe care politologul Samuel Huntington a diagnosticat-o drept caracteristic\u0103 conflictelor globale din viitor. A\u0219adar avem, pe de-o parte, atacurile de pe 11 septembrie definite \u00een mare parte de media nord-american\u0103 ca o ciocnire a civiliza\u021biilor \u00eentre Islam \u0219i Occident; de cur\u00e2nd, revista <\/span><\/span>Foreign Affairs<\/b><\/span><\/span> a publicat o edi\u021bie aniversar\u0103 la 20 de ani de la publicarea \u00een 1993 a articolului lui Huntington, incluz\u00e2nd at\u00e2t r\u0103spunsuri la teza sa principal\u0103 date de personalit\u0103\u021bi proeminente, c\u00e2t \u0219i retrospective \u0219i eulogii1<\/sup><\/a>. Pe de alt\u0103 parte, observ\u0103m c\u0103 sus\u021binerea de c\u0103tre Rusia a unei diviziuni \u00eentre Ucraina de Vest \u0219i cea de Est a declan\u0219at o nou\u0103 dezbatere asupra validit\u0103\u021bii tezei ciocnirii civiliza\u021biilor at\u00e2t \u00een media nord-american\u0103 \u0219i occidental\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een cercurile academice, unde viziunea lui Huntington asupra statutului Ucrainei ca o \u021bar\u0103 \u201esf\u00e2\u0219iat\u0103\u201d \u00eentre valorile civiliza\u021bionale occidentale \u0219i cele estice este deosebit de popular\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n Retorica implicit\u0103 a unor Europe multiple \u0219i inegale, reprodus\u0103 \u00een majoritatea h\u0103r\u021bilor mentale despre continent vehiculate azi, nu este, \u00eens\u0103, nou\u0103. Dat\u00e2nd cel pu\u021bin din epoca ascensiunii economice a Europei Occidentale \u00een secolul al XVIII-lea, observa\u021bia vecin\u0103t\u0103\u021bii Europei de Est cu Asia \u0219i mo\u0219tenirea sa cultural\u0103 otoman\u0103 a plasat regiunea \u00eentr-un imaginar occidental la jum\u0103tatea drumului \u00eentre Est \u0219i Vest, d\u00e2ndu-i ceea ce Maria Todorova a numit condi\u021bia semi-orientalului, semi-civilizatului aflat \u00eentr-un proces de a \u201eprinde din urm\u0103 Vestul\u201d2<\/sup><\/a>. <\/span><\/span><\/p>\n \u00cen acela\u0219i spirit, sudul european, a c\u0103rui caracteristic\u0103 fundamental\u0103 r\u0103m\u00e2ne Imperiul Spaniol \u00een declin \u0219i mo\u0219tenirea sa maur\u0103, a fost gradual definit ca fiind \u00een afara centrului occidental at\u00e2t din cauza proximit\u0103\u021bii cu Africa de Nord islamic\u0103 c\u00e2t \u0219i pentru reputa\u021bia de a fi brutalul colonizator al Lumii Noi, reputa\u021bie construit\u0103 ca opusul colonialismului britanic benevolent. A\u0219adar, subdiviziunile ce stau la baza h\u0103r\u021bii imperiale a multiplelor Europe au servit la desemnarea pozitiv\u0103 a <\/span><\/span>Europei eroice<\/b><\/span><\/span>: Fran\u021ba, Anglia \u0219i Germania. Acestea sunt epitomele a ceea ce Hegel a numit \u201einima Europei\u201d, devenind astfel singura autoritate capabil\u0103 de a impune o defini\u021bie universal\u0103 a modernit\u0103\u021bii \u0219i \u00een acela\u0219i timp desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-\u0219i proiectele imperiale \u00een restul Europelor sau oricum, prin intermediul acestora. \u00cen acela\u0219i timp, \u00een Spania \u0219i Portugalia, amintirea puterii pierdute \u0219i dominionul limbilor imperiale a indus con\u0219tiin\u021ba unui declin de la acest miez\/centru, cu alte cuvinte, produc\u00e2nd nostalgia imperial\u0103. \u00cen schimb, \u00een acea parte a continentului care doar ce a reie\u0219it ca \u201eEuropa\u201d din cauza declinului progresiv al Imperiului Otoman, adic\u0103 Europa de Est \u0219i Balcanii, pozi\u021bia ve\u0219nic\u0103 de periferie \u00een cadrul Europei \u00eense\u0219i a produs <\/span><\/span>aspira\u021bia la europenitate<\/b><\/span><\/span> \u2013 echivalat\u0103 cu modenitatea occidental\u0103 \u2013 ca atitudine dominant\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n Pe acest fundal, faptul c\u0103 expansiunea curent\u0103 a U.E. are loc sub titlul de \u201eextinderea estic\u0103\u201d \u0219i c\u0103 \u00eencorporarea \u021b\u0103rilor Europei Centrale \u0219i de Est \u00een Uniunea European\u0103 este definit\u0103 de obicei ca un proces al \u201eeuropeniz\u0103rii\u201d, arat\u0103 prevalen\u021ba \u00een\u021belegerii Europei ca un set unic de caracteristici, \u0219i deci o reducere a Europei la o singur\u0103 regiune din cadrul s\u0103u. Discursul \u201eeuropeniz\u0103rii\u201d aplicat \u021b\u0103rilor cu o tradi\u021bie cultural\u0103 \u0219i social\u0103 deja european\u0103 secular\u0103 (de la Polonia la Republica Ceh\u0103 la Ungaria \u0219i Rom\u00e2nia) se conformeaz\u0103 acestei logici deosebit de excluzive. Pe de-o parte, ea instrumentalizeaz\u0103 din nou un imaginar orientalist pentru a sugera c\u0103 distan\u021barea de Orient reprezint\u0103 etalonul dup\u0103 care standardele modernit\u0103\u021bii \u0219i civiliz\u0103rii sunt m\u0103surate; pe de alt\u0103 parte, mobilizeaz\u0103 complexele de inferioritate pentru a-i servi propriilor proiecte geopolitice. <\/span><\/span><\/p>\n Pe m\u0103sur\u0103 ce \u201eamenin\u021barea islamic\u0103\u201d a \u00eenlocuit-o pe cea comunist\u0103 \u00een imaginarul hegemonic occidental, Europa de Est a trecut de la statutul de Lume a Doua din punct de vedere politic \u0219i economic la unul de Lume a Doua din punct de vedere cultural \u0219i, implicit, rasial, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp \u00een cadrul unei <\/span><\/span>Europe epigonice<\/b><\/span><\/span>. Fiind considerat\u0103 (relativ) alb\u0103, cre\u0219tin\u0103, \u0219i european\u0103 din punct de vedere geografic, dar \u00een acela\u0219i timp \u00eenapoiat\u0103, tradi\u021bional\u0103 \u0219i \u00een mare parte agrar\u0103, Europa epigonic\u0103 \u00ee\u0219i arog\u0103 din nou<\/span><\/span> identitatea<\/i><\/span><\/span> de ego incomplet al Europei eroice, spre deosebire de Islam, definit \u0219i reprezentat ca <\/span><\/span>alteritate <\/i><\/span><\/span>\u0219i antitez\u0103 a Europei eroice. \u00cen modelul lui Huntington, trecerea se datoreaz\u0103 \u00eenlocuirii \u201eCortinei de Fier\u201d a politicii cu \u201eCortina de Catifea\u201d a culturii. Ambele diviziuni sunt ireconciliabile, \u00eens\u0103 trecerea creeaz\u0103 \u00een plus o dimensiune patologic\u0103 a \u201esf\u00e2\u0219ierii\u201d unor \u021b\u0103ri aflate pe una sau ambele tipuri de grani\u021be \u00een trecut sau \u00een prezent. \u00cen cazul Rom\u00e2niei, cortina de catifea a culturii, a\u0219a cum o traseaz\u0103 Huntington, separ\u0103 Transilvania, atribuit\u0103 civiliza\u021biei cre\u0219tin-occidentale, de Moldova \u0219i Muntenia, atribuite ortodoxiei considerate mai aproape de civiliza\u021bia islamic\u0103 dec\u00e2t de cea occidental\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n \n Diferen\u021ba colonial\u0103 \u0219i adev\u0103ratele grani\u021be ale Europei<\/b><\/span><\/span><\/p>\n Faptul c\u0103 teoria \u0219i practica \u201eextinderii spre est\u201d a Uniunii Europene reinstituie o perspectiv\u0103 orientalist\u0103 devine evident c\u00e2nd observ\u0103m c\u0103, pentru moment, ultimele \u021b\u0103ri ce au fost admise \u00een U.E. au fost Rom\u00e2nia, Bulgaria \u0219i Croa\u021bia \u0219i c\u0103 printre ultimele care s\u0103 negocieze accesul au fost Macedonia, Serbia \u0219i Muntenegru. \u00cen acela\u0219i timp, Turcia, a c\u0103rei cerere de aderare e veche de treizeci de ani, a fost \u00een mod constant scoas\u0103 \u00een afara negocierilor de aderare \u0219i se confrunt\u0103 azi cu o puternic\u0103 opozi\u021bie din partea Fran\u021bei \u0219i Germaniei, \u021b\u0103ri care s-au opus \u0219i intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u0219i Bulgariei \u00een zona Schengen. Astfel, ordinea \u00eencorpor\u0103rii noilor \u021b\u0103ri \u00een U.E. \u0219i a acordurilor lor comune pare a urma \u00eendeaproape gradul lor de leg\u0103tur\u0103 cu sau suprapunere peste mo\u0219tenirea otoman\u0103, \u0219i deci oriental\u0103, construit\u0103 ca opusul europenit\u0103\u021bii dezirabile politic \u2013 asociat\u0103 cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii occidentale.