{"id":2106,"date":"2015-06-10T14:34:20","date_gmt":"2015-06-10T14:34:20","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=2106"},"modified":"2015-06-10T14:34:20","modified_gmt":"2015-06-10T14:34:20","slug":"astia-ne-pun-sa-facem-ceva-sau-sa-jucam-evacuarea-dar-poate-ca-sceneta-noastra-sa-fie-cu-final-fericit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2015\/06\/10\/astia-ne-pun-sa-facem-ceva-sau-sa-jucam-evacuarea-dar-poate-ca-sceneta-noastra-sa-fie-cu-final-fericit\/","title":{"rendered":"\u201e\u0102\u0218TIA NE PUN S\u0102 FACEM CEVA…" – sau \u201eS\u0102 JUC\u0102M EVACUAREA, DAR POATE C\u0102 SCENETA NOASTR\u0102 S\u0102 FIE CU FINAL FERICIT!…""},"content":{"rendered":"

Atelierul de teatru comunitar <\/i>\u0219i Atelierul de educa\u021bie vizual\u0103 (\u00een cadrul c\u0103rora s-a produs acest material), asemeni \u00eentregului proiect ROMEDIN – Educa\u021bie pentru dreptate \u0219i incluziune social\u0103 (http:\/\/www.desire-ro.eu\/?page_id=904<\/a>), au rezultat din ac\u021biunile comune din ultimii cinci ani pentru drepturi locative \u0219i \u00een particular pentru con\u0219tientizarea public\u0103, c\u0103 marginalizarea socio-teritorial\u0103 a oamenilor din zona Pata R\u00e2t este parte din istoria \u0219i prezentul ora\u0219ului Cluj, \u0219i trebuie asumat\u0103 ca atare de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi \u0219i al\u021bi actori institu\u021bionali, precum \u0219i de popula\u021bia urbei. <\/i><\/p>\n

Colajul de fa\u021b\u0103 este ocazie pentru noi to\u021bi s\u0103 reflect\u0103m asupra modului \u00een care reac\u021bion\u0103m atunci c\u00e2nd \u201e\u0102\u0218TIA NE PUN S\u0102 FACEM CEVA\u201d (<\/b>… s\u0103 p\u0103r\u0103sim \u0219i s\u0103 demol\u0103m casele noastre … s\u0103 ne mut\u0103m \u00een afara ora\u0219ului … s\u0103 st\u0103m disciplina\u021bi \u00een b\u0103nci … s\u0103 desen\u0103m frumos …) – \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u00eempreun\u0103 cum s\u0103 transform\u0103m \u00een mod creativ elementele sistemelor de putere care impun regulile \u0219i normele unei „normalit\u0103\u021bi” represive, \u0219i creaz\u0103 diviziuni socio-spa\u021biale \u00eentre cei \u201eadapta\u021bi” (plasa\u021bi \u00een centru), \u0219i cei \u201ene-integrabili” \u00eempin\u0219i la periferie.<\/i><\/p>\n

