![\"solidaritate\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2015\/12\/solidaritate.png\")
<\/a><\/span><\/p>\nNum\u0103rul 1, aprilie 2011<\/b><\/p>\n
Acas\u0103<\/b><\/p>\n
de Boschetarul Rom\u00e2n<\/i><\/p>\n
Un cuv\u00e2nt aparent banal prin prisma firescului s\u0103u. Filozof\u00e2nd pu\u0163in, consider c\u0103 nu sunt singurul care g\u00e2nde\u015fte a\u015fa. Am considerat c\u0103 firescul nu a reprezentat \u00een via\u0163a mea o prioritate imediat\u0103 pentru simplul motiv c\u0103 \u00eel de\u0163ineam. Un obiect pe care \u00eel \u015ftii acolo, undeva uitat, ori de c\u00e2te ori ai nevoie de el. Un gest firesc este acolo, o m\u00e2n\u0103 \u00eentins\u0103 \u015fi c\u00e2te sentimente sunt incluse \u00een acest cuv\u00e2nt: casa p\u0103rinteasc\u0103. Locul existen\u0163ei noastre. Casa bunicilor: locul copil\u0103riei noastre. O rulot\u0103, un subsol de bloc, o camer\u0103 din paiant\u0103 sau din butuc de lemn poate semnific\u0103 pentru tine \u201eAcas\u0103\u201d. Ce te determin\u0103 s\u0103-l denume\u015fti a\u015fa? Firescul faptului c\u0103-i apar\u0163ii, c\u0103 este al t\u0103u, o parte din via\u0163a ta. Casa p\u0103rinteasc\u0103 a fost un mic atelier de strung\u0103rie dintr-un ansamblu de cl\u0103diri ale bunicului meu. Acolo p\u0103rin\u0163ii mei \u015fi-au construit visurile, idealurile \u015fi via\u0163a lor. Au pornit \u00een via\u0163\u0103 modest cu acea tenacitate \u015fi m\u00e2ndrie specific\u0103 omului de la \u0163ar\u0103, m\u00e2ndru de rezultatul muncii lui. Au muncit, \u015fi acel atelier a devenit un apartament de trei camere. Acolo m-am sim\u0163it prima dat\u0103 \u201eAcas\u0103\u201d. \u00cenconjurat de dragostea lor, ocrotit de dragostea acelor pere\u0163i modifica\u0163i de ei \u00een transformarea atelierului \u00een cas\u0103.<\/p>\n
Copil\u0103ria mi-am petrecut-o la \u0163ar\u0103 la bunici. O cas\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 solid\u0103 cu b\u00e2rne groase de lemn, cu temelie din piatr\u0103 de r\u00e2u, cu obloane grele de lemn. La tinere\u0163e mi-a venit \u015fi mie r\u00e2ndul s\u0103-mi construiesc o cas\u0103. Evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii mi-a u\u015furat munca. Am cump\u0103rat-o. Firesc, a\u015fa cum au f\u0103cut-o to\u0163i cei ca mine, cu credit la banc\u0103 (CEC), dar cu aceea\u015fi dragoste, m\u00e2ndrie \u015fi \u00eend\u0103r\u0103tnicire a p\u0103rin\u0163ilor \u015fi bunicilor mei. Tuturor ne-a fost greu, dar am reu\u015fit cu acea \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare benefic\u0103 \u015fi pozitiv\u0103 a muncii cinstite. Acas\u0103 pentru mine a reprezentat locul idealurilor mele, refugiul at\u00e2t de necesar \u00een momentele de cump\u0103n\u0103, oamenii dragi \u015fi locul \u00een care e\u015fti totdeauna bine venit. Am \u00eencercat s\u0103 \u00een\u0163eleg o persoan\u0103 obligat\u0103 s\u0103 lucreze