<\/span><\/span><\/p>\n Criteriile conform c\u0103rora este evaluat\u0103 presta\u021bia \u021b\u0103rilor-candidate din Est denot\u0103 o <\/span><\/span>viziune orientalist\u0103<\/b><\/span><\/span>: corup\u021bia, traficul de persoane (\u00een special sub forma muncii sexuale for\u021bate) \u0219i lipsa statului de drept, responsabile at\u00e2t pentru accesiunea \u00eent\u00e2rziat\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i Bulgariei \u00een timpul celei de-a cincea runde de expansiune c\u00e2t \u0219i pentru am\u00e2narea negocierilor cu Croa\u021bia p\u00e2n\u0103 \u00een 2010 \u0219i acum cu Turcia, sunt acuza\u021bii preluate din repertoriul occidental despre despotismul oriental. Ele dominau imaginile despre Orient construite \u00een secolele XVIII \u0219i XIX \u0219i sunt acum reproduse \u00een rela\u021bie cu Europa de Est. Desemn\u00e2ndu-le drept cele mai importante chestiuni \u00een contextul \u021b\u0103rilor aflate sub observa\u021bie duce nu doar la clasificarea acestor state ca exotice \u0219i inferioare, ci leag\u0103 problemele lor de un trecut care se presupune c\u0103 a fost dep\u0103\u0219it. Retorica oficial\u0103 are, a\u0219adar, tonalit\u0103\u021bi pedagogice.<\/span><\/span><\/p>\n Retorica accesiunii U.E. folosit\u0103 \u00een asemenea afirma\u021bii este, astfel, aliniat\u0103 la<\/span><\/span> diferen\u021ba imperial\u0103 \u0219i la cea colonial\u01033<\/sup><\/a><\/b><\/span><\/span>: \u00een timp ce leg\u0103turile cu imperiile estice tradi\u021bionale sunt un impediment serios pentru acces, dar pot fi, \u00een cele din urm\u0103, negociate (chiar dac\u0103 doar \u00een termenii Occidentului), faptul c\u0103 state membre U.E. au posedat colonii nu numai \u00een trecut, ci unele p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu figureaz\u0103 nic\u0103ieri \u00een discursul accesiunii. Loca\u021bia geografic\u0103 a Insulelor Virgine Britanice, Antilelor olandeze sau a departamentelor franceze extracontinentale din Caraibe \u0219i America de Sud, mult mai pu\u021bin european\u0103 dec\u00e2t loca\u021bia Turciei, nu a ridicat niciun dubiu cu privire la legitimitatea apartenen\u021bei lor la U.E.. At\u00e2t timp c\u00e2t statutul lor colonial r\u0103m\u00e2ne nechestionat, nu e nevoie ca geografia politic\u0103 a Europei s\u0103 fie redefinit\u0103 pentru a admite c\u0103 grani\u021bele occidentale ale U.E. se afl\u0103, de fapt, \u00een Caraibe \u0219i America de Sud (\u0219i sunt acolo de zeci de ani).<\/span><\/span><\/p>\n \u00cen schimb, negocierile unor identit\u0103\u021bi culturale \u0219i rasiale \u00eencadrate \u00een termenii repudierii unui trecut oriental, accentu\u00e2nd contribu\u021bia fiec\u0103reia la civiliza\u021bia european\u0103 \u0219i conot\u00e2nd integrarea \u00een UE ca o \u201e\u00eentoarcere la Europa\u201d \u2013 \u0219i deci ca un act de repara\u021bie istoric\u0103 \u2013 domin\u0103 din nou retorica identitar\u0103 a clasei politice din Europa de Est. Elitele locale s-au referit la tranzi\u021bia politic\u0103 \u0219i economic\u0103 a Croa\u021biei \u0219i Sloveniei anilor \u201890 ca o eliberare de \u201ebezna balcanic\u0103\u201d. \u00cen acela\u0219i timp, promisiunea electoral\u0103 a re-al\u0103tur\u0103rii institu\u021bionale \u0219i economice a fost fondat\u0103, at\u00e2t \u00een Croa\u021bia c\u00e2t \u0219i \u00een Polonia, pe un accent deosebit pus pe rolul secular al acestor \u021b\u0103ri de a fi \u201ebastionul cre\u0219tinismului\u201d \u00eempotriva amenin\u021b\u0103rii otomane. Acest aspect central al programelor electorale a reafirmat preten\u021biile apartenen\u021bei istorice la Europa Central\u0103 (\u00een locul apartenen\u021bei la Europa de Est sau Balcani) \u0219i de-a lungul teritoriului fostei Iugoslavii.