\u00cen cele mai mari ora\u015fe din Spania, alegerile locale din 2015 au dat c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 unor femei, iar st\u00e2nga a c\u00e2\u015ftigat \u00een primele cinci ora\u015fe din Spania. Manuela Carmena \u015fi Ada Colau au c\u00e2\u015ftigat prim\u0103riile Madridului \u015fi Barcelonei \u00een campanii care au pus accentul pe lupta \u00eempotriva evacu\u0103rilor \u015fi oprirea privatiz\u0103rii serviciilor publice. Acesta ar putea fi un semn c\u0103 Frontul Comun pentru Dreptul la Locuir<\/a>e din Bucure\u015fti, cu to\u0163i alia\u0163ii s\u0103i, este, la ora actual\u0103, cam cel mai apropiat lucru de o st\u00e2ng\u0103 veritabil\u0103 pe care \u00eel avem. \u00cen Spania, mi\u015fcarea <\/i>Indignados a servit func\u0163iei de recompozi\u0163ie primar\u0103 a st\u00e2ngii, dup\u0103 cum demonstreaz\u0103 explozia de organiza\u0163ii \u015fi asocia\u0163ii sociale \u015fi partide de st\u00e2nga din ultimii trei ani, dar nu \u015fi celei de constituire a unui nou front social ori a afirm\u0103rii unei con\u015ftiin\u0163e istorice colective.<\/i><\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia, protestele populare din 2012 s-au remarcat tocmai ca afirmare a unei con\u015ftiin\u0163e istorice ce se ridica \u00eempotriva logicii sistemice a tranzi\u0163iei. Protestele au fost neutralizate \u00een mare m\u0103sur\u0103, nu \u00een ultimul r\u00e2nd de mi\u015fcarea Uni\u0163i Salv\u0103m<\/i> din 2013, care a servit, inadvertent, la ruperea solidarit\u0103\u0163ii inter-clase sociale, oprind procesele de articulare organic\u0103 a cerin\u0163elor de justi\u0163ie social\u0103 de jos \u00een sus \u015fi de recompozi\u0163ie local\u0103 a st\u00e2ngii. \u00centre timp, agenda politic\u0103 dominant\u0103 a tradus dorin\u0163a popular\u0103 de justi\u0163ie social\u0103 prin campania anticorup\u0163ie, ce p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 nep\u0103tat mitul tranzi\u0163iei c\u0103tre capitalismul bun \u015fi administra\u0163ia profesionist\u0103. Iar instrumentarea politic\u0103 a incendiului de la clubul Colectiv <\/i>din 31 octombrie 2015, o tragedie care poate schimba un ora\u015f, poate depolitiza con\u015ftiin\u0163a istoric\u0103 abia \u00een formare.<\/p>\n Doar conjugarea \u00eentre recompozi\u0163ia st\u00e2ngii \u015fi exprimarea con\u015ftiin\u0163ei istorice \u00eentr-un front social ar putea deschide o nou\u0103 cale istoric\u0103, o deschidere a altor posibilit\u0103\u0163i dec\u00e2t cele ale tranzi\u0163iei postcomuniste: un \u00eenceput al liber\u0103rii de tranzi\u0163ie. \u00cen acest sens v\u0103d necesitatea \u015fi poten\u0163ialul unei mi\u015fc\u0103ri de decolonizare a Rom\u00e2niei la nivel politic, social \u015fi cultural, \u015fi propun explorarea posibilit\u0103\u0163ilor deschise de o strategie transautonomist\u0103.<\/p>\n Sensul luptei anticorup\u021bie \u00een tranzi\u021bie<\/b><\/p>\n Lupta anticorup\u0163iei r\u0103m\u00e2ne la fel de superficial\u0103 \u015fi economicist\u0103 ca neoliberalismul \u00eensu\u015fi. Campania de anticorup\u0163ie e binevenit\u0103, \u00eens\u0103 limitele sale externe ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la fel de transparente ca rezultatele interne: nu urm\u0103re\u015fte o schimbare de paradigm\u0103 \u015fi nici nu e \u00eenso\u0163it\u0103 de un discurs critic la adresa c\u0103ii care a dus la catastrofa social\u0103 a tranzi\u0163iei. Dimpotriv\u0103, se poate sus\u0163ine c\u0103 se aliniaz\u0103 c\u00e2torva lupte de interese din interiorul sferei formale a politicii; mai mult, fo\u015fti promotori locali ai neoliberalismului, c\u00e2\u0163iva profitori de carier\u0103 ai industriei agen\u0163iilor de dezvoltare \u015fi al\u0163i colonizatori ai ideologiilor dominante \u2013 nu \u00een ultimul r\u00e2nd jurnali\u015fti ai industriei culturale centrale \u2013 s-au pro\u0163\u0103pit cu gura mare, \u00een fa\u0163a mar\u015fului public al luptei anticorup\u0163ie. Discursul lor liberal r\u0103m\u00e2ne unul despre eliminarea merelor stricate, \u00eenso\u0163it de ap\u0103rarea clientelar\u0103 a \u201ecapitali\u015ftilor buni, profesioni\u015fti\u201d \u015fi personalizarea hollywoodian\u0103 a procesului; \u00een mod esen\u0163ial, e un discurs care exclude istoria propriei particip\u0103ri la ceea ce Ada Colau a numit \u00een mod public, simplu, \u201ecrimele\u201d politicilor neoliberale din ultimele decenii.