{"id":2738,"date":"2016-02-05T15:46:52","date_gmt":"2016-02-05T15:46:52","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=2738"},"modified":"2016-02-05T15:46:52","modified_gmt":"2016-02-05T15:46:52","slug":"nu-sunt-niste-domnite-in-distress","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/02\/05\/nu-sunt-niste-domnite-in-distress\/","title":{"rendered":"Nu sunt ni\u0219te domni\u021be in distress"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Personajele feminine din Noul Cinematograf Rom\u00e2nesc<\/strong><\/em><\/p>\n

Noul Cinematograf Rom\u00e2nesc propune un tip de camaraderie feminin\u0103 care se diferen\u021beaz\u0103 de viziunea conservatoare a Hollywoodului. Filme precum <\/i>4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, 2 zile <\/i>alimenteaz\u0103 dorin\u021ba de cunoa\u0219tere\/cucerire a Estului de c\u0103tre privirea occidental\u0103, nuan\u021b\u00e2nd \u00een mod involuntar discursul asupra totalitarismului socialist.<\/i><\/p>\n

Dezbaterile despre feminism \u0219i feminitate au \u00eenceput s\u0103 preocupe din ce \u00een ce mai mult fandom<\/i>-urile de pe internet. Comunit\u0103\u021bile de fani de pe internet, pasiona\u021bi de supereroi, din filme sau din seriale, au ajuns s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 modul \u00een care sunt reprezentate personajele \u0219i felul \u00een care evolueaz\u0103 pove\u0219tile sunt \u00een conformitate cu via\u021ba pe care ei vor s\u0103 o duc\u0103. O parte din ace\u0219ti fani s-au g\u00e2ndit c\u0103 pove\u0219tile pe care le v\u0103d pe marile sau micile ecrane, le pot afecta via\u021ba, \u0219i \u00een bine \u0219i \u00een r\u0103u. Cu alte cuvinte, comunit\u0103\u021bile feministe \u00ee\u0219i doresc personaje feminine puternice, cu o poveste complex\u0103 \u0219i credibil\u0103. Toat\u0103 lumea s-a s\u0103turat de o damsel in distress<\/i>, de domni\u021ba la ananghie, care se \u00eendr\u0103goste\u0219te de eroul principal \u0219i doar a\u0219teapt\u0103 ca el s\u0103 vin\u0103 \u0219i s\u0103 o salveze. \u0218i a\u0219teapt\u0103, s\u0103raca, tot filmul… \u0218i asta pentru c\u0103 fic\u021biunea are o putere neb\u0103nuit\u0103, \u0219i un neadev\u0103r repetat de suficiente ori are tendin\u021ba s\u0103 fie confundat cu adev\u0103rul.<\/p>\n

Nu a\u0219a stau lucrurile \u00een filmele europene, cu un public restr\u00e2ns, mai interesate de premiile festivalurilor, dec\u00e2t de num\u0103rul de spectatori. Rela\u021bia dintre dou\u0103 femei a fost subiectul de la care Cristian Mungiu a pornit \u00een povestirea din filmul 4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i 2 zile<\/b>. Dup\u0103 ce t\u00e2n\u0103ra student\u0103 G\u0103bi\u021ba r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103rcinat\u0103, prietena ei Otilia o ajut\u0103 s\u0103 fac\u0103 un avort. Cele dou\u0103 sunt studente \u00een Rom\u00e2nia anului 1987 \u0219i \u00eempart o camer\u0103 de c\u0103min. Otilia \u00ee\u0219i ajut\u0103 colega s\u0103 str\u00e2ng\u0103 banii pentru interven\u021bie, s\u0103 rezerve o camer\u0103 la un hotel \u0219i s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu domnul Bebe, persoana dispus\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i asume riscurile unei astfel de interven\u021bii.<\/p>\n

Desigur, unii \u00eel consider\u0103 un film despre cum se f\u0103cea un avort \u00een Rom\u00e2nia \u00een perioada comunist\u0103. Al\u021bii \u00eel consider\u0103 un film \u00een care femeile au curajul s\u0103-\u0219i ia via\u021ba \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i asume consecin\u021bele propriilor decizii.<\/p>\n

