{"id":257,"date":"2013-03-06T09:44:51","date_gmt":"2013-03-06T09:44:51","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=257"},"modified":"2016-09-26T13:11:24","modified_gmt":"2016-09-26T13:11:24","slug":"erwin-piscator-teatrul-politic-fragmente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/03\/06\/erwin-piscator-teatrul-politic-fragmente\/","title":{"rendered":"Erwin Piscator – Teatrul Politic (fragmente)"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/i>Erwin Piscator<\/i><\/b> (1893-1966), regizor \u0219i teoretician german. Ini\u021biator al teatrului politic, Piscator a \u00a0\u00eenfiin\u021bat la Berlin Teatrul Proletar (1920), Teatrul Central (1924) \u0219i Piscator B\u00fchne (1927- 1929).\u00a0 \u00cen 1934, a emigrat \u00een U.R.S.S., apoi \u00een Fran\u021ba \u0219i S.U.A. Re\u00eentors \u00een Gemania dup\u0103 r\u0103zboi, a condus teatrul Freie Volksb\u00fchne (1962-1966).<\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

Erwin Piscator, Teatrul politic<\/i>, Editura Politic\u0103, Bucure\u0219ti, 1966.<\/b><\/p>\n

Fragmente din Capitolul II, Cu privire la istoria teatrului politic<\/i><\/b><\/p>\n

Teatrul politic, a\u0219a cum s-a cristalizat el \u00een decursul \u00eentregii mele activit\u0103\u021bi, nu constituie vreo<\/p>\n

\u201cdescoperire\u201d personal\u0103 \u0219i nici rezultatul fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor sociale din 1918.\u00a0 R\u0103d\u0103cinile lui pornesc \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului trecut, c\u00e2nd \u00een via\u021ba spiritual\u0103 a societ\u0103\u021bii burgheze au irumpt anumite for\u021be care, \u00een mod con\u0219tient sau numai prin simplul fapt al existen\u021bei lor, au determinat modificarea radical\u0103 \u0219i, par\u021bial, chiar n\u0103ruirea acestui univers spiritual. Aceste for\u021be au venit din dou\u0103 direc\u021bii: dinspre literatur\u0103 \u0219i dinspre proletariat. La \u00eentret\u0103ierea celor dou\u0103 direc\u021bii a luat na\u0219tere un nou concept artistic: naturalismul, \u0219i o nou\u0103 form\u0103 teatral\u0103: scena popular\u0103 (Volksb\u00fchne<\/em>).<\/p>\n

E surprinz\u0103tor c\u00e2t de t\u00e2rziu stabile\u0219te muncitorimea organizat\u0103 un contact activ cu teatrul. Ea se serve\u0219te de toate posibilit\u0103\u021bile de exprimare existente \u00een societatea burghez\u0103, \u00ee\u0219i creeaz\u0103 \u2013 ce-i drept \u00een propor\u021bii relativ modeste \u2013 o pres\u0103 proprie, se afirm\u0103 \u00een parlament, p\u0103trunde \u00een via\u021ba de stat. Teatrul \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne ignorat.<\/p>\n

De unde provine aceast\u0103 stare de lucruri? Pe de o parte, din faptul c\u0103 intensitatea luptelor politice \u0219i sindicale solicit\u0103 \u00eentreaga energie a clasei muncitoare; pentru sarcinile culturale, pentru \u00eencerc\u0103rile de a include factori culturali nu-i mai r\u0103m\u00e2n for\u021be disponibile. Apoi – \u0219i acesta pare a fi motivul determinant \u2013 proletariatul deceniilor al optulea \u0219i al nou\u0103lea mai era \u00eenc\u0103, \u00een ce prive\u0219te arta, pe de-a-ntregul tributar concep\u021biilor burgheze. Omul simplu prive\u0219te cu evlavie teatrul, ca pe un templu al muzelor, \u00een care nu po\u021bi intra dec\u00e2t \u00een \u021binut\u0103 de gal\u0103 \u0219i cu o stare de spirit corespunz\u0103tor elevat\u0103. I s-ar p\u0103rea un sacrilegiu s\u0103 aud\u0103 vorbindu-se, \u00een aceste s\u0103li somptuoase cu catifea ro\u0219ie \u0219i stucaturi aurii, despre \u201codioasele\u201d lupte cotidiene, despre salarii, ziua de munc\u0103, dividende \u0219i profit. Asta e treaba ziarelor. La teatru trebuie s\u0103 domneasc\u0103 sentimentul \u0219i spiritul. S\u0103 se deschid\u0103 privirilor, dincolo de cotidian, perspectiva unei lumi a frumuse\u021bii, m\u0103re\u021biei \u0219i adev\u0103rului. Teatrul este o art\u0103 festiv\u0103. De altfel, muncitorul nu-\u0219i poate permite acest lux dec\u00e2t rar.\u00a0 Cultur\u0103, rela\u021bii culturale \u2013 o ecua\u021bie care, la fel ca orice \u00een aceast\u0103 societate, poate fi exprimat\u0103 cel mai repede \u0219i mai precis cu ajutorul cifrelor.<\/p>\n