<\/p>\n Ideea luptei \u00eempotriva corup\u0163iei pare a fi congener\u0103 ideii de justi\u0163ie social\u0103, \u00eens\u0103 lupta anticorup\u0163ie, cel pu\u0163in \u00een forma ei actual\u0103, care e \u00een primul r\u00e2nd un mare spectacol mediatic, serve\u015fte la captura ideii \u00eense\u015fi de justi\u0163ie social\u0103, la un cap\u0103t al tranzi\u0163iei postcomuniste la care se trezesc tot mai multe con\u015ftiin\u0163e istorice revoltate. Deocamdat\u0103, lupta anticorup\u0163ie pare a fi sinonim\u0103 cu lupta pentru un capitalism \u015fi o Rom\u00e2nie \u201ecurate\u201d, adic\u0103 o lupt\u0103 de civilizare a capitalismului rom\u00e2nesc. Or, \u00een realitate, capitalismul corupe \u00eentotdeauna statul, at\u00e2t \u00een \u0163\u0103rile occidentale, c\u00e2t \u015fi \u00een periferiile lor clientelare.<\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia, lupta anticorup\u0163ie a ap\u0103rut \u00een coinciden\u0163\u0103 istoric\u0103 cu momentul \u00een care \u00een mai fiecare sat, ora\u015f, regiune \u015fi sector din economia rom\u00e2neasc\u0103 s-au cristalizat monopoluri \u015fi semi-monopoluri, dup\u0103 regula din toate timpurile \u015fi locurile capitalismului. Cei mai con\u015ftien\u0163i de aceast\u0103 stare a lucrurilor sunt tocmai membrii clasei mijlocii, pe care \u00eei intereseaz\u0103 direct dizolvarea acestor limite, c\u00e2t se poate de vizibile pentru ei, nu doar datorit\u0103 limit\u0103rilor materiale, ci \u015fi datorit\u0103 efectului de castrare al infinitului ideologic al modelului de via\u0163\u0103 \u201easpira\u0163ionist\u201d. Pentru o parte din cei care au visat s\u0103 fie albi \u015fi cu bani, \u00eencepe s\u0103 se vad\u0103 \u015fi s\u0103 se resimt\u0103 plafonul. Aici intervin \u015fi cresc toate industriile culturale dedicate ascunderii acestui afect inacceptabil: muzica, literatura \u015fi arta care canalizeaz\u0103 nelini\u015ftea ad\u00e2nc\u0103 \u00een depresii mic-burgheze \u015fi amuzament f\u0103r\u0103 noim\u0103; proiectarea rasist\u0103 a limitelor institu\u0163ionalizate ale societ\u0103\u0163ii; \u00eenchiderea vie\u0163ii \u00een interiorul familiei nucleare (violen\u0163\u0103 domestic\u0103), \u00een interiorul apartamentului (eliminarea culturii vecin\u0103t\u0103\u0163ii), \u00een interiorul comunit\u0103\u0163ilor cultice (eliminarea lumii); proiec\u0163ia unei vie\u0163i duble prin imaginile mediilor sociale; compensarea afectiv\u0103 cu ajutorul industriilor capitaliste din penumbr\u0103 (industriile sexului comercial \u015fi a altor consumuri vag ilicite, a ni\u015felor de consum cultural \u201eapolitic\u201d care produc depolitizarea). Lumea modern\u0103 nu e cl\u0103dit\u0103 doar prin mecanisme de opresiune, ci \u015fi prin impunerea pozitiv\u0103 a puterii, prin seduc\u0163ie, spectacol sau internalizare. Ceea ce nu permite lumea modern\u0103 e vizibilitatea public\u0103 a limitelor sale, tocmai fiindc\u0103 ideologia capitalismului este cea a acumul\u0103rii infinite iar cea a colonialit\u0103\u0163ii se bazeaz\u0103 pe suprema\u0163ia omului alb al civiliza\u0163iei occidentale.<\/p>\n Av\u00e2ntul prins tocmai \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a s\u0103r\u0103ciei \u015fi crizei permanente de industria consumist\u0103 de lifestyle <\/i>\u00een ora\u015fele cu func\u0163ie metropolitan\u0103, Bucure\u015fti \u015fi Cluj, demonstreaz\u0103 nu doar apogeul unui ciclu local al acumul\u0103rii capitaliste, ci tocmai nevoia urgent\u0103 de alimentare a iluziilor aspira\u0163ioniste. Este \u015fi sf\u00e2r\u015fitul unui ciclu al rasismului: dup\u0103 mai mult de dou\u0103 decenii \u00een care clasa mjlocie \u015fi intelectualii autocoloniza\u0163i au dat tonul rasismului postcomunist, adoptarea unei identit\u0103\u0163i supreme \u201eeuropene\u201d pare a fi complet\u0103. Odat\u0103 cu transferul genera\u0163ional, societatea \u00een largul s\u0103u d\u0103 tonul rasismului local.