departe de \u0163ar\u0103. Idealurile, dragostea \u015fi visurile le po\u0163i realiza oriunde pe glob. Via\u0163a mi-a permis s\u0103 c\u0103l\u0103toresc destul de mult, aproximativ \u00een majoritatea locurilor cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 istoric\u0103 din \u0163ara mea. Nu v\u0103 pot \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi sentimentele care m-au \u00eencercat atunci c\u00e2nd am c\u0103lcat cu picioarele Valea Neajlovului de la C\u0103lug\u0103reni sau Valea B\u00e2rladului de la Vaslui, Cetatea Devei sau Sarmisegetuza. P\u0103\u015feam cu o smerenie tipic\u0103 omului care atinge locuri sfinte. Oboseala disp\u0103rea \u015fi m\u0103 \u00eenc\u0103rcam cu o energie neb\u0103nuit\u0103. \u015ei atunci am \u00een\u0163eles c\u0103 \u201eAcas\u0103\u201d nu este un cuv\u00e2nt at\u00e2t de simplu, ci un concept de via\u0163\u0103 extrem de complex. Conceptul \u201eAcas\u0103\u201d este locul unde te-ai n\u0103scut, ai trait \u015fi ai cunoscut primele bucurii, realiz\u0103ri \u015fi rezultate din via\u0163a ta. Acum pot \u00een\u0163elege mult mai profund conceptul de \u201eAcas\u0103\u201d. Am pierdut toate locurile dragi fie din cauze care nu au depins de mine, fie din cauza faptului c\u0103 dup\u0103 ani de c\u0103snicie, locul pe care mi-l f\u0103urisem \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia mea, devenise nul, lipsit de sentiment, un loc \u00een care nu m\u0103 mai sim\u0163eam dorit. \u015ei am \u00een\u0163eles c\u0103 \u201eAcas\u0103\u201d reprezint\u0103 ceva care \u0163ine de \u201eEul\u201d t\u0103u interior, ceva care te reprezint\u0103, \u00een care ai amintiri, \u00een care ai acel sentiment de suprem\u0103 lini\u015fte sufleteasc\u0103, intimitatea de a-\u0163i putea spune rug\u0103ciunea spre singura cale demn\u0103 de urmat \u00een ce ai de \u00eenf\u0103ptuit. Via\u0163a mi-a rezervat un spa\u0163iu \u00een care s\u0103 locuiesc. Nu este al meu. Pentru c\u0103 nu de\u0163in acte. Sunt tolerat prin grija unor oameni cu inim\u0103 mare. Am adunat \u00een acest loc o parte din via\u0163a mea, idealurile \u015fi visele. Oare \u00eel pot numi acas\u0103? Mai pot eu pune aceast\u0103 \u00eentrebare, ce reprezint\u0103 conceptul de \u201eAcas\u0103\u201d, colegilor mei PAFA (persoane adulte f\u0103r\u0103 ad\u0103post)?<\/p>\n
Prietenii mei<\/b><\/p>\n
de Boschetarul Rom\u00e2n<\/i><\/p>\n
\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n \u201eFiind b\u0103iet p\u0103duri cutreieram.\u201d Departe de mine g\u00e2ndul de a v\u0103 recita Eminescu. Dar ca \u015fi marele poet urcam ades c\u0103rarea \u00eemp\u0103durit\u0103 c\u0103tre st\u00e2n\u0103. Bunicul m\u0103 trimisese \u00een acea var\u0103 dup\u0103 cofa de br\u00e2nz\u0103 de la cele zece oi pe care le avea \u00een grija ciobanilor. \u00cemi pl\u0103cea r\u0103coarea frumos mirositoare a p\u0103durii de brad de pe dealul care g\u0103zduia st\u00e2na.