Aceast\u0103 stare de lucruri s-a schimbat radical odat\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea teatrului Freie <\/b>Volksb\u00fchne<\/b><\/em>. Scopul era foarte evident: prezentarea unor spectacole bune la pre\u021buri sc\u0103zute, dar, \u00een acela\u0219i timp, ambi\u021bia de a face oper\u0103 de culturalizare. Un program ideal, dar din p\u0103cate nu numai ideal, ci \u0219i idealist. Apari\u021bia noii lozinci \u201dArta pentru popor\u201d \u00eenc\u0103 nu \u00eensemna abandonarea platformei intelectuale burgheze. Arta, a\u0219a cum a fost stabilit acest concept de c\u0103tre societatea burghez\u0103, r\u0103m\u00e2ne \u00een \u00eentregime neschimbat\u0103.<\/p>\n

\"Erwin<\/a>

Erwin Piscator – Das Politische Theater<\/p><\/div>\n

Fragmente din capitolul III, Teatrul proletar<\/i>\u00a0\u00a0 1920- 1921<\/i><\/b><\/p>\n

Din partea biroului de propagand\u0103\u00a0 de la Proletarisches Theater<\/b>, Berlin \u2013 Halensee, ni se comunic\u0103 urm\u0103toarele:<\/p>\n

\u00cen vederea sprijinirii unui teatru proletar menit s\u0103 devin\u0103 o scen\u0103 propagandistic\u0103 pentru muncitorii revolu\u021bionari ai Marelui Berlin, a fost constituit un comitet al muncitorilor revolu\u021bionari din Marele Berlin.\u00a0 Au aderat la el p\u00e2n\u0103 \u00een prezent: comitetul cultural al Partitudului Socialist Independent din Germania, al Partidului Muncitoresc Comunist, al Uniunii muncitorilor liberi \u0219i Uniunii generale a muncitorilor, al Asocia\u021biei muncitore\u0219ti de turism Prietenii naturii, al Asocia\u021biei interna\u021bionale a victimelor r\u0103zboiului, al Consiliului \u0219omerilor. (Not\u0103 de pres\u0103)<\/p>\n

Tovar\u0103\u0219i \u0219i tovar\u0103\u0219e!<\/i><\/p>\n

Ve\u021bi vedea Invalidul.<\/i><\/p>\n

R\u0103zboiul capitali\u0219tilor, cu care proletarii au tr\u0103it \u0219i mai tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103 \u00een acelea\u0219i comunit\u0103\u021bi de munc\u0103, a zdrobit milioane de oameni \u0219i a aruncat pe str\u0103zi alte milioane transform\u00e2ndu-i \u00een cer\u0219etori. Cine s\u0103 le vin\u0103 de ajutor? Oare burghezii, care trec pe l\u00e2ng\u0103 cel schilodit plini de nep\u0103sare, de grosol\u0103nie sau plesnind de at\u00e2ta filantropie ( c\u0103ci \u0219i burghezii sunt de diferite tipuri) \u0219i care \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i adoarm\u0103 con\u0219tiin\u021ba vocifer\u00e2nd \u00eempotriva \u201cderbedeilor certa\u021bi cu munca\u201d \u0219i cer\u00e2nd statului s\u0103-i scape de aceast\u0103 calamitate public\u0103?<\/i><\/p>\n

Nu sim\u021bi \u0219i tu ceea ce simte \u0219i invalidul ajuns la cap\u0103tul puterii?<\/i><\/p>\n

E\u0219ti ca \u0219i el. Tu, muncitorul, c\u0103ruia m\u00e2ine patronul \u00ee\u021bi poate da un picior. Tu, \u0219omerul zv\u00e2rlit \u00een strad\u0103 pentru c\u0103 nu mai aduci profit. Muncitorule: fii solidar cu tovar\u0103\u0219ii t\u0103i \u0219omeri!<\/i><\/p>\n

\u0218i tu, \u0219omerule, militeaz\u0103 pentru o organiza\u021bie revolu\u021bionar\u0103 unitar\u0103 a \u0219omerilor! Alege\u021bi propriile voastre comitete politice ale \u0219omerilor! Ajutorul nu poate veni dec\u00eet de la voi \u00een\u0219iv\u0103.<\/i><\/p>\n

Ori socialism, ori c\u0103derea \u00een barbarie.<\/i><\/p>\n

Acest apel, \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een sal\u0103 ca manifest \u0219i \u00een acela\u0219i timp ca program, exprim\u0103 perfect caracterul \u0219i inten\u021biile Teatrului proletar<\/b>. Nu era vorba despre un teatru ce-\u0219i propunea s\u0103 mijloceasc\u0103 proletarilor contactul cu arta, ci de o propagand\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een mod con\u0219tient, nu era un teatru pentru proletari, ci un teatru proletar. Astfel, teatrul nostru se deosebea fundamental nu numai de Volksb\u00fchne<\/b><\/em> \u2013 dup\u0103 al c\u0103rei model dorea s\u0103-\u0219i organizeze spectatorii \u00eentr-o asocia\u021bie \u2013 ci \u0219i de teatrul proletar al lui Martin \u0219i Leonhard. Cuv\u00e2ntul \u201cart\u0103\u201d era cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire exclus din programul nostru, piesele noastre erau manifeste prin care voiam s\u0103 intervenim \u00een desf\u0103\u0219urarea evenimentelor \u0219i \u201cs\u0103 facem politic\u0103\u201d.<\/p>\n