Mesajele pe care am reu\u0219it s\u0103 le descifr\u0103m de-a lungul celor \u0219ase \u00eent\u00e2lniri avute p\u00e2n\u0103 acum cu copiii \u00een cadrul Atelierelor, par s\u0103 fie un amalgam de sentimente \u0219i g\u00e2nduri, \u00een care experien\u021bele traumatizante ale evacu\u0103rii \u0219i\/sau a traiului \u00een condi\u021bii precare se \u00eencearc\u0103 a fi dep\u0103\u0219ite prin dorin\u021ba de a tr\u0103i o via\u021b\u0103 de copil sau de adolescent asemen\u0103toare cu cea a celor care nu sunt nevoi\u021bi s\u0103 treac\u0103 prin astfel de experien\u021be. F\u0103r\u0103 s\u0103 banaliz\u0103m experien\u021ba vie\u021bii \u00een Pata R\u00e2t \u0219i dorin\u021ba S\u0102 JUC\u0102M EVACUAREA<\/b>, putem spune c\u0103 ace\u0219ti copii ne-au f\u0103cut s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine provoc\u0103ri \u00eent\u00e2lnite de noi to\u021bi \u00een diversele situa\u021bii ale vie\u021bii: cum accept\u0103m, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m, s\u0103 tr\u0103im \u00een condi\u021bii impuse de al\u021bii sau de for\u021be pe care nu le putem controla, prin capacitatea noastr\u0103 \u0219i a celor din jur de a recrea elementele date ale acestor situa\u021bii\u00a0 \u00een aranjamente care s\u0103 ni se par\u0103 cel pu\u021bin suportabile, dac\u0103 nu chiar \u0219i \u201edistractive”; sau cum reu\u0219im\u00a0 s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103\u00a0 \u201eSCENETA NOASTR\u0102 POATE S\u0102 FIE CU FINAL FERICIT<\/b>„<\/i>.<\/b><\/p>\n

\u00a0\"Cluj<\/a><\/b><\/p>\n

[Lolo] M\u0103 g\u00e2ndeam, poate vre\u021bi s\u0103 \u00eencerc\u0103m azi s\u0103 facem o scenet\u0103 despre prietenie.<\/p>\n

[Alin] Eu nu vreau s\u0103 vorbim despre prietenie. Nici nu am prieteni. Pe el \u00eel am doar. \u00cen rest e na\u0219pa, c\u00e2nd \u00ee\u021bi faci un prieten care apoi poate te \u00een\u0219eal\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

[Sabina] S\u0103 juc\u0103m evacuarea<\/b>.<\/p>\n

 <\/p>\n

[Robert] Dar st\u0103m doar a\u0219a \u0219i vorbim? De ce nu facem ceva? A fost mai bine c\u00e2nd am fost mai mul\u021bi, a fost mai distractiv.<\/p>\n

[Raul] Astfel noi deja am \u00eenceput s\u0103 facem sceneta. Asta \u00eenseamn\u0103 discu\u021bia asta. O facem deja. Asta facem acum. Scriem \u00eempreun\u0103 scenariul. \u0218i apoi \u00eencerc\u0103m s\u0103 juc\u0103m ceva din el. Vrem s\u0103 vedem cine vor fi personajele, \u0219i cine ce va face.\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0<\/b><\/p>\n

[Tabita] Cu o zi \u00eenainte ne jucam pe afar\u0103, jucam ceva dintr-o telenovel\u0103 v\u0103zut\u0103 la televizor cu o sear\u0103 \u00eenainte, \u0219i a venit cineva de la prim\u0103rie s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 a doua zi ne mut\u0103. \u0218i ne-am dus \u0219i am cump\u0103rat saci, \u0219i am \u00eenceput s\u0103 \u00eempachet\u0103m. Nici acum nu m\u0103 pot obi\u0219nui c\u0103 sunt acolo.<\/p>\n

[Dorin] Eram agent de paz\u0103 pe atunci, la poli\u021bia local\u0103, la prim\u0103rie. Eu stau \u00een Dallas demult, Dallasul este din 1977. Ne-au trimis \u00een diminea\u021ba zilei de 17 decembrie, la ora 6 diminea\u021ba, i-am luat prin surprindere pe oameni, lumea \u00eenc\u0103 dormea. Noi agen\u021bii de paz\u0103 pl\u00e2ngeam de mila copiilor. Ne-au spus c\u0103 trebuie s\u0103 le d\u0103m un pic de timp, \u0219i cine nu vroia s\u0103 iese dup\u0103 asta, trebuia s\u0103-l scoatem cu for\u021ba. Am fost vreo 100 de persoane, de la prim\u0103rie, poli\u021bie, jandarmerie. Cineva striga numele oamenilor de pe un tabel, \u0219i fiecare trebuia s\u0103 ias\u0103, s\u0103 \u00ee\u0219i scoat\u0103 lucrurile, mobila. Au fost ni\u0219te ma\u0219ini, \u0219i tractoare, \u0219i camioane, care \u00eei duceau pe oameni \u0219i lucrurile lor \u00een Pata R\u00e2t. Dup\u0103 ce oamenii au ie\u0219it din case, noi am pus sigil pe u\u0219\u0103, ca s\u0103 nu mai intre \u00eenapoi. Noi, agen\u021bii de paz\u0103 \u00eei pl\u00e2ngeam de mil\u0103 pe copii. Erau copii mici, b\u0103tr\u00e2ni, femei gravide. Era foarte rece. Cu pu\u021bin timp dup\u0103, mi-am dat demisia, nu am mai lucrat ca agent de paz\u0103 pentru prim\u0103rie.<\/p>\n