Avortul \u00een produc\u021biile recente de la Hollywood<\/b><\/p>\n

Dac\u0103 \u00een 2007, anul \u00een care se lanseaz\u0103 4, 3, 2<\/b>, se vorbea despre posibilitatea unui avort \u00een comedii ca Juno<\/b> sau Knocked Up<\/b>, nici una din eroine nu \u00eendr\u0103znea s\u0103 ia o astfel de decizie.<\/p>\n

Juno e o adolescent\u0103 de 16 ani care r\u0103m\u00e2ne gravid\u0103 dup\u0103 ce l-a sedus pe prietenul ei cel mai bun. Cum spunea \u0219i el: \u201eE clar c\u0103 ai premeditat s\u0103 faci sex cu mine. \u00cen seara aia era The Blair Witch Project<\/b> <\/i>la televizor, dar tu ai preferat s\u0103 stai cu mine.\u201d Adic\u0103 fata are ini\u021biativa \u00een rela\u021bie, iar mai t\u00e2rziu de-a lungul filmului se chinuie chiar s\u0103 repare c\u0103snicia p\u0103rin\u021bilor adoptivi. Dar pentru publicul din fa\u021ba ecranelor, nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 spun\u0103 de ce nu face avortul \u0219i de ce p\u0103streaz\u0103 o sarcin\u0103 nea\u0219teptat\u0103. \u0218i-a dat seama c\u0103 poate s\u0103-\u0219i dea copilul spre adop\u021bie, poate s\u0103-\u0219i repare rela\u021bia cu prietenul, care nu \u00een\u021belege aproape tot filmul ce i s-a \u00eent\u00e2mplat, dar criticii repro\u0219au acestor filme \u0219i scenari\u0219tilor lor, c\u0103 nu pot s\u0103 vad\u0103 mai departe de clasicul: \u201es-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u0219i voi na\u0219te copilul pentru c\u0103 asta e…\u201d. Orice motiva\u021bie personal\u0103 a acestor eroine ar fi reprezentat o \u00eencercare de ie\u0219ire din paradigma destinului \u00een fa\u021ba c\u0103ruia nu ai nicio putere \u0219i nicio p\u0103rere.<\/p>\n

\u00cen Knocked Up<\/b> <\/i>\u2013 o situa\u021bie \u0219i mai absurd\u0103. Ai alege s\u0103 ai un copil \u0219i s\u0103-\u021bi \u00eentemeiezi o familie cu un partener pe care l-ai \u00eent\u00e2lnit o noapte \u00eentr-un bar, din care scenari\u0219tii scot o comedie romantic\u0103 \u0219i spumoas\u0103? Sun\u0103 familiar, pentru c\u0103 tot a\u0219a vorbeam \u0219i noi la ora de filosofie. Era \u00een program\u0103, la capitolul probleme de etic\u0103. \u0218i profesoara ne \u00eentreba: \u201eDac\u0103 ai r\u0103m\u00e2ne gravid\u0103 cu un necunoscut care te violeaz\u0103, ai face sau nu avort?\u201d \u0218i tot ea r\u0103spundea dintr-o suflare: \u201eEu nu a\u0219 face avort niciodat\u0103, \u00een nicio situa\u021bie! Mai vrea cineva s\u0103 adauge ceva?\u201d<\/p>\n

\u00a0\"2.4<\/a><\/p>\n

Noul val de film rom\u00e2nesc dintr-o perspectiv\u0103 decolonial\u0103. <\/b>4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, 2 zile<\/b><\/i><\/p>\n

