{"id":2689,"date":"2016-02-05T14:53:50","date_gmt":"2016-02-05T14:53:50","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=2689"},"modified":"2016-02-05T14:53:50","modified_gmt":"2016-02-05T14:53:50","slug":"lumina-vine-din-occident","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/02\/05\/lumina-vine-din-occident\/","title":{"rendered":"Lumina vine din Occident"},"content":{"rendered":"

Simbolul Iohannis \u0219i impactul s\u0103u asupra alegerilor preziden\u021biale din 2014<\/strong><\/em><\/p>\n

Acest articol nu este nici pro, nici contra actualului pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei, Klaus Iohannis. De fapt, r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu omul Klaus Iohannis, ci cu simbolul \u00een care el a fost transformat \u00een perioada campaniei electorale din 2014. Simbol a c\u0103rui eficacitate a func\u021bionat perfect cu prilejul ultimelor alegeri preziden\u021biale dintr-o societate a spectacolului, a\u0219a cum este cea actual\u0103. Germanitatea care a umplut cu semnifica\u021bie simbolul Klaus Iohannis este relevant\u0103 pentru procesul auto-coloniz\u0103rii ce se afl\u0103 \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 de azi.<\/em><\/p>\n

\"11416783_10152798297595826_1002074064_o\"<\/a><\/p>\n

Simbolul Klaus Iohannis ca mecanism auto-colonizator<\/strong> <\/em>
\nFilozoful Guy Debord vorbea \u00een 1967 despre importan\u021ba imaginilor \u0219i a mass-media \u00eentr-o societate a spectacolului. Acest spectacol nu se refer\u0103 strict la o colec\u021bie de imagini care poate provoca ac\u021biunea\/reac\u021biunea mul\u021bimilor, ci \u0219i la simboluri care mediaz\u0103 rela\u021bia social\u0103 dintre oameni. Puterea simbolului Iohannis a ac\u021bionat asupra oamenilor \u0219i i-a determinat, at\u00e2t pe tinerii din \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i pe cei din diaspora care cunosc eficien\u021ba sistemului occidental, s\u0103 fac\u0103 front comun pentru a asigura victoria acestui Messia al societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. O mare parte a aleg\u0103torilor nu a realizat \u00eens\u0103 c\u0103 at\u00e2t alegerea pre\u0219edintelui, c\u00e2t \u0219i atitudinea electoratului, se \u00eenscriu \u00een etapele procesului auto-colonizator despre care vorbe\u0219te istoricul bulgar Alexander Kiossev.<\/p>\n

Scurt\u0103 analiz\u0103 a conceptului de Europ\u0103 Central\u0103<\/strong><\/em>
\n\u00cemp\u0103r\u021birea Europei \u00een dou\u0103 regiuni precede epoca Cortinei de Fier. Prima sciziune civiliza\u021bional\u0103 a existat \u00een antichitate c\u00e2nd se f\u0103cea o diferen\u021biere – ierarhic\u0103 – \u00eentre sudul civilizat \u0219i organizat, \u0219i barbaria nordului. Odat\u0103 cu Iluminismul, axa Europei se schimb\u0103 \u0219i dihotomia Occident\/Orient devine activ\u0103. Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een estul Europei, \u00een acest Orient aproximativ, construit de privirea occidental\u0103. \u00cen secolul al XX-lea ideea Europei Centrale – care apare \u00eenc\u0103 din secolul al XIX-lea – a fost preluat\u0103 \u0219i transformat\u0103 \u00eentr-un ideal care sus\u021binea apartenen\u021ba cultural\u0103 la Occident a \u021b\u0103rilor aflate \u00een fostul bloc sovietic. Ce reprezint\u0103 Europa Central\u0103 \u0219i ce \u021b\u0103ri include ea nu poate fi stabilit, \u00eentruc\u00e2t con\u021binutul acestui construct istoric variaz\u0103 \u00een func\u021bie de intelectualul\/intelectuala care \u00eel folose\u0219te. Indiferent de \u021b\u0103rile luate \u00een considerare, din punct de vedere geografic zona cuprinde ceea ce se afl\u0103 \u00eentre Germania \u0219i limita estic\u0103 a Europei, care poate \u00eensemna fie Rusia, fie Ucraina.
\nGermania a reprezentat \u00eentotdeauna punctul de leg\u0103tur\u0103 dintre Occident \u0219i restul aflat la Est. P\u0103rea evident ca intelectualii polonezi, cehi sau maghiari s\u0103 proiecteze \u00een trecutul na\u021bional, medieval sau modern, un rol civilizator pe care l-au avut germanii \u00een dezvoltarea statelor din centrul Europei \u0219i s\u0103 accentueze un Drang nach Westen al \u021b\u0103rilor din acest fragment european construit. Problema acestei op\u021biuni const\u0103 \u00een faptul c\u0103 dorin\u021ba de a sc\u0103pa de domina\u021bia rus\u0103 \u00eensemna atunci acceptarea, de bun\u0103voie, a hegemoniei occidentale ale c\u0103rei mecanisme colonizatoare au fost scoase \u00een eviden\u021b\u0103 de studiile post- \u0219i decoloniale. De altfel, este amuzant ca acest ideal s\u0103 preia, cu o oarecare modificare, no\u021biunea de Mitteleuropa care a reprezentat, \u00een varianta german\u0103 avansat\u0103 de Friedrich Naumann, argumentul pe baza c\u0103ruia Germania nazist\u0103 \u0219i-a \u00eenceput extinderea c\u0103tre Est pentru a asigura Lebensraum-ul celui de-al treilea imperiu. Simplific\u00e2nd, putem afirma c\u0103 la baza acestei expansiuni se afla ideea conform c\u0103reia statele din Europa central\u0103 f\u0103ceau parte din sfera de influen\u021b\u0103 a Germaniei \u0219i p\u0103rea oarecum natural ca ele s\u0103 se supun\u0103 noului imperiu.<\/p>\n