[Carol] Ce \u00eemi amintesc eu, atunci aveam 10 ani, jucam fotbal pe c\u00e2mp, toamna, \u0219i am v\u0103zut c\u0103 se construie\u0219te ceva sus pe deal. Am v\u0103zut apoi c\u0103 vor fi ni\u0219te case, dar ar\u0103tau ca ni\u0219te vagoane. Atunci m-am g\u00e2ndit c\u0103 nu va fi bine, c\u0103 vor veni al\u021bi oameni, \u0219i vor veni \u0219i al\u021bi copii, \u0219i noi eram obi\u0219nui\u021bi doar \u00eentre noi \u00een Dallas \u0219i nu doream s\u0103 vin\u0103 \u0219i al\u021bi copii. Dar acum mi-am f\u0103cut prieteni acolo sus. \u0218i acum \u00eemi place mai mult acolo sus \u00eentre ei, dec\u00e2t jos la noi \u00een Dallas.<\/p>\n

\u00a0\"Cluj<\/a>\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/b><\/p>\n

La noi s-au tot schimbat. Exist\u0103 c\u00e2nd cerin\u021ba de a face ceva distractiv, c\u00e2nd evacuarea. \u015ei ideea de evacuarea se \u00eemparte. Cei care erau \u00een sceneta cu biblioteca, cred c\u0103 se face \u201eevacuarea\u201d din bibliotec\u0103, \u015fi aceea va fi sceneta lor. Apoi exist\u0103 ideea evacu\u0103rii din spectacolul celor din Bucure\u015fti \u2013 \u201es\u0103 facem a\u0219a c\u0103 a\u0219a au f\u0103cut \u0219i cei din Bucure\u0219ti\u201d, \u015fi dup-aia exist\u0103 ideea propriei lor evacu\u0103ri. Toate planurile, sunt trei evacu\u0103ri pe care vor s\u0103 le fac\u0103, se intersecteaz\u0103 la un moment dat, cu ideea de a face ceva mai distractiv.<\/p>\n

Uneori copiii au sentimentul c\u0103 ar trebui s\u0103 joace un rol. Pe de alt\u0103 parte, ideea cu rolul ajut\u0103 cred mult. De exemplu, c\u00e2nd e camera de filmat sunt mult mai aten\u021bi, acuma nu aveam camera \u015fi am rugat-o pe No\u00e9mi s\u0103 vin\u0103 cu aparatul de fotografiat. Zicea \u015fi Leta, \u015fi se vedea \u00een filmule\u021bul cu sceneta ei, c\u0103 atunci c\u00e2nd ne juc\u0103m de-a presa, au ales s\u0103 joace ca ni\u0219te persoane intervievate, cum au \u0219tiut c\u0103 se face… \u201e ce s-a \u00eent\u00e2mplat aici la magazin?\u201d \u015fi r\u0103spundeau cum se face la \u0219tiri. \u00cen sensul acesta zic, c\u0103 con\u015ftien\u0163i fiind c\u0103 sunt privi\u0163i, au alt\u0103 atitudine, iar noi poate trebuie s\u0103 integr\u0103m aceast\u0103 atitudine, pentru c\u0103 n-o s\u0103 putem s\u0103 facem ceva voyeurist.<\/p>\n