<\/p>\n Tranzi\u021bia 2.0<\/b><\/p>\n Lupta liberal\u0103 anticorup\u0163ie a ap\u0103rut \u00een momentul istoric \u00een care pia\u0163a e semi-saturat\u0103 de monopoluri \u015fi c\u00e2nd capitalismul \u00een criz\u0103 global\u0103 are din nou nevoie de stat: de data aceasta, nu at\u00e2t pentru a scoate resursele publice de sub autoritatea cet\u0103\u0163eneasc\u0103, c\u00e2t pentru a mai scutura lucrurile un pic \u00een acela\u015fi cazan, v\u00e2ntur\u00e2nd aerul st\u0103tut pentru recrearea unei imagini a \u201epie\u0163ei libere\u201d. \u015ei, desigur, pentru a vinde ce mai este. Iat\u0103 adev\u0103rata veste proast\u0103: momentul re\u00eennoirii rela\u0163iei dintre capitalism \u015fi stat poate constitui \u00eenceputul unei perioade istorice la fel de lungi ca cea a privatiz\u0103rii \u015fi austerit\u0103\u0163ii: tranzi\u0163ia 2.0.<\/b><\/p>\n Tranzi\u0163ia postcomunist\u0103 a \u00eensemnat reintegrarea Rom\u00e2niei \u015fi a Europei de Est \u00een semi-periferia capitalismului global, recrearea local\u0103 a dependen\u0163elor structurale \u015fi a ierarhiilor lumii modern-coloniale, ba chiar aducerea benevol\u0103 pe propriul teritoriu a unor for\u0163e armate a principalei puteri de invazie militar\u0103 a epocii. Perioada primei tranzi\u0163ii a fost una de acumulare primitiv\u0103 a capitalului \u015fi constituire a unor (cvasi)monopoluri, realizat\u0103 prin dezindustrializarea, devalorizarea \u015fi deposedarea violent\u0103, fragmentarea \u015fi reducerea comunit\u0103\u0163ilor la via\u0163a nud\u0103 \u015fi for\u0163a brut\u0103 de munc\u0103.<\/p>\n Cea de-a doua tranzi\u0163ie propune, \u00eempotriva recompozi\u0163iei sociale, op\u0163iunea recompozi\u0163iei capitalului. E, \u00eentr-adev\u0103r, o propunere atractiv\u0103 pentru clasa mijlocie.<\/p>\n De aceea e vital necesar\u0103 articularea revolu\u0163ionar\u0103 a unei op\u0163iuni decoloniale, pentru sus\u0163inerea recompozi\u0163iei sociale, de la nivelul sensibilit\u0103\u0163ii intime p\u00e2n\u0103 la cel al organiz\u0103rii institu\u0163ionale. Op\u0163iunea decolonial\u0103 ia contur \u00een rela\u0163ie cu experien\u0163e revolu\u0163ionare precum cele din America Latin\u0103, dar pornind de la experien\u0163a istoric\u0103 a Europei de Est, a propriilor rezisten\u0163e \u015fi organiz\u0103ri alternative, a propriei tradi\u0163ii de reflec\u0163ie critic\u0103 a tranzi\u0163iei postcomuniste. Fiindc\u0103, spre deosebire de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cinic\u0103 a unei p\u0103r\u0163i a st\u00e2ngii, poporul nu \u201elipse\u015fte\u201d. Campania de anticorup\u0163ie nu poate s\u0103 nu lase \u00een urm\u0103 un fond popular de suspiciune \u00eempotriva banului rege, a sistemului, a capitalismului. De fapt, campania anticorup\u0163ie a ap\u0103rut pe un fond \u00een care dreapta a fost for\u0163at\u0103 de presiuni populare \u015fi realit\u0103\u0163ile crizei s\u0103 accepte \u015fi s\u0103 \u00eemprumute teme tradi\u0163ionale ale st\u00e2ngii. \u00cen sferele politice \u015fi intelectuale din Rom\u00e2nia, dup\u0103 2012, liberalii au p\u0103r\u0103sit unul dup\u0103 altul alian\u0163a postdecembrist\u0103 \u00eentre liberali \u015fi neoconservatori, \u00eentorc\u00e2ndu-se c\u0103tre st\u00e2nga, a c\u0103rei \u201elips\u0103\u201d au \u00eenceput brusc s\u0103 o depl\u00e2ng\u0103 (dup\u0103 ce se \u00eentrebaser\u0103, vreme de 20 ani, de ce mai exist\u0103 st\u00e2nga). Un fenomen similar traverseaz\u0103 societatea civil\u0103 formal\u0103, \u00een care mul\u0163i activi\u015fti \u015fi organiza\u0163ii \u00ee\u015fi redescoper\u0103 sensibilitatea social\u0103 larg\u0103, dincolo de obiectul lor singular de activitate, \u00eens\u0103 le lipse\u015fte cultura \u00een care ar putea s\u0103 se exprime dincolo de vocabularul birocratic nord-american.