<\/span><\/span><\/p>\n \n Repudierea Orientului din Europele aspira\u021bionale<\/b><\/span><\/span><\/p>\n Un recent act de repara\u021bie istoric\u0103 similar\u0103 plaseaz\u0103, \u00een schimb, pozi\u021biile Spaniei \u0219i Portugaliei ca parte din <\/span><\/span>Europa decadent\u0103<\/b><\/span><\/span>. Parlamentele spaniole \u0219i portugheze au aprobat de cur\u00e2nd o serie de legi ce ar acorda cet\u0103\u021benie evreilor sefarzi exila\u021bi \u00een coloniile iberice din Americi sau for\u021ba\u021bi s\u0103 se converteasc\u0103 la cre\u0219tinism \u00een timpul secolului al XVI-lea. Aplican\u021bii trebuie s\u0103-\u0219i dovedeasc\u0103 originea sefardic\u0103 dar nu sunt obliga\u021bi s\u0103 aib\u0103 re\u0219edin\u021ba \u00een \u021bar\u0103 sau s\u0103 renun\u021be la o cet\u0103\u021benie pe care o de\u021bin deja. De\u0219i ambele guverne au pus accentul pe m\u0103suri menite s\u0103 \u201ecorecteze un r\u0103u istoric\u201d \u0219i pe recuperarea \u201ememoriei uitate\u201d a \u021b\u0103rilor lor, nici o m\u0103sur\u0103 similar\u0103 nu a fost luat\u0103 \u00een favoarea musulmanilor, care au fost expulza\u021bi din Spania \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 \u0219i din acelea\u0219i motive. Rena\u0219terea islamofobiei \u00een toat\u0103 lumea \u2013 o abordare \u00een sine rasist-orientalist\u0103 \u2013 este o explica\u021bie plauzibil\u0103 pentru re\u00eennoita excluziune a musulmanilor \u00een cadrul matricei europene de diferen\u021b\u0103 imperial\u0103 \u0219i colonial\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n Faptul c\u0103 accentul pus de candida\u021bii la europenitate \u00een asemenea negocieri este pe latura religioas\u0103, cultural-rasial\u0103 sau economic\u0103 este, ca atare, irelevant. Obiectivul primar \u00een toate cazurile este acela\u0219i: ascensiunea de la o \u201eEurop\u0103 epigonic\u0103\u201d la o \u201eEurop\u0103 eroic\u0103\u201d \u2013 ale c\u0103rei prototipuri istorice au fost Anglia, Fran\u021ba \u0219i Germania. Ascensiunea este \u00eemplinit\u0103 \u00een aceste cazuri doar prin deta\u0219area de sau chiar negarea mo\u0219tenirii lor islamice, orientale sau otomane. De accea, \u00een fiecare caz, strategiile delimit\u0103rii depind de un proces al <\/span><\/span>pred\u0103rii esticit\u0103\u021bii, orientalit\u0103\u021bii \u0219i a non-albit\u0103\u021bii<\/b><\/span><\/span> c\u0103tre al\u021bi proasp\u0103t construi\u021bi \u201eceilal\u021bi\u201d din regiune, reproduc\u00e2nd astfel \u00een mod caleidoscopic Orientalismul pe plan intern4<\/sup><\/a>.<\/span><\/span><\/p>\n \u00cen mod evident, cu c\u00e2t Europele epigonice pun mai mult accentul pe gradul lor de europenitate, cu at\u00e2t pun de fapt accentul pe diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de Europa eroic\u0103 \u0219i reinstituie harta imperial\u0103 conform c\u0103reia conceptul de \u201eeuropenitate\u201d corespunde doar unui model occidental european. Astfel, procesele de producere a alterit\u0103\u021bii pe baze rasiste \u00een spa\u021bii culturale \u00eenrudite fac posibil\u0103 at\u00e2t includerea Europei de Est \u0219i Sud \u00een identitatea Uniunii Europene \u00een expansiune, c\u00e2t \u0219i excluderea sa.<\/span><\/span><\/p>\n \n