Filmul lui Mungiu \u0219i discursul s\u0103u cinematografic sunt dintr-o cu totul alt\u0103 sfer\u0103. Modul direct \u00een care alege s\u0103 prezinte avortul \u00een ultima perioad\u0103 a comunismului, dar \u0219i c\u00e2\u0219tigarea trofeului Palmes d’Or<\/i> a generat un \u00eentreg val de discu\u021bii teoretice. La \u00eenceput s-a vorbit despre Noul Cinematograf Rom\u00e2nesc \u2013 o categorie de produc\u021bii cinematografice ale unor tineri regizori rom\u00e2ni, de la \u00eenceputul anilor 2000. S-a dezb\u0103tut mai cu seam\u0103 estetica acestui tip de film \u0219i cum se integreaz\u0103 Noului Cinematograf Rom\u00e2nesc \u00een marea familie a cinematografiei europene. S-a vorbit despre realismul cu care sunt \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ate aceste istorii \u0219i leg\u0103tura lor cu neorealismul italian. De\u0219i problemele pe care le aduc \u00een discu\u021bie amintesc de momente traumatizante ale societ\u0103\u021bii, cel mai adesea s-a adus \u00een discu\u021bie apelul la op\u021biunea stilistic\u0103 a cinea\u0219tilor \u0219i la pozi\u021bia deta\u0219at\u0103 cu care regizorii Noului Cinematograf Rom\u00e2nesc au \u00eencercat s\u0103 se adreseze publicului. \u00cen timp, num\u0103rul de spectatori a crescut, iar acest grup de tineri regizori sunt privi\u021bi ca unul dintre cele mai bune \u201eproduse culturale\u201d rom\u00e2ne\u0219ti ale ultimilor dou\u0103zeci de ani.<\/p>\n

O alt\u0103 perspectiv\u0103 de analiz\u0103 critic\u0103 a acestor filme a fost discutarea lor din perspectiva teoriilor decoloniale. De\u0219i criticii, dar \u0219i regizorii lor, par s\u0103 evite discu\u021biile despre pozi\u021bionare politic\u0103, e limpede c\u0103 aceste filme \u0219i modul \u00een care sunt structurate au un tip de discurs politizat.<\/p>\n

Despre avort \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103 s-a mai vorbit \u0219i \u00een alte ocazii. Privirea Occidental\u0103 este familiarizat\u0103 cu imaginea femeii rom\u00e2ne c\u0103reia i s-au interzis metodele contraceptive de orice fel \u0219i care este obligat\u0103 s\u0103 p\u0103streze orice sarcin\u0103. Legea adoptat\u0103 de Nicolae Ceau\u0219escu \u00een 1966 \u0219i abrogat\u0103 abia \u00een 1989, dup\u0103 Revolu\u021bie, legifereaz\u0103 \u00eentr-adev\u0103r interven\u021bia statului \u00een cele mai intime aspecte ale vie\u021bii unei femei. Copii nedori\u021bi cap\u0103t\u0103 simbolic \u0219i un nume: \u201eDecre\u021beii\u201d, copiii decretului nr. 770. Aceast\u0103 imagine a femeii \u00een rolul s\u0103u de reproduc\u0103toare a fost consolidat\u0103 de pove\u0219ti \u0219i mituri care circulau peste grani\u021bele \u021b\u0103rii, de documentarele \u0219i reportajele de dup\u0103 ’90. \u201eOamenii civiliza\u021bi\u201d din afara grani\u021belor aflau cu groaz\u0103 \u0219i fascina\u021bie despre copiii din orfelinate, nedori\u021bi de c\u0103tre un stat, nu-i a\u0219a, totalitar. \u00cen acest context, filmul lui Mungiu se \u00eenscrie \u00eentr-un orizont de a\u0219teptare, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd privirii colonizatoare occidentale spectacolul estului s\u0103lbatic.<\/p>\n

La prima vedere, 4, 3, 2<\/b>, \u00een modul s\u0103u direct, dar \u0219i emo\u021bionant, pare o m\u0103rturisire f\u0103cut\u0103 pentru a te \u00eemp\u0103ca cu trecutul. Societatea a gre\u0219it \u00een perioada aia, dar acum am dep\u0103\u0219it acele timpuri. Suntem preg\u0103ti\u021bi s\u0103 vorbim despre trauma din trecut ca \u00eentr-un proces pshianalitic, pentru c\u0103 acum am dep\u0103\u0219it acea etap\u0103. Spre exemplu, legea s-a schimbat. Florin Poenaru punea \u00een discu\u021bie acest tip de m\u0103rturisire pe care o considera mai mult un discurs autocolonizator, dec\u00e2t unul eliberator. El comenta filmul lui Andrei Ujic\u0103 \u2013 Autobiografia lui Nicolae Ceau\u0219escu<\/b> \u0219i spunea atunci c\u0103 rom\u00e2nul r\u00e2de aici, dar c\u0103 ecoul r\u00e2sului se aude undeva, departe, \u00een Vest. El asista la premiera filmului de la Sala Palatului \u0219i sesiza ironia situa\u021biei. Dac\u0103 imaginea lui Ceau\u0219escu \u00een timpul Congreselor de Partid, care aveau loc acolo, impunea respect \u0219i team\u0103, acum ea st\u00e2rnea r\u00e2sul \u0219i dezgustul. Era societatea preg\u0103tit\u0103 \u00een 2010 s\u0103-\u0219i priveasc\u0103 \u00een mod obiectiv fostul conduc\u0103tor \u0219i asta s\u0103-i aduc\u0103 eliberare?<\/p>\n