Conceptul de Europ\u0103 Central\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/em>
\n\u00cen ceea ce prive\u0219te Rom\u00e2nia, Transilvania, care a f\u0103cut parte din regatul maghiar \u00een Evul Mediu \u0219i apoi din Imperiul austro-ungar p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul primului R\u0103zboi Mondial, este cel mai des asociat\u0103 Europei Centrale, rolul important al sa\u0219ilor colonizatori fiind semnalat at\u00e2t \u00een studiile istorice, c\u00e2t \u0219i \u00een istoriografia istoriei artei. Ora\u0219e precum Sibiu, Sighi\u0219oara, Cluj sau Timi\u0219oara sunt exemple care alimenteaz\u0103 ierarhia stabilit\u0103 \u00een interiorul Rom\u00e2niei \u0219i prejudecata conform c\u0103reia Ardealul este mai curat, mai civilizat \u0219i mai dezvoltat dec\u00e2t restul Rom\u00e2niei.
\nAm oferit aceste explica\u021bii pentru a l\u0103muri leg\u0103tura pe care o v\u0103d \u00eentre \u201emacrocosmosul\u201d istoriei occidentale, tratat\u0103 necritic ca istoria prin excelen\u021b\u0103, \u0219i efectele pe care le poate avea asupra \u201emicrocosmosului\u201d, al zonelor aflate la periferie \u0219i ale c\u0103ror nara\u021biuni paralele Istoriei sunt condamnate la un perpetuu stadiu de perfec\u021bionare. Rela\u021bia aceasta poate fi tradus\u0103 \u00een plan local ca rela\u021bie dintre un ora\u0219 precum Sibiu \u0219i Occidentul al c\u0103rui prim bastion l-a reprezentat \u0219i \u00eel reprezint\u0103, pentru Europa Central\u0103 \u0219i de Est, Germania sau, lu\u00e2nd \u00een considerare \u0219i Austria, na\u021biunea german\u0103.<\/p>\n