<\/p>\n Transautonomismul<\/b><\/p>\n Nicio transformare nu e u\u015foar\u0103 \u015fi dup\u0103 orice experien\u0163\u0103 de colonizare e nevoie de o munc\u0103 intens\u0103 de alfabetizare perceptual\u0103, iar europenii confund\u0103 adesea \u00een\u0163elegerea discursiv\u0103 a lucrurilor cu \u00een\u0163elegerea perceptual\u0103 sau experien\u0163ial\u0103. Adev\u0103rul e c\u0103 sensibilitatea modern\u0103 are nevoie de timp pentru a vedea dincolo de disciplinele moderne \u015fi spa\u0163iile tranzi\u0163ionale normalizate. E nevoie de timp \u015fi companie pentru a vedea cu inima \u015fi mintea totodat\u0103, pentru a te putea situa rela\u0163ional \u00een lumile sociale. \u00cen sfera public\u0103, e nevoie de timp \u015fi munc\u0103 pentru a introduce idei care deschid c\u0103tre viziuni alternative celor hegemonice. A durat din 2004 p\u00e2n\u0103 prin 2012 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd industria cultural\u0103 central\u0103 a \u00eenceput s\u0103 accepte cuvintele \u201ecapitalism\u201d \u015fi \u201eneoliberalism\u201d \u00een loc de \u201eeconomie de pia\u0163\u0103\u201d \u015fi \u201epragmatism\u201d. Iar procesul nu s-a terminat \u2013 el nu se termin\u0103 niciodat\u0103. Munca intelectual\u0103 abia \u00eencepe s\u0103 fac\u0103 parte din munca de reconstruc\u0163ie a solidarit\u0103\u0163ilor sociale.<\/p>\n Complexul ideologic al tranzi\u0163iei postcomuniste a fost cl\u0103dit pe anticomunism, capitalocentrism \u015fi eurocentrism. E\u015fecul Raportului Tism\u0103neanu<\/b> \u015fi delegitimarea relativ\u0103 a elitei intelectuale postcomuniste au contribuit, \u00eencep\u00e2nd din 2008 cel pu\u0163in, la zguduirea autorit\u0103\u0163ii absolute a anticomunismului \u00een sfera public\u0103; declan\u015farea crizei globale a capitalismului \u015fi protestele anti-neoliberale din 2012 au jucat acela\u015fi rol pentru capitalocentrism; \u00een prezent, asist\u0103m \u015fi la o desprindere relativ\u0103 de eurocentrism. Cu toate acestea, atunci c\u00e2nd fiecare dintre ace\u015fti pistoni e sl\u0103bit, ceilal\u0163i suplimenteaz\u0103 energiile \u00een direc\u0163ii reac\u0163ionare; astfel apar fenomene precum europenizarea liberal\u0103, ca \u201eie\u015fire\u201d moderat\u0103 din epoca \u201etalibanilor\u201d anticomuni\u015fti; favorizarea mafiot\u0103 a capitalismului autohton, ca m\u0103sur\u0103 de \u201econtrare\u201d a acapar\u0103rilor occidentale; \u015fi anticorup\u0163ia eurocentric\u0103 pe post de \u201ecivilizare\u201d a capitalismului s\u0103lbatic local.<\/p>\n Fondul cultural pe care aterizeaz\u0103 dezam\u0103girile \u015fi dezvr\u0103jirile de cele trei ideologii dominante ale tranzi\u0163iei constituie adev\u0103ratul teren de lupt\u0103 pe care se decid fie transform\u0103rile revolu\u0163ionare ale socialului, fie fragment\u0103ri \u015fi regresiuni reac\u0163ionare. Transform\u0103rile pot fi moleculare, de durat\u0103 medie \u015fi lung\u0103, dar pot fi \u015fi bru\u015fte, ca salturile adev\u0103rurilor istorice, de la inexisten\u0163\u0103 la banalitate. \u00cen istoria tranzi\u0163iei, \u201est\u00e2nga independent\u0103\u201d, ca sum\u0103 de rezisten\u0163e \u00eempotriva procesului istoric al tranzi\u0163iei, a luat forma autonomiilor, care opereaz\u0103 aproape exclusiv la nivel molecular. Dep\u0103\u015firea acestei limite nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 st\u00e2nga ar trebui s\u0103 joace rolul de avangard\u0103; fondul social r\u0103m\u00e2ne cel al scepticismului general al oamenilor fa\u0163\u0103 de sfera politic\u0103 formal\u0103 \u015fi direc\u0163ia tranzi\u0163iei: o nemul\u0163umire antisistemic\u0103.