Dar s\u0103 poarte discu\u021bia despre cum se f\u0103ceau avorturi \u00een comunism? Poate c\u0103 da, poate c\u0103 nu… Ce putem \u00een\u021belege din teoriile decoloniale este c\u0103, \u00een raport cu matricea colonial\u0103, femeia din 4, 3, 2<\/b>, <\/b>este redus\u0103 la func\u021bia ei de reproduc\u0103toare. Este sexualizat\u0103 \u0219i vulnerabil\u0103. A r\u0103mas gravid\u0103 \u00een afara c\u0103s\u0103toriei \u0219i tat\u0103l copilului ei a p\u0103r\u0103sit-o. \u0218i noi o privim. Ea este metafora Rom\u00e2niei, o \u021bar\u0103 necivilizat\u0103, \u00eenapoiat\u0103, \u00een care nu se \u0219tie niciodat\u0103 ce \u021bi se poate \u00eent\u00e2mpla. Adic\u0103, acest mod de autoreprezentare este mai mult pentru ei dec\u00e2t este pentru noi.<\/p>\n

Ilustrate cu flori de c\u00e2mp<\/b><\/i> vs. <\/b>4, 3, 2<\/b><\/i>: dou\u0103 filme rom\u00e2ne\u0219ti despre avort \u00een dou\u0103 regimuri politice<\/b><\/p>\n

\u00cen 1975 ap\u0103rea filmul lui Andrei Blaier, Ilustrate cu flori de c\u00e2mp,<\/b> <\/i>o istorie moralizatore, prin care propaganda voia s\u0103 prezinte \u00een mod definitiv ce \u00eenseamn\u0103 un avort. Se spune c\u0103 ilustra cazul real al unei moa\u0219e incon\u0219tiente care \u00ee\u0219i l\u0103sa pacientele s\u0103 moar\u0103. T\u00e2n\u0103ra Laura vine s\u0103 fac\u0103 un avort \u0219i, \u00een casa unde este g\u0103zduit\u0103, se \u00eemprietene\u0219te cu Irina. Via\u021ba ei este \u00een dezordine. S-a \u00eendr\u0103gostit de un b\u0103rbat \u00eensurat care nu-\u0219i dore\u0219te un copil cu ea. Irina o ajut\u0103 pe Laura s\u0103 treac\u0103 prin aceast\u0103 experien\u021b\u0103 care le aduce \u00eempreun\u0103. Demersul este unul riscant, avortul nu reu\u0219e\u0219te \u0219i Laura moare. \u00cen mod simbolic protagonista a gre\u0219it \u00een repetate r\u00e2nduri \u0219i acum este pedepsit\u0103 pentru faptele ei. Mesajul e clar \u0219i puternic \u0219i se adreseaz\u0103 tinerelor spectatoare: nu face\u021bi a\u0219a ceva acas\u0103!<\/p>\n