Imaginea \u201egermanului\u201d Klaus Iohannis \u0219i poten\u021bialul s\u0103u politic<\/strong><\/em>
\nS\u0103 analiz\u0103m acum simbolul Klaus Iohannis. Ignor ideea partidului pe care l-a reprezentat Iohannis \u0219i insist cu ideea singular\u0103 a simbolului \u0219i cu pregnan\u021ba vizual\u0103 a termenului, p\u0103\u0219ind pe urmele filozofului Giovanni Sartori. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eel defineasc\u0103 pe homo ludens, omul a c\u0103rui experien\u021b\u0103 se formeaz\u0103 exclusiv prin vedere, Sartori atr\u0103gea aten\u021bia \u00eenc\u0103 din 1997 asupra faptului c\u0103 alegerile preziden\u021biale au devenit o b\u0103t\u0103lie exclusiv\u0103 \u00eentre candida\u021bi, sau mai degrab\u0103 \u00eentre imaginile lor, partidul din care ace\u0219tia provin \u0219i programul politic promovat fiind, \u00een cel mai bun caz, secundare.
\nCandidatul Klaus Iohannis, cet\u0103\u021bean rom\u00e2n de etnie german\u0103, a fost primarul ora\u0219ului Sibiu pentru mai mul\u021bi ani, fiind un exemplu de conducere deseori adus \u00een aten\u021bia public\u0103, mai ales dup\u0103 ce ora\u0219ul a fost ales capitala european\u0103 \u00een anul 2007. Sloganul s\u0103u din campania preziden\u021bial\u0103, \u201eRom\u00e2nia lucrului bine f\u0103cut\u201d, con\u021bine ceva din aura profesionalismului german apreciat de toat\u0103 Europa. Sociologul Heidi Rimke a scris despre cum psihiatria din secolul al XIX-lea inerpreteaz\u0103 interiorul unei persoane, moralitatea sa, ca pe un produs al presiunilor culturale \u0219i istorice impuse corpului. De aici \u0219i \u00eenzestrarea actualului pre\u0219edinte cu o serie \u00eentreag\u0103 de virtu\u021bi pornind de la faptul c\u0103 este \u00eenalt, ar\u0103tos, occidental ca aparen\u021b\u0103 \u0219i, printr-o concluzie aproape fireasc\u0103 pentru unii, organizat, drept, con\u0219tiincios, \u00een\u021belept \u0219.a.m.d. At\u00e2t de departe a mers importan\u021ba aspectului fizic al simbolului Iohannis, \u00eenc\u00e2t aureola acestuia s-a extins \u0219i asupra so\u021biei sale, pe care o apreciem pentru corpul s\u0103u \u201etonifiat\u201d, pentru \u021binutele \u201e\u00eenc\u00e2nt\u0103toare\u201d \u0219i alte calit\u0103\u021bi tabloide care, dup\u0103 cum v\u0103 pute\u021bi imagina, sunt capitale pentru bunul mers al politicii de stat.
\nO parte dintre justific\u0103rile alegerii lui Iohannis se \u00eendreapt\u0103 \u00een direc\u021bia alegerii r\u0103ului mai mic. Iohannis, spune \u00een\u021belepciunea colectiv\u0103, nu a fost ales pentru ceea ce reprezint\u0103, ci pentru c\u0103 Ponta trebuia \u00een mod cert evitat. De acord, \u00eens\u0103 m\u0103 \u00eentreb \u00een ce m\u0103sur\u0103 un candidat numit Ion X din Oltenia sau Moldova, cu exact acela\u0219i program \u0219i aceea\u0219i presta\u021bie electoral\u0103 cu cele prezentate de Iohannis, ar fi reprezentat o alegere natural\u0103 \u00eempotriva lui Ponta? Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 nu. Discu\u021biile, considerate doar r\u0103ut\u0103\u021bi din partea detractorilor incapabili, legate de numeroasele sale propriet\u0103\u021bi ar fi fost o marc\u0103 evident\u0103 a corup\u021biei dac\u0103 ar fi apar\u021binut unui rom\u00e2n, \u0219i nu achizi\u021biile unui profesor cu o conduit\u0103 exemplar\u0103, ce a muncit toat\u0103 via\u021ba. Eu nu atac posesiile de care se bucur\u0103 pre\u0219edintele. Acestea sunt irelevante \u00een discu\u021bia de fa\u021b\u0103. Dar consider necesar s\u0103 atrag aten\u021bia asupra schimb\u0103rii de optic\u0103 pe care un simbol o poate genera \u0219i faptul c\u0103 anumite lucruri ce pot trezi suspiciuni sunt absolvite atunci c\u00e2nd sunt puse sub influen\u021ba unei imagini puternice.<\/p>\n