<\/p>\n \u00cen vara acea am cunoscut un prieten diferit de ceilal\u0163i. Bunicul avea o bivoli\u0163\u0103 neagr\u0103 ca t\u0103ciunele pe care o crescuse de mic\u0103. Era foarte ata\u015fat de ea \u015fi nu l\u0103sa pe nimeni s\u0103 o \u00eengrijeasc\u0103. Crescuse \u015fi \u00eemprumutase caracterul lui tenace \u015fi \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat. O ad\u0103pau seara c\u00e2nd venea cu celelalte animale \u015fi o vegheau \u00een ieslea preg\u0103tit\u0103 pentru sear\u0103 numai \u00een prezen\u0163a lui. Abia reu\u015feam s\u0103-i cuprind grumazul cu bra\u0163ele. Avea o privire rece \u015fi coarne groase arcuite care-mi inspirau team\u0103. Se juca cu mine. \u00cen fiecare sear\u0103 dup\u0103 ce o legau m\u0103 prindea cu corpul de peretele de lemn al ieslei, sim\u0163indu-m\u0103 prizonier pre\u0163 de c\u00e2teva minute. Nu-mi f\u0103cea r\u0103u. Nu se l\u0103sa cu toat\u0103 greutatea, ci doar at\u00e2t c\u00e2t s\u0103-mi simt\u0103 c\u0103ldura. Bunicul r\u00e2dea \u015fi, parc\u0103 \u00eentorc\u00e2nd capul, \u015fi ea r\u00e2dea. O chema Mi\u015fca. \u00centr-o zi nu a mai plecat cu celelalte animale la p\u0103scut. Era gestant\u0103 \u015fi urma s\u0103 aib\u0103 vi\u0163el. Bunicul m-a chemat s\u0103 o duc eu, pentru c\u0103 el nu se sim\u0163ea bine \u00een acea zi. Mi-a spus locul unde o ducea el. Era un loc de vis la confluen\u0163a celor dou\u0103 r\u00e2uri de munte din spatele Morii. Un triunghi bogat \u00een trifoi \u015fi iarb\u0103 tocmai bun pentru Mi\u015fca. I-am spus c\u0103 m\u0103 tem s\u0103 nu o pierd pentru c\u0103 nu era obi\u015fnuit\u0103 cu mine. M-a lini\u015ftit \u015fi mi-a promis c\u0103 va vorbi el cu ea. \u015ei am plecat a doua zi dis de diminea\u0163\u0103 eu \u015fi Mi\u015fca acolo unde ne spusese Bunicul. Mergea greoi \u00een urma mea c\u0103lc\u00e2nd ap\u0103sat \u015fi ferm ca omul gospodar de la munte. Am trecut vadul prin apa rece de munte \u015fi am ajuns \u00een locul spus de Bunicul. Am legat-o cu un ciot de lemn de lan\u0163ul lung \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu se \u00eendep\u0103rteze foarte mult de mine \u015fi s\u0103 poat\u0103 pa\u015fte \u00een voie. M-am tol\u0103nit \u00een iarba gras\u0103 \u00eemb\u0103tat de mirosul florilor \u015fi de roua dimine\u0163ii. Pe la amiaz\u0103 am v\u0103zut spre miaz\u0103 noapte un nor negru care se ridica pe cer. Nu cuno\u015fteam furtunile de la munte \u015fi nici violen\u0163a lor. Mi\u015fca a devenit nelini\u015ftit\u0103, \u00eencerca s\u0103-mi spun\u0103 ceva. Nu i-am dat aten\u0163ie. Mai doream s\u0103 mai stau pu\u0163in. \u015ei-a \u00eenclinat capul \u00eemping\u00e2ndu-m\u0103 cu coarnele spre vadul care-l trecusem diminea\u0163a. Apa crescuse \u015fi curentul era mult mai puternic. M-a protejat cu corpul ei masiv pun\u00e2ndu-se \u00eentre mine \u015fi curentul apei. Ploaia