Proletarisches Theater<\/b> \u00ee\u0219i prezenta spectacolele \u00een s\u0103li \u0219i localuri de \u00eentrunire. Urm\u0103ream s\u0103 cuprindem masele chiar \u00een cartierele \u00een care locuiau. Cine a trecut vreodat\u0103 prin aceste suburbii, prin micu\u021bele lor teatre, care abia dac\u0103-\u0219i meritau numele, cine cunoa\u0219te aceste s\u0103li cu mirosul lor de bere st\u0103tut\u0103 \u0219i de W.C. pentru domni, cu stegule\u021be \u0219i panglici r\u0103mase de la ultima chermez\u0103, acela \u00ee\u0219i poate imagina c\u00e2te dificult\u0103\u021bi am \u00eent\u00e2mpinat \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 alc\u0103tuim o concep\u021bie despre un teatru al proletariatului.<\/p>\n

Inten\u021bia ini\u021bial\u0103 era s\u0103 ne descurc\u0103m f\u0103r\u0103 actori burghezi. Except\u00e2nd c\u00e2\u021biva profesioni\u0219ti a c\u0103ror pozi\u021bie era apropiat\u0103 de a noastr\u0103, am jucat aproape numai cu proletari. Consideram ca o necesitate s\u0103 colaborez cu oameni care, asemenea mie, vedeau \u00een mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 pivotul, motorul crea\u021biei lor. \u00cen cadrul \u00eentregii concep\u021bii despre teatrul proletar, importan\u021ba hot\u0103r\u00e2toare o avea pentru mine formarea unei comunit\u0103\u021bi at\u00e2t umane \u0219i artistice, c\u00e2t \u0219i politice.<\/p>\n

To\u021bi colaboratorii Teatrului proletar<\/b> au slujit cauza lui cu nem\u0103rginit devotament \u0219i spirit de sacrificiu. Motivele care ne-au determinat s\u0103 lupt\u0103m aproape un an \u00eentreg pentru afirmarea teatrului nostru, f\u0103r\u0103 alt sprijin dec\u00e2t propriile for\u021be, nu au fost nici perspectiva unui c\u00e2\u0219tig \u2013 mereu se iveau situa\u021bii \u00een care to\u021bi se vedeau nevoi\u021bi s\u0103 renun\u021be la remunera\u021bia ce li se cuvenea, \u0219i nici ambi\u021bia personal\u0103 \u2013 foarte adesea colaboratorii nici m\u0103car nu erau trecu\u021bi pe afi\u0219.<\/p>\n

\u00cen aprilie 1921 a avut loc ultimul spectacol al Teatrului proletar<\/b>. Indiferent de succesele mai mari sau mai mici ob\u021binute \u00een decursul acestui prim an, un obiectiv fusese cu siguran\u021b\u0103 atins: teatrul \u00ee\u0219i cucerise un loc de prim rang printre mijloacele de propagand\u0103 ale mi\u0219c\u0103rii proletare. El fusese inclus \u00een r\u00e2ndul formelor de exprimare ale mi\u0219c\u0103rii revolu\u021bionare, deopotriv\u0103 cu presa ori parlamentul. Odat\u0103 cu aceasta \u00eens\u0103 se petrecuse \u0219i o schimbare \u00een func\u021bia teatrului ca institu\u021bie artistic\u0103. El c\u0103p\u0103tase din nou o finalitate situat\u0103 \u00een sfera vie\u021bii sociale. Dup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de \u00eencremenire, care \u00eel izolase de for\u021bele epocii sale, el redevenise un factor al dezvolt\u0103rii, al progresului, al vie\u021bii.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0Erwin Piscator (1893-1966), regizor \u0219i teoretician german. Ini\u021biator al teatrului politic, Piscator a \u00a0\u00eenfiin\u021bat la Berlin Teatrul Proletar (1920), Teatrul Central (1924) \u0219i Piscator B\u00fchne (1927- 1929).\u00a0 \u00cen 1934, a emigrat \u00een U.R.S.S., apoi \u00een Fran\u021ba \u0219i S.U.A. Re\u00eentors \u00een Gemania dup\u0103 r\u0103zboi, a condus teatrul Freie Volksb\u00fchne (1962-1966).   Erwin Piscator, Teatrul politic, Editura Politic\u0103, Bucure\u0219ti, 1966. Fragmente din Capitolul II, Cu privire la istoria teatrului politic Teatrul politic, a\u0219a cum s-a cristalizat el \u00een decursul \u00eentregii mele activit\u0103\u021bi, nu constituie vreo \u201cdescoperire\u201d personal\u0103 \u0219i nici rezultatul fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor sociale din 1918.\u00a0 R\u0103d\u0103cinile lui pornesc \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/257"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=257"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/257\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3476,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/257\/revisions\/3476"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=257"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=257"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=257"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}