Occidentul – Tat\u0103l C\u0103l\u0103uzitor \u0219i Klaus Iohannis – feti\u0219ul Occidentului<\/strong><\/em>
\n\u00centoarcerea privirii \u021b\u0103rilor periferice c\u0103tre Occident pentru a ob\u021bine solu\u021biile salvatoare \u00een rezolvarea tuturor problemelor societ\u0103\u021bii este o tendin\u021b\u0103 ce dureaz\u0103 de mai bine de un secol \u0219i pe care oamenii o perpetueaz\u0103 aproape f\u0103r\u0103 a fi con\u0219tien\u021bi. Istoricul german (pentru a nu fi acuzat c\u0103 am o idee fix\u0103 \u00eempotriva Germaniei) Philipp Ther sus\u021bine c\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XIX-lea era o practic\u0103 obi\u0219nuit\u0103 ca discursul politic s\u0103 se refere la modele str\u0103ine pe post de exemple c\u0103l\u0103uzitoare pentru a argumenta schimb\u0103rile \u00een politica social\u0103. Evident c\u0103 aceste exemple sunt extrase din marea Istorie occidental\u0103. Consider c\u0103 alegerea pre\u0219edintelui Iohannis intr\u0103 \u00een aceea\u0219i logic\u0103 a privirii c\u0103tre Occidentul salvator. Dup\u0103 alegeri, electoratul \u00eenving\u0103tor adoptase sloganul \u201eNe-am luat \u021bara \u00eenapoi\u201d. Dincolo de caracterul fantasmatic al unei astfel de afirma\u021bii, pare aproape paradoxal entuziasmul cu care, la c\u00e2teva luni dup\u0103 alegere, era primit\u0103 vestea \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii rela\u021biei dintre Rom\u00e2nia \u0219i Germania. Pe c\u00e2t de \u00eenduio\u0219\u0103toare este aceast\u0103 privire bl\u00e2nd\u0103 cobor\u00e2t\u0103 asupra Rom\u00e2niei de o cancelar\u0103 ce accept\u0103, printre altele, agravarea r\u0103zboiului din Siria prin ajutorul pe care firmele germane l-au oferit \u00een construirea armelor chimice, pe at\u00e2t de \u201esurprinz\u0103toare\u201d este direc\u021bia adoptat\u0103 de simbolul prin intermediul c\u0103ruia fantezia ne spune c\u0103 ne-am rec\u00e2\u0219tigat \u021bara.
\nCare vor fi consecin\u021bele ultimelor alegeri pentru politica de stat din Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne o \u00eentrebare independent\u0103 de campania propriu-zis\u0103 iar \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea lucrurilor pe plan local reprezint\u0103 doar un zar norocos. C\u00e2t de mult se apropie sau se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 Iohannis de feti\u0219ul pe care oamenii l-au votat r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut, \u00eens\u0103 ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla nu schimb\u0103 cu nimic realitatea ultimelor alegeri. Chiar dac\u0103 am vorbit p\u00e2n\u0103 acum despre simbolul Klaus Iohannis, discu\u021bia nu este relevant\u0103 pentru a cunoa\u0219te actualul pre\u0219edinte, ci pentru a \u00een\u021belege mai bine c\u0103 mirajul exercitat de Occident a func\u021bionat perfect \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103. Premisele pe care a fost construit\u0103 popularitatea actualului pre\u0219edinte reprezint\u0103 o loterie, un joc cu \u0219ansa, care \u00een orice moment poate da gre\u0219. Poate c\u0103 actualul pre\u0219edinte este \u00eentr-adev\u0103r \u00eenalt, cu o \u021binut\u0103 impecabil\u0103 \u0219i prezentabil la nivel european. \u00cens\u0103 dac\u0103 \u021binem cu tot dinadinsul s\u0103 facem astfel de comentarii, inutile din multe puncte de vedere, ar fi bine ca ele s\u0103 apar\u0103 dup\u0103 ce politica promovat\u0103 de Alesul poporului devine func\u021bional\u0103 \u0219i este de preferat ca ele s\u0103 nu fie vehiculate pe post de semne prevestitoare ale vremurilor bune ce vor veni.<\/p>\n

de Mihnea Mihail<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Simbolul Iohannis \u0219i impactul s\u0103u asupra alegerilor preziden\u021biale din 2014 Acest articol nu este nici pro, nici contra actualului pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei, Klaus Iohannis. De fapt, r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu omul Klaus Iohannis, ci cu simbolul \u00een care el a fost transformat \u00een perioada campaniei electorale din 2014. Simbol a c\u0103rui eficacitate a func\u021bionat perfect cu prilejul ultimelor alegeri preziden\u021biale dintr-o societate a spectacolului, a\u0219a cum este cea actual\u0103. Germanitatea care a umplut cu semnifica\u021bie simbolul Klaus Iohannis este relevant\u0103 pentru procesul auto-coloniz\u0103rii ce se afl\u0103 \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 de azi. Simbolul Klaus…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[103,104,100,101,105],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2689"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2689"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2689\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2689"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2689"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2689"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}