<\/p>\n Reconstituirea rela\u0163iilor solidare \u015fi a memoriilor afective ale rezisten\u0163ei e \u00eens\u0103 o munc\u0103 foarte complex\u0103. Scepticismul popular poate degrada fie \u00een sentimentalism mic-burghez (inclusiv depresia), fie \u00een cinism (boal\u0103 \u00een primul r\u00e2nd intelectual\u0103). Aceast\u0103 captur\u0103 e asigurat\u0103 \u00een mod tradi\u0163ional de industria cultural\u0103, \u015fi de aceea e important\u0103 cultivarea explicit\u0103 a propriei istorii \u015fi etici ale intelectualului independent, a genealogiilor acestei contra-culturi democratice pe care am creat-o \u00een spa\u0163ii autonome, \u00een ultimii zece ani. Doar prin rela\u0163ionare \u00eentre clase sociale pe un fond cultural antihegemonic, \u00een intersec\u0163ii sociale cu istorie autodefinit\u0103, pot fi comb\u0103tute sentimentalismul \u015fi cinismul, l\u0103s\u00e2nd loc iubirii mari (\u00een sensul lui Lugones), revoltei etice, revendic\u0103rii justi\u0163iei sociale \u015fi afirm\u0103rii comunalului.<\/p>\n Acestea fiind spuse, nu cred deloc c\u0103 activismul molecular ar fi suficient. \u00centre epoci istorice nu exist\u0103 linearitate ori progres natural al Spiritului ori al conflictului de clas\u0103, ci doar rela\u0163ii, salturi \u015fi teritorializ\u0103ri. \u00cen prezent, ne afl\u0103m \u00eentr-un proces \u00een care se decide direc\u0163ia dominant\u0103, \u00eentre recompozi\u0163ia capitalului \u015fi recompozi\u0163ia social\u0103.<\/p>\n Ca urmare, e nevoie de un angajament antisistemic \u015fi de o <\/b>cultur\u0103 confrunta\u0163ional\u0103 <\/i>ca mediu \u00een care se poate cultiva principiul trans-autonomist <\/i>de transformare a \u201etotalit\u0103\u0163ii concrete\u201d. Dac\u0103 experien\u0163a socialismul real a ar\u0103tat c\u0103 partidul nu e unica manier\u0103 de confruntare a \u201etotalit\u0103\u0163ii\u201d, experien\u0163a tranzi\u0163iei a ar\u0103tat \u015fi limitele strategiei autonomiste. Problema organiza\u0163ional\u0103 a autonomiilor e urm\u0103toarea: ele \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 un spa\u0163iu al siguran\u0163ei \u00een care cultiv\u0103 rezisten\u0163e \u015fi divergen\u0163e fa\u0163\u0103 de hegemonii, \u00eens\u0103 strategia lor de intrare \u00een totalitatea social\u0103 r\u0103m\u00e2ne opac\u0103, \u00een a\u015fteptarea unui eveniment revolu\u0163ionar care nu mai vine, ori a unei coeren\u0163e totale a socialului cu autonomia. Or, oportunitatea momentului istoric, misiunea genera\u0163ional\u0103 de care vorbea Fanon, nu poate fi sesizat\u0103 dec\u00e2t prin transcenderea autonomiei, oric\u00e2t de greu c\u00e2\u015ftigat\u0103, \u015fi organizarea \u00een direc\u0163ie antisistemic\u0103, inclusiv prin alian\u0163e neconfortabile.<\/p>\n Cultura confrunta\u0163ional\u0103 <\/i>e necesar\u0103 pentru combaterea domina\u0163iei \u00een spa\u0163iul public (fiindc\u0103 revendicarea justi\u0163iei sociale nu are loc niciodat\u0103 pe un fond neutru) \u015fi pentru intrarea \u00een rela\u0163ie cu puterile ce se opun socializ\u0103rii politicilor. E vital necesar\u0103 diseminarea \u00een spa\u0163iul public a percep\u0163iei c\u0103 sensul politic al noii st\u00e2ngi se refer\u0103 la un drum pe care p\u0103\u015fim cu to\u0163ii, inclusiv cei neimplica\u0163i politic, \u00een totalitatea concret\u0103 a unei \u0163\u0103ri ce apar\u0163ine unei semi-periferii colonizate a capitalismului global. Cultura confronta\u0163ional\u0103 e primul punct de intrare \u00een rela\u0163ie at\u00e2t cu totalitatea social\u0103, c\u00e2t \u015fi cu \u201eputerea\u201d. Cultura confrunta\u0163ional\u0103 \u00eenseamn\u0103 autodenumirea \u015fi cultivarea curajului de a-i spune puterii adev\u0103rul, de a o numi din afar\u0103, \u00eens\u0103 \u00een cadrele sensibile ale unei con\u015ftiin\u0163e a propriei vulnerabilit\u0103\u0163i (f\u0103r\u0103 gesturile egoiste ale unui eroism masculinist). Cultura confronta\u0163ional\u0103 poate fi un mediu pentru cultivarea unei etici a adev\u0103rului comunal, finit \u015fi vulnerabil, \u00eempotriva culturilor aculturante produse \u00een modernitate.