Motivul prieteniei puternice se p\u0103streaz\u0103 \u0219i \u00een 4, 3, 2<\/b>: <\/b>Otilia face toate eforturile s\u0103-\u0219i ajute prietena. Din acest punct de vedere, schema simplist\u0103 a filmelor de la Hollywood arat\u0103 complet diferit. Regizorul nu se fere\u0219te s\u0103 le aduc\u0103 pe cele dou\u0103 \u00een prim-plan \u0219i s\u0103 le spun\u0103 povestea f\u0103r\u0103 s\u0103-i aduc\u0103 \u00een poveste \u0219i pe b\u0103rba\u021bii din jurul lor. Tat\u0103l copilului nu este nici m\u0103car amintit, iar p\u0103rin\u021bii, care urmeaz\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u00een vizit\u0103, nu apar \u00een nici un cadru. Cele dou\u0103 fac toat\u0103 treaba. Mai cu seam\u0103 Otilia. Ea este eroina filmului, cea care de\u021bine puterea s\u0103 rezolve aceast\u0103 situa\u021bie nepl\u0103cut\u0103. Nu vine niciun cavaler pe cal alb s\u0103 o salveze pe G\u0103bi\u021ba. Chiar prietenului Otiliei i se refuz\u0103 acest rol: c\u00e2nd el se ofer\u0103 s\u0103 ajute, dar cere prea multe explica\u021bii, i se r\u0103spunde c\u0103 banii lui pot fi procura\u021bi din alt\u0103 parte. Otilia are un iubit, dar iubitul ei nu-i rezolv\u0103 problemele cu care ea se confrunt\u0103, chiar dac\u0103 el este fiul unui medic, are bani \u0219i cunoa\u0219te oameni. Eroina alege solu\u021bia mai dificil\u0103, care \u00eei aduce libertate \u0219i independen\u021b\u0103. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd \u00ee\u0219i face un bilan\u021b al evenimentelor, ajunge la concluzia c\u0103 \u0219i violul se putea evita. Era \u00een puterea ei s\u0103-\u0219i g\u00e2ndeasc\u0103 mai bine op\u021biunile.<\/p>\n

O camaraderie feminin\u0103 est-european\u0103<\/b><\/p>\n

Pu\u021bine cronici au f\u0103cut dreptate \u00een 2007 acestei prietenii. E remarcabil\u0103 liberatea \u0219i puterea de care cele dou\u0103 femei se bucurau \u00eentr-o societate opresiv\u0103, dar \u0219i felul \u00een care Mungiu ilustreaz\u0103 aceast\u0103 libertate \u0219i putere. Faptul c\u0103 Otilia \u0219i G\u0103bi\u021ba tr\u0103iesc \u00eentr-un c\u0103min \u0219i sunt studente le ofer\u0103 acest statut privilegiat, aceast\u0103 abilitare (engl. empowerment). Dac\u0103 erau muncitoare la APACA, poate sarcina G\u0103bi\u021bei nu trecea u\u0219or neobservat\u0103. Dar a\u0219a, nu afl\u0103 niciun p\u0103rinte, niciun profesor, niciun securist. E ca \u0219i cum nici nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat. Via\u021ba de la c\u0103min le d\u0103 puteri neb\u0103nuite. Pot s\u0103 fac\u0103 rost de bani, de \u021big\u0103rile Kent mult dorite (nu pune nimeni gura pe \u021big\u0103rile f\u0103r\u0103 filtru Carpa\u021bi, tot filmul) \u0219i s\u0103 se strecoare de-acolo \u00eentre dou\u0103 examene. Situa\u021bia e grav\u0103 \u0219i nefericit\u0103, dar ele nu sunt domni\u021bele <\/i>i<\/i>n distress <\/i>ale filmelor hollywoodiene.<\/p>\n

de IOANA MARINESCU<\/em><\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Personajele feminine din Noul Cinematograf Rom\u00e2nesc Noul Cinematograf Rom\u00e2nesc propune un tip de camaraderie feminin\u0103 care se diferen\u021beaz\u0103 de viziunea conservatoare a Hollywoodului. Filme precum 4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, 2 zile alimenteaz\u0103 dorin\u021ba de cunoa\u0219tere\/cucerire a Estului de c\u0103tre privirea occidental\u0103, nuan\u021b\u00e2nd \u00een mod involuntar discursul asupra totalitarismului socialist. Dezbaterile despre feminism \u0219i feminitate au \u00eenceput s\u0103 preocupe din ce \u00een ce mai mult fandom-urile de pe internet. Comunit\u0103\u021bile de fani de pe internet, pasiona\u021bi de supereroi, din filme sau din seriale, au ajuns s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 modul \u00een care sunt reprezentate personajele \u0219i felul \u00een care evolueaz\u0103 pove\u0219tile…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[116,107,108,101],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2738"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2738"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2738\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2738"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2738"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2738"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}