Cei care vin la ateliere au chestia asta de a transmite povestea. Cu siguran\u0163\u0103 dac\u0103 trauma scap\u0103 verbaliz\u0103rii, mult din ce spun este ceea ce aud despre povestea lor. Aproape teoretic. Cu un discurs pe care \u00eel \u00eemprumut\u0103. Poate pentru c\u0103 de multe ori li se cere s\u0103 vorbeasc\u0103.\u00a0 Dar ei au \u015fi ei pove\u015ftile lor, care, printr-un ocol, ies la suprafa\u021b\u0103… (Lorand Maxim<\/i>)<\/p>\n

La ateliere vorbim mult despre evacuare, despre un final fericit \u0219i despre cum \u00ee\u0219i petrec timpul acum. Ei propun un scenariu, noi film\u0103m, mont\u0103m \u0219i apoi le ar\u0103t\u0103m rezultatul. \u00cencerc\u0103m, astfel, s\u0103 ajungem la ei. \u00cei \u00eencuraj\u0103m \u00een formarea propriului discurs. Ce se mai p\u0103streaz\u0103 dintr-un copil, \u00een momentul \u00een care tr\u0103ie\u0219te \u00een aceea\u0219i \u00eenc\u0103pere cu cei mari, privat de orice intimitate? Ce e \u00een spatele discursului \u00eenv\u0103\u021bat\/\u00eencasat de la p\u0103rin\u021bi? \u00cen spatele responsabilit\u0103\u021bilor de adult pe care le are fiecare acas\u0103, mai exist\u0103 ceva? Da. Cum ajungi la acel ceva? \u00cencerc\u0103m s\u0103 p\u0103trundem, prin discu\u021bii, scrieri \u0219i exerci\u021bii,\u00a0 dincolo de masca unei maturit\u0103\u021bi impuse de context. Ce e bine, uman \u0219i reconfortant e c\u0103 \u0219i ei \u00eencearc\u0103, negre\u0219it, s\u0103 ajung\u0103 la noi, dincolo de masca de profesor\/salvator\/educator\/reintegrator.\u00a0 (Leta Popescu<\/i>)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen timpul Atelierului de teatru comunitar am g\u0103sit \u00eempreun\u0103 cu adolescentele \u015fi adolescen\u0163ii c\u00e2teva momente, ca s\u0103 povestim despre ateliere \u015fi s\u0103 transmitem mesaje clujenilor, colegilor din Bucure\u015fti \u015fi Prim\u0103riei locale. Iat\u0103 un colaj rezultat din aceste conversa\u0163ii, format din g\u00e2nduri despre \u00eent\u00e2lnirile de la Casa Tranzit, experien\u0163e cotidiene de discriminare, evacuare \u015fi locuire, c\u00e2t \u015fi dorin\u0163e privind viitorul lor, alese \u00eempreun\u0103 cu ele\/ei<\/i>. (Simona Ciotl\u0103u\u015f<\/i>).<\/p>\n