ne prinse pe drum spre cas\u0103. C\u00e2nd am z\u0103rit printer negur\u0103 casa noastr\u0103, bunicul ne a\u015ftepta \u00een poart\u0103. \u00cenainte s\u0103 intre pe poart\u0103, Mi\u015fca \u015fi-a a\u015fezat botul mare \u015fi umed \u00een palmele bunicului cu o tandre\u0163e \u015fi dragoste contrar\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii ei. De atunci Mi\u015fca mi-a fost o altfel de prieten\u0103. Am legat-o la locul ei \u00een grajd \u015fi m-a prins iar cu corpul de peretele de lemn. Am privit-o \u00een ochii ei reci \u015fi am fost convins c\u0103 r\u00e2de. Din ziua aceea o lec\u0163ie: aspectul fizic nu are nimic de a face cu sensibilitatea, tandre\u0163ea \u015fi noble\u0163ea sentimentelor. Din seara aceea ne-am jucat \u015fi ne-am bucurat \u00eempreun\u0103.<\/p>\n \u00a0<\/span><\/b><\/p>\n Num\u0103rul 2, iunie 2011<\/b><\/p>\n Geneza<\/b><\/p>\n de Zorba<\/i><\/p>\n Privesc \u00een jur, cu ne\u0219tiin\u021b\u0103,<\/p>\n C\u00e2t de frumos e alc\u0103tuit<\/p>\n Tot ce prin Domnul a luat fiin\u021b\u0103<\/p>\n \u00cen zilele c\u00e2nd a trudit.<\/p>\n Din roc\u0103 seac\u0103, ancestral\u0103,<\/p>\n Gr\u0103dini de rai a \u00eenchipuit.<\/p>\n Si pentru om, prin osteneal\u0103,<\/p>\n P\u0103m\u00e2ntul, El a z\u0103mislit.<\/p>\n \u0218i bulg\u0103re pentru c\u0103ldur\u0103<\/p>\n Pe cer a vrut \u0219i a pus Soare<\/p>\n I-a spus s\u0103 dea lumin\u0103 pur\u0103<\/p>\n C\u0103ci sf\u00e2nt\u0103 via\u021b\u0103 va apare.<\/p>\n A pus \u0219i pomi \u0219i floare a pus<\/p>\n \u0218i und\u0103 a f\u0103cut s\u0103 curg\u0103,<\/p>\n Din r\u0103s\u0103rit p\u00e2n\u0103-n apus,<\/p>\n Pe sf\u00e2nta roc\u0103 demiurg\u0103.<\/p>\n A pus \u0219i lupi \u0219i c\u0103prioare<\/p>\n S\u0103 mi\u0219une \u00een codrul des,<\/p>\n Din muntele ce-n z\u0103ri apare<\/p>\n \u0218i se coboar\u0103 p\u00e2n\u2019 la \u0219es.<\/p>\n A f\u0103cut marea \u0219i oceanul,<\/p>\n Albastre r\u00e2uri s\u0103 primeasc\u0103.<\/p>\n Balena, linul, ca \u0219i cleanul<\/p>\n \u0218i mii de specii s\u0103 \u00eenfr\u0103\u021beasc\u0103.<\/p>\n \u0218i pas\u0103rea ce zboar\u0103 cerul,<\/p>\n Senin azur de necuprins,<\/p>\n Adun\u0103 \u00een pene curcubeul<\/p>\n Cu dor de via\u021b\u0103 ne\u00eenvins.<\/p>\n Dar \u0219i jivine, t\u00e2r\u00e2toare,<\/p>\n Cu g\u00e2nd viclean, pe sub frunzi\u0219,<\/p>\n \u00cen v\u0103g\u0103un\u0103 de r\u0103coare,<\/p>\n S-adune prad\u0103 pe furi\u0219.<\/p>\n \u0218i ca s\u0103 fie cur\u0103\u021bie<\/p>\n A n\u0103scocit p\u0103duchi \u0219i puric<\/p>\n S\u0103 soarb\u0103 s\u00e2nge, AP\u0102 VIE,<\/p>\n De nu-s distru\u0219i \u00een \u00eentuneric.<\/p>\n Din fir de praf, b\u0103tut de v\u00e2nt,<\/p>\n Un pic mai mare ca atomul,<\/p>\n A pl\u0103smuit bo\u021b de lut sf\u00e2nt<\/p>\n \u0218i-a trimes DUH\u2026 s\u0103 fac\u0103 OMUL.