<\/p>\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, politica trans-autonomist\u0103 <\/i>\u00eenseamn\u0103 eforturi dedicate dezvolt\u0103rii unei culturi pozitive a tovar\u0103\u015filor de drum \u015fi a intr\u0103rilor \u00een totalitate. Autonomia trebuie acompaniat\u0103 de politici ale deschiderii c\u0103tre intersec\u0163ia rezisten\u0163elor, prin care diferen\u0163ele sunt apreciate \u015fi istoria lor devine intim\u0103, cu ochii pe poten\u0163ialul procesului de recompozi\u0163ie social\u0103 \u00een care ne afl\u0103m \u00eempreun\u0103. O alt\u0103 direc\u0163ie strategic\u0103 a trans-autonomismului e dezvoltarea rela\u0163iilor \u015fi a punctelor de intrare \u00een totalitatea concret\u0103, at\u00e2t \u00een direc\u0163ia socialului larg, c\u00e2t \u015fi \u00een cel al institu\u0163iilor influente. De asemenea, autonomiile care au debu\u015fat \u00een platforme comune au nevoie de experien\u0163a interna\u0163ionalelor pentru a dezvolta capacit\u0103\u0163i de ac\u0163iune \u015fi coordonare la nivel transna\u0163ional. Pentru a avea o \u015fans\u0103 revolu\u0163ionar\u0103, autonomiile au nevoie s\u0103 intre \u00een situa\u0163ii de putere dual\u0103, \u00een parteneriate \u00een care ar putea eroda puterea sau realiza un transfer al puterii. De fapt, conceptul politic de transautonomism pe care \u00eel propun aici e oarecum de neg\u00e2ndit \u00een interiorul tradi\u0163iei occidentale a autonomismului, care a tins s\u0103 confunde autonomia cu avangarda \u2013 care e mereu singur\u0103. Transautonomismul se raporteaz\u0103 la orizontul unui front social contracultural.<\/p>\n G\u00e2ndirea decolonial\u0103 ca resurs\u0103: feminism \u0219i antirasism<\/b><\/p>\n Era evident c\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, avea s\u0103 apar\u0103 o contra-reac\u0163ie local\u0103 fa\u0163\u0103 de Banca Mondial\u0103, FMI \u015fi corpora\u0163iile occidentale; c\u0103 aceast\u0103 reac\u0163ie s-a articulat predominant din fondurile pre-existente ale na\u0163ionalismului etnocentric \u015fi ale miturilor fasciste europene ale epocii de aur era la fel de previzibil. De aici \u015fi contraeforturile de introducere \u00een sfera public\u0103 a op\u0163iunii decoloniale \u015fi a interna\u0163ionalismului regional est-european, care furnizeaz\u0103 instrumente de lucru \u015fi un teren de lupt\u0103 at\u00e2t \u00eempotriva moderniz\u0103rii capitaliste, c\u00e2t \u015fi \u00eempotriva na\u0163ionalismului etnocentric. \u00cen prezent, f\u0103r\u0103 eforturi epistemice \u015fi organiza\u0163ionale dedicate unei turnuri revolu\u0163ionare, vom l\u0103sa cale liber\u0103 reproducerii \u00een mas\u0103, la scar\u0103 mai mic\u0103, \u00een cotidian, a situa\u0163iei tragice a comandantului Mozgovoi de pe frontul ucrainian, micul afacerist liberal care s-a trezit prins \u00eentr-un r\u0103zboi \u00een care, de\u015fi \u00een\u0163elegea foarte bine c\u0103 el \u015fi inamicii s\u0103i de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 aveau de fapt aceia\u015fi du\u015fmani, nu a g\u0103sit nicio ie\u015fire.<\/p>\n Regiunea fostului bloc socialist a devenit o semi-periferie a sistemului-lume. S-a \u00eemplinit \u015fi cea din urm\u0103 condi\u0163ie a periferiilor lumii modern-coloniale: definirea Europei de Est ca \u201eregiune de conflict\u201d \u00een spa\u0163iul interna\u0163ional, o \u201efrontier\u0103\u201d \u00een care \u00ee\u015fi disput\u0103 influen\u0163a marile puteri. \u201eNu exist\u0103 modernitate f\u0103r\u0103 colonialitate\u201d este concluzia reiterat\u0103 mereu de Quijano \u015fi Mignolo, iar orice proces de modernizare va include, inevitabil, articularea local\u0103 a unor configura\u0163ii de lung\u0103 durat\u0103 ale puterii din lumea modern-colonial\u0103. Europa de Est, dup\u0103 cum observa Marina Gr\u017eini\u0107 \u00eenc\u0103 din 2010, a devenit \u00een sine o mega-frontier\u0103 a Uniunii Europene \u2013 o regiune care internalizeaz\u0103 puternic contradic\u0163iile sistemului-lume. Acest proces d\u0103 na\u015ftere \u00eens\u0103 \u015fi unui teritoriu bogat al rezisten\u0163ei \u015fi inven\u0163iei sociale, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, \u00een regiunea Europei de Est, mai este vie, \u00een ciuda anticomunismului postdecembrist, amintirea experien\u0163ei istorice a socialismului real, adic\u0103 a unei op\u0163iuni istorice \u00een disociere fa\u0163\u0103 de istoria unic\u0103 occidental\u0103 (\u00een ciuda reasocierilor interne, pe calea dezvolt\u0103rii, etc).