Adina \u015fi Sabina despre atelierele de la Casa Tranzit<\/b><\/p>\n

[Sabina, 13 ani, modulare] \u015ei \u00eemi pare bine \u015fi \u00eemi place foarte mult aicea la Casa Tranzit, c\u00e2nd te \u00eemprietene\u015fti cu al\u0163i copii… [Adina, 13 ani, Cantonului] pe care nu i-ai v\u0103zut \u00een via\u0163a ta. [Sabina] …\u015fi eu nu m\u0103 trag de l\u00e2ng\u0103 copiii de aicea, pentru c\u0103 io \u00eei cunosc de mult \u015fi mie \u00eemi pare bine c\u0103 pot s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 \u015fi de la al\u0163ii. [Adina] chiar dac\u0103 suntem \u0163igani nu trebuie s\u0103 d\u0103m dovad\u0103 c\u0103 suntem… sunt ni\u015fte copii care dau dovad\u0103 c\u0103 sunt \u0163igani \u015fi… cel mai ur\u00e2t lucru. [Sabina] Mie mi-o pl\u0103cut c\u0103 pot s\u0103 m\u0103 comport civilizat cu ei, pot s\u0103 vorbesc frumos cu ei, nu \u00eenjur, nu m\u0103 bat sau ceva de genu… m-am \u00eemprietenit foarte bine cu ei \u015fi io m\u0103 bucur, mie nu-mi place s\u0103 m\u0103 trag de l\u00e2ng\u0103 un copil care… [Adina]… da, care… da, deci c\u00e2nd vii aicea, ai un pic p\u0103ru mai cre\u0163, mai negru, mai no… deci unii te ciufulesc, te jigne\u015fte foarte tare…<\/p>\n

Mesajul Adinei \u015fi Sabinei c\u0103tre clujeni<\/b><\/p>\n

[Adina] …ce le-am putea zice? [Sabina] S\u0103 fie ferici\u0163i, s\u0103 aib\u0103 o familie… nu bogat\u0103, a\u015fa… [Adina] cel mai bogat \u00eei sufletu t\u0103u, \u00eei… nu trebe s\u0103 ai… [Sabina] …apartamente sau vile, piscine, ma\u015fini… [Adina] …cum \u00eei blocu de-acolo! [indic\u0103 spre cl\u0103direa unei b\u0103nci de pe strada Bari\u0163iu] [Sabina] Le doresc s\u0103 fie… c\u0103 eu nu \u015ftiu dac\u0103 au trecut prin ce-am trecut noi, eu le doresc fericire \u015fi s\u0103… [Adina] S\u0103 aib\u0103 suflet mai bun! [Sabina] Da!, s\u0103 nu fie r\u0103i. C\u0103 rom\u00e2nii \u015fti\u0163i cum sunt, dac\u0103 mergem pe strad\u0103 \u201cNiii… \u0163iganca asta! C\u0103 uite, \u00eei s\u0103rac\u0103 \u015fi n-are unde s\u0103 steie!\u201d… \u015fi \u00eencepe \u015fi zice c\u0103 rom\u00e2nii nu \u00eenjur\u0103, nu jigne\u015fte, numai \u0163iganii!…<\/p>\n

Mesajul Adinei \u015fi Sabinei c\u0103tre Prim\u0103ria Municipiului Cluj<\/b><\/p>\n

[Adina] S\u0103 ne deie o cas\u0103 social\u0103 m\u0103car! [Sabina] S\u0103 nu mai fie prea multe proiecte… [Adina] C\u0103 sunt foarte multe proiecte care nu-s c\u00e2\u015ftigate. Cum se zice, c\u0103 era vorba c\u0103 din Partidul Romilor c\u0103.. ne mut\u0103, c\u0103… [Sabina] …c\u0103 ne duce \u00een Valea Chint\u0103ului mai departe c\u0103… acuma se fac mai multe proiecte din c\u00e2te am auzit, o s\u0103 s\u0103 fac\u0103 la noi un parc mai mare ceva de genu… dar eu vreau s\u0103 m\u0103 mute de-acolo! […] [Adina] M\u0103car de vreo dou\u0103 camere, m\u0103car! Deci da, c\u0103 ne descurc\u0103m foarte, foarte greu, s-aud\u0103 \u015fi Prim\u0103ria municipiului Cluj! [Sabina] Asta ne dorim… [Adina] …nu c\u0103 ne dorim noi foarte multe, o vil\u0103 sau ceva… [Sabina] ….o vil\u0103 sau… nu! [Adina] …o camer\u0103 social\u0103 a\u015fa mai… [Sabina] Dou\u0103 camere \u015fi-o baie, s\u0103 fie p\u0103rin\u0163ii \u00eentr-o camer\u0103, noi \u00eentr-o camer\u0103. S\u0103 nu st\u0103m cu ei, s\u0103 ne culc\u0103m cu ei. Dac\u0103 io fac baie, trebe s-o arunc afara pe mama \u015fi pe tata \u015fi pe fratele, ca s\u0103 pot s\u0103 fac baie sau dac\u0103 mama face baie, trebe s\u0103 ie\u015fim to\u0163i afar\u0103 c\u0103 face baie, chiar dac\u0103-i 12 noapte noi tr\u0103b\u0103 s\u0103 ie\u015fim c\u0103 face baie!<\/p>\n