<\/p>\n \u0218i peste tot st\u0103p\u00e2n pe prag,<\/p>\n Veghind s\u0103-\u0219i \u00eemplineasc\u0103 dorul,<\/p>\n A l\u0103sat tot ce-i e mai drag,<\/p>\n A s\u0103v\u00e2r\u0219it minunea: OMUL.<\/p>\n Zidul<\/b><\/p>\n de Boschetarul Rom\u00e2n<\/i><\/p>\n Ce oare ne poate determina \u00een imaginar s\u0103 ridic\u0103m ziduri? Poate simpla dorin\u021b\u0103 de a ne proteja de tot ceea ce ne este incompatibil. Poate simpla dorin\u021b\u0103 de intimitate. C\u00e2nd vedem at\u00e2ta r\u0103utate, c\u00e2nd suntem r\u0103ni\u021bi sau jigni\u021bi, ne refugiem \u00een spatele unui zid al indiferen\u021bei, al spiritualit\u0103\u021bii. Atunci ne trezim c\u0103 \u00eentre noi \u0219i cei dragi a ap\u0103rut un zid, unul de ghea\u021b\u0103, ridicat de doi amici foarte buni: Minciuna \u0219i gelozia. Minciuna se poate asimila foarte u\u0219or cu Adev\u0103rul. \u00cen momentul \u00een care po\u021bi spune Adev\u0103rul brutal, direct, pe fa\u021b\u0103, e\u0219ti foarte u\u0219or declarat mincinos, deoarece persoana cu care por\u021bi dialogul nu poate concepe ideea c\u0103 spui adev\u0103rul. Ea consider\u0103 c\u0103 glume\u0219ti. Cine crede\u021bi c\u0103 ar accepta pe fa\u021b\u0103 ideea c\u0103 este \u00een\u0219elat? Cum, tocmai el? Nu poate fi adev\u0103rat; dar este. P\u00e2n\u0103 realizezi acest lucru, zidul este ridicat, consolidat \u0219i impenetrabil. Oameni au fost nevoi\u021bi s\u0103-\u0219i petreac\u0103 anii \u00een temni\u021bele comuniste \u015fi \u0219i-au cl\u0103dit \u00eentre zidurile arestului un altfel de zid: al credin\u021bei \u0219i culturii. Un zid \u00een zid. Zidurile au reprezentat fort\u0103re\u021be, \u00eent\u0103rituri cu metereze \u0219i creneluri ap\u0103rate de eroi. De fiecare dat\u0103, ei au fost \u00een fa\u021ba c\u00e2t \u0219i \u00een spatele zidurilor. \u00cens\u0103 \u00een clipa c\u00e2nd zidurile sunt \u00eenvinse, eroii unde sunt? Exist\u0103 \u0219i ei: \u00een interiorul celui care a ridicat zidul. Credin\u021ba adev\u0103rat\u0103 este singura care nu creeaz\u0103 ziduri; \u0219i liberul arbitru. Crezi sau nu crezi. Opace, transparente, groase sau fine, din o\u021bel sau c\u0103r\u0103mid\u0103, zidurile delimiteaz\u0103, separ\u0103. Poate spune cineva de care parte a zidului se afl\u0103 elementul negativ? Depinde de partea din care prive\u0219ti.<\/p>\n Num\u0103rul 3, iulie 2011<\/b><\/p>\n Concluzii<\/b><\/p>\n de (CO)2<\/i><\/p>\n Ce lucru complicat e via\u021ba<\/p>\n C\u00e2nd ai pierdut un punct de sprijin<\/p>\n Altfel a\u0219tep\u021bi s\u0103 vin\u0103 diminea\u021ba<\/p>\n Iar amurgul n-apare deloc blajin.<\/p>\n To\u021bi \u0219i toate \u021bi se par banale<\/p>\n F\u0103r\u0103 de rost, cu triste\u021be \u0219i amar<\/p>\n To\u021bi \u0219i toate nu-\u021bi par deloc reale<\/p>\n \u0218i crezi c\u0103 te g\u0103se\u0219ti \u00eentr-un BAZAR.<\/p>\n Unde toate \u021bi se ofer\u0103<\/p>\n Dar tu nimic nu po\u021bi s\u0103 cumperi<\/p>\n C\u0103ci miza-\u021bi pare efemer\u0103<\/p>\n \u0218i nici nu po\u021bi, m\u0103car, s\u0103 te mai superi.