<\/p>\n G\u00e2ndirea decolonial\u0103, ale c\u0103rei desprinderi de modernitate \u015fi eurocentrism nu sunt niciodat\u0103 absolute, ci tocmai \u00een maniera g\u00e2ndirii de frontier\u0103 (Anzaldua), e direct relevant\u0103 pentru experien\u0163a est-european\u0103 dup\u0103 1989: e paradigma migrantului care a devenit con\u015ftient c\u0103 grani\u0163ele nu pot fi doar \u201etrecute\u201d, ci le cari cu tine oriunde ai merge \u00een Occident \u2013 o povar\u0103 pe care migrantul o resimte, dar uneori o folose\u015fte; e \u015fi paradigma celor care \u201eau r\u0103mas acas\u0103\u201d, dar care au fost traversa\u0163i demult \u015fi redefini\u0163i de noile grani\u0163e ale capitalismului \u015fi colonialit\u0103\u0163ii. G\u00e2ndirea decolonial\u0103 d\u0103 \u015fansa unei articul\u0103ri contemporane a principiului speran\u0163ei, de\u015fi e, \u00eentr-un sens, precum romanul dintr-o fraz\u0103 al scriitorului Augusto Monterroso, din Guatemala: \u201eC\u00e2nd se trezi, dinozaurul era tot acolo\u201d. \u00cen aceast\u0103 diminea\u0163\u0103 a spiritelor, g\u00e2ndirea decolonial\u0103 a luat deja distan\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de dinozaur, prin experien\u0163e epistemice \u015fi politice ale liber\u0103rii politice, nu doar teoretice.<\/p>\n Recompozi\u0163ia st\u00e2ngii independente are loc prin valorizarea istoriei rezisten\u0163ei, a memoriei afective \u015fi a locurilor \u00een care se construiesc solidarit\u0103\u0163i ale condi\u0163iei, mai degrab\u0103 dec\u00e2t ale muncii: inter-clase \u015fi inter-sectoriale. \u00cen ciuda multiplelor diferen\u0163e interne, feminismul \u015fi antirasismul r\u0103m\u00e2n cele mai importante liante ale st\u00e2ngii independente. \u00cen direc\u0163ia organiz\u0103rii, cele mai relevante modele r\u0103m\u00e2n cele ale experien\u0163elor revolu\u0163ionare latino-americane \u015fi zapatiste. Dealtfel, scriind din \u00eenchisoare \u00een 1915, Rosa Luxemburg f\u0103cea explicit leg\u0103tura \u00eentre America de Sud, coloniile occidentale \u015fi Rom\u00e2nia. Relevan\u0163a direct\u0103 \u00eei era clar\u0103 \u015fi lui A.D. Xenopol \u00een 1882, atunci c\u00e2nd f\u0103cea teoria local\u0103 a schimbului inegal. Relevan\u0163a era \u00eenc\u0103 \u015fi mai clar\u0103 boierilor locali din secolele XVI-XVII, cei care au demarat procesul extrem de rapid \u015fi brutal de acaparare \u015fi exploatare intens\u0103 a p\u0103m\u00e2nturilor \u00een regiunea baltic\u0103, Polonia, apoi Ungaria \u015fi Transilvania, ca rezultat direct al transform\u0103rii economiei globale datorit\u0103 coloniz\u0103rii Americilor. Reintegrarea postcomunist\u0103 a Europei de Est \u00een lumea capitalismului \u015fi colonialit\u0103\u0163ii a \u00eensemnat \u015fi apari\u0163ia unei noi categorii rasiale \u00een lumea vestic\u0103, prin rasializarea \u201eest-europenilor\u201d \u00een Occident \u015fi hipersexualizarea comercial\u0103 a femeii est-europene.<\/p>\n \u00cen cultura rezisten\u0163ei, feminismul \u015fi antirasismul constituie un fond cultural comun, dincolo de diviziunile nord-sud sau est-vest, \u00eempotriva neoliberalismului ce negociaz\u0103 \u00eenc\u0103 op\u0163iunile sale anticapitaliste \u015fi transmoderne. Cu toate acestea, chiar \u015fi aceste resurse trebuie supuse testului transautonomist. G\u00e2ndirea decolonial\u0103 \u015fi reflec\u0163ia la frontier\u0103 ofer\u0103 resurse \u015fi \u00eempotriva feminismului hegemonic \u015fi a antirasismului liberal. Iar povestea larg\u0103 a migrantului ori istoria social\u0103 local\u0103 pot oferi cadrele \u00een care se al\u0103tur\u0103 sensibilit\u0103\u0163ile sociale cele mai diferite.