Denisa, Tabita \u015fi Alex, despre sceneta lor (\u201ela prim\u0103rie pentru locuin\u0163\u0103 social\u0103\u201d), speran\u0163e \u015fi nesiguran\u0163e privind viitorul<\/b><\/p>\n

[Denisa, 12 ani, Cantonului] Auzi\u0163i, dar \u00eentr-un final \u00eei d\u0103m casa. [Tabita, 13 ani, locuin\u0163ele modulare] Ai observat \u0103ia de la Bucure\u015fti, le-o dat casa?, nu le-o dat!<\/p>\n

[Denisa]\u00a0 Dar poate c\u0102 sceneta noastr\u0103 s\u0103 fie cu final fericit!…<\/b><\/p>\n

[Tabita] Las\u0103-m\u0103, Denisa! Las\u0103-m\u0103 Lexus! Io cred c\u0103 noi de acolo sus cas\u0103 n-o s\u0103 mai primim. Dac\u0103 \u00eencep s\u0103… ne-o f\u0103cut parc, biseric\u0103 ne-o f\u0103cut, ne mai trebuie un cimitir \u015fi gata. \u015ei acuma o vrut s\u0103 ne fac\u0103 strada \u015fi s\u0103 planteze copaci \u015fi chestii. Prin asta po\u0163i s\u0103-\u0163i dai seama c\u0103 \u00een veac n-o s\u0103 mai prime\u015fti cas\u0103. [Denisa] am auzit c\u0103 \u0103\u015ftia de la Ecce Homo pe noi ne mut\u0103 acolo la voi sus, pe voi v\u0103 mut\u0103 la Broasca Verde… [Alex] \u00cen Chinteni. [Denisa] \u015ei \u0103ia de la IRA vin acolo la noi pe Cantonului.\u00a0 [Tabita] Deci io cred, \u00eentr-un timp credeam \u201cvai, doamne, s\u0103 primesc \u015fi eu cas\u0103 \u015fi s\u0103 ne mute de acolo, dar din c\u00e2te am auzit c\u0103 vrea s\u0103 fac\u0103 strad\u0103. Biseric\u0103 ne-o f\u0103cut, parc vrea s\u0103 f\u0103c\u0103 din nou, numa\u2019 cimitir ne-ar mai trebui \u015fi atuncea o s\u0103 fie tot… noi de-acolo niciodat\u0103 n-o s\u0103 mai fim muta\u0163i.<\/p>\n

Mesajele Adelei, Sabinei \u015fi Adinei c\u0103tre echipa de teatru de la Bucure\u015fti<\/b><\/p>\n

[Adela, 12 ani, modulare] Eu le transmit salut\u0103ri copiilor, p\u0103rin\u0163ilor, lui Andreea, celorla\u0163i b\u0103ie\u0163i care-au c\u00e2ntat la tobe \u015fi… \u015fi… o s\u0103 vreau s\u0103 merg \u015fi eu la Bucure\u015fti la ei. \u00cemi este foarte dor de ei.<\/p>\n

[Sabina \u015fi Adina] …s\u0103 fie ferici\u0163i! [Sabina] s\u0103 le deie un loc de munc\u0103 \u015fi… [am\u00e2ndou\u0103] …s\u0103 le deie o cas\u0103 social\u0103!<\/p>\n