<\/p>\n E cumplit s\u0103 te ridici, s\u0103 te urne\u0219ti<\/p>\n S-ajungi m\u0103car de unde ai plecat<\/p>\n Mereu te \u00eempiedici \u0219i te love\u0219ti<\/p>\n Iar monitoru-\u021bi scrie: AI CLACAT!<\/p>\n \u0218i totu\u0219i, te \u00eendrep\u021bi mereu<\/p>\n spre NIC\u0102IERI<\/p>\n Ca PAFA cel vestit, mai zis \u0219i<\/p>\n BOSCHETAR<\/p>\n Ajungi s\u0103 crezi… c\u0103 m\u00e2ine este ieri<\/p>\n Trezindu-te apoi, visezi iar, \u00een zadar.<\/p>\n Ce lucru complicat e VIA\u021aA<\/p>\n C\u00e2nd traiul \u021bi se pare inutil<\/p>\n S\u0103 mai vin\u0103, oare, diminea\u021ba?<\/p>\n S\u0103 mai iau disear\u0103, scobutil?<\/p>\n Num<\/b>\u0103<\/b>rul 4, august 2011<\/b><\/p>\n Durere<\/b><\/p>\n de Zorba<\/i><\/p>\n Ca o himer\u0103 m-ai cuprins, durere<\/p>\n Sub lan\u021bul t\u0103u granitul se sf\u0103r\u00e2m\u0103<\/p>\n Tot ce-i frumos cl\u0103dit pe lume, piere<\/p>\n Iar visul f\u0103urit mi se d\u0103r\u00e2m\u0103.<\/p>\n Ce ai \u00een tine, de faci omul<\/p>\n S\u0103 sufere f\u0103r\u0103 odihn\u0103?<\/p>\n \u00cei dai nop\u021bi lungi, dar \u00eei iei somnul<\/p>\n \u0218i \u00eei macini sufletul \u00een tihn\u0103.<\/p>\n Din \u00eentuneric e\u0219ti venit\u0103<\/p>\n \u0218i te strecori \u00een orice suflet<\/p>\n S\u0103-l asupre\u0219ti nestingherit\u0103<\/p>\n Cu chip senin \u0219i plin de z\u00e2mbet.<\/p>\n Ur\u00e2t\u0103 e\u0219ti de cr\u0103pi oglind\u0103<\/p>\n Pe lac din codrul secular<\/p>\n \u0218i fiarele fug s\u0103 se ascund\u0103<\/p>\n S\u0103 nu p\u0103trunzi al lor hotar.<\/p>\n Si cau\u021bi inim\u0103 pl\u0103p\u00e2nd\u0103<\/p>\n S\u0103 o fr\u0103m\u00e2n\u021bi, s\u0103-i s\u00e2ngeri ran\u0103,<\/p>\n Iar de n-o afli, stai la p\u00e2nd\u0103<\/p>\n C\u0103ci lacrima \u021bi-e dulce hran\u0103.<\/p>\n Cau\u021bi o pat\u0103 de rugin\u0103,<\/p>\n Iar de-o g\u0103se\u0219ti, o faci mai mare.<\/p>\n \u00cen fier curat prinzi r\u0103d\u0103cin\u0103<\/p>\n \u0218i \u00eel str\u0103pungi f\u0103r\u0103 sc\u0103pare.<\/p>\n Cu fierul ro\u0219u \u00een carne vie,<\/p>\n Te joci \u0219i r\u00e2zi \u0219i timpul trece.<\/p>\n Te \u00eenfiori de bucurie,<\/p>\n Iar fieru-l sco\u021bi doar c\u00e2nd e rece.<\/p>\n Te crezi st\u0103p\u00e2n\u0103 \u0219i e\u0219ti tare,<\/p>\n C\u0103ci ur\u00e2\u021benia \u00ee\u021bi d\u0103 putere.<\/p>\n Dar nu m\u0103 fr\u00e2ngi, c\u0103ci am r\u0103bdare<\/p>\n Aleas\u0103 arm\u0103 ce nu piere.<\/p>\n Cu pas \u00eencet dar hot\u0103r\u00e2t,<\/p>\n \u0218i cu voin\u021b\u0103 de granit<\/p>\n Calc peste tot, de este ur\u00e2t,<\/p>\n \u0218i te alung \u00een infinit.<\/p>\n Ca o himer\u0103 m-ai cuprins, durere,<\/p>\n \u0218i lan\u021bul t\u0103u, pe um\u0103r greu apas\u0103.<\/p>\n Dar c\u00e2t timp crezul \u00eemi va da putere<\/p>\n Vei fi \u00een fa\u021ba mea\u2026neputincioas\u0103<\/p>\n