<\/p>\n Eurocentrismul \u2013 care \u00eempiedic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi cea mai simpl\u0103 rela\u0163ionare, darmite fluen\u0163a \u00een repertoriul experien\u0163elor nonoccidentale \u2013 e de factur\u0103 mai recent\u0103, dar a fost adoptat pe nesim\u0163ite \u015fi \u00een cadrul unei st\u00e2ngi domesticite, obi\u015fnuite \u00een mod profund cu domina\u0163ia, o st\u00e2ng\u0103 al c\u0103rei exerci\u0163iu critic se \u00eendreapt\u0103 aproape exclusiv asupra analizelor hegemonului dominant sau ultimelor avangarde, \u015fi ale c\u0103rei percep\u0163ii \u015fi sensibilit\u0103\u0163i nu sunt mai niciodat\u0103 centrate pe rezisten\u0163\u0103 \u015fi liberare. G\u00e2ndirea decolonial\u0103 e contestatar\u0103, pretinde o turnur\u0103 epistemic\u0103, \u00eens\u0103 nu cere un ata\u015fament exclusiv de experien\u0163e nonoccidentale: \u201eSudul Global\u201d e un concept, nu o arie pur geografic\u0103, cuprinz\u00e2nd o multitudine de alia\u0163i occidentali. Este o diferen\u0163\u0103 enorm\u0103 \u00eentre importul \u015fi colonizarea local\u0103 din teritoriul ideologiilor hegemonice, pe canale institu\u0163ionale, \u015fi \u00eemprumuturile din teritoriul rezisten\u0163elor occidentale, pe baze rela\u0163ionale.<\/p>\n \u0162\u0103rile Europei occidentale sunt departe de a fi gata pentru decolonizare, necum liberare, foarte departe de angajamente cu adev\u0103rat transformatoare pentru \u00een\u0163elegerea datelor prezente ale colonialit\u0103\u0163ii. \u00cen acela\u015fi timp, de la Syriza la Podemos, se pot observa tentative de redefinire a Europei dinspre Sud. \u00cen acest sens, Rom\u00e2nia \u015fi Europa de Est au o experien\u0163\u0103 istoric\u0103, un poten\u0163ial \u015fi poate o misiune genera\u0163ional\u0103 unic\u0103. Dar munca de con\u015ftientizare a colonialit\u0103\u0163ii \u015fi decoloniz\u0103rii pe un teritoriu transautonomist e abia la \u00eenceput. Iar munca cea mai dificil\u0103 e cea de politizare a con\u015ftiin\u0163ei istorice a tranzi\u0163iei, de situare activ\u0103 fie de partea recompozi\u0163iei sociale, fie de cea a capitalului. Gesturi \u00eentr-o direc\u0163ie sau alta pot fi v\u0103zute deja. Martor\u0103 e multitudinea de voci din La Harneal\u0103<\/b><\/a>, de Mihaela Dr\u0103gan \u015fi Mihai Lukacs, de la evacuate, femeile rome \u015fi copiii care r\u0103spund spontan \u015fi comenteaz\u0103 \u00eentreb\u0103rile deschise, p\u00e2n\u0103 la vocea regiei, care intr\u0103 la sf\u00e2r\u015fit pe scen\u0103 \u015fi le declar\u0103 spectatorilor, cu o clip\u0103 \u00eenaintea aplauzelor, c\u0103 \u201evoi sunte\u0163i aici\u201d.<\/p>\n de OVIDIU \u021aICHINDELEANU \u00a0<\/em><\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Recompozi\u021bia social\u0103, decolonizarea \u0219i transautonomismul \u00cen cele mai mari ora\u015fe din Spania, alegerile locale din 2015 au dat c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 unor femei, iar st\u00e2nga a c\u00e2\u015ftigat \u00een primele cinci ora\u015fe din Spania. Manuela Carmena \u015fi Ada Colau au c\u00e2\u015ftigat prim\u0103riile Madridului \u015fi Barcelonei \u00een campanii care au pus accentul pe lupta \u00eempotriva evacu\u0103rilor \u015fi oprirea privatiz\u0103rii serviciilor publice. Acesta ar putea fi un semn c\u0103 Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire din Bucure\u015fti, cu to\u0163i alia\u0163ii s\u0103i, este, la ora actual\u0103, cam cel mai apropiat lucru de o st\u00e2ng\u0103 veritabil\u0103 pe care \u00eel avem. \u00cen Spania, mi\u015fcarea Indignados a…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[106,107,108,101,109,110],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2702"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2702"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2702\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2702"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2702"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2702"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"masinaria](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2016\/02\/5-1024x571.jpg\")
<\/a><\/p>\n