\u00a0\"Cluj<\/a><\/p>\n

Cadrul pe care \u00eel oferim copiilor e un loc experimental, unde ei devin subiec\u021bi ai\u00a0\u00een\u021belegerii unei mi\u0219c\u0103ri \u00eentr-un context mai larg. Din acest punct de vedere, nu la nivelul individului se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o schimbare, ci la nivelul abord\u0103rii externe.\u00a0Dac\u0103 practicile existente\u00a0nu sunt continuu subordonate unei critici si autocritici, atunci\u00a0‘beneficiarii’\u00a0<\/i>r\u0103m\u00e2n numai cu o poveste, cu povestea unor bucurii mici, de a \u00eenv\u0103\u021ba cum se deseneaz\u0103 o inimioar\u0103 dup\u0103 c\u00e2teva indica\u021bii simple, ori cum se transpune,\u00a0f\u0103r\u0103 redesenare,\u00a0ci doar prin indicarea spa\u021bialit\u0103\u021bii,\u00a0o figur\u0103 care st\u0103 \u00een picioare, \u00eentr-una care st\u0103 a\u0219ezat\u0103 pe scaun.\u00a0 (Hermina Csala<\/i>).<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

<\/b>\u201e\u021ai-am spus s\u0103 mergem la fotbal c\u0103 \u0103\u0219tia\u00a0\u00a0ne pun s\u0103 facem ceva.\u201d<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

Doi dintre b\u0103ie\u021bi str\u00e2mbau din nas la orice activitate propus\u0103 de noi, dup\u0103 care le-am oferit s\u0103 aleag\u0103 oricare material \u0219i s\u0103 \u00eel abordeze \u00een felul lor. \u00centre timp, unul dintre ei s-a f\u0103cut invizibil, iar cel\u0103lalt \u0219i-a astupat urechile ca s\u0103 nu se lase influen\u021bat. Nu au participat la nici o activitate, circulau liber, observ\u00e2nd \u00een continuu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00een acela\u0219i timp preg\u0103tindu-se pentru ac\u021biune. Unul aduna fotografiile printate \u0219i le a\u0219eza sub hain\u0103, mereu avertiz\u00e2ndu-ne, atr\u0103g\u00e2ndu-ne aten\u021bia la ceea ce face, ca nu cumva s\u0103 pierdem contactul cu el. Cel\u0103lalt, pu\u021bin mai t\u00e2rziu, a intervenit \u00eentr-un desen al unui alt copil, exprim\u00e2ndu-\u0219i starea de spirit \u00een mod frapant \u0219i \u00een acela\u0219i timp \u00een\u021beleg\u00e2nd exact ceea ce este rugat s\u0103 fac\u0103. \u201cM\u0103 plictisesc tare mult\u201d,\u00a0\u00a0cuvintele acestea apar\u021bineau, astfel, unui\u00a0caracter dintr-o band\u0103 desenat\u0103.<\/p>\n

Aceasta a fost de fapt ceea ce le-am propus s\u0103 \u00eencerce la inceput. Primul b\u0103iat, \u00eentre timp, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne anun\u021be, s-a apucat de lucru, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 construiasc\u0103 o cas\u0103 din carton. Era serios\u00a0\u0219i \u00eemplinit. Nici \u00een pauz\u0103 nu a ie\u0219it s\u0103 fug\u0103 \u00een curte. Astfel,\u00a0conlucrarea a fost restabilit\u0103. (D\u00e9nes Mikl\u00f3si<\/i>)<\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirile \u00een acest cadru informal de la Casa Tranzit \u00eentre copii \u0219i adul\u021bi care \u00ee\u0219i petrec restul timpului \u00een medii cotidiene at\u00e2t de diferite, ne fac s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine c\u0103 a\u0219a-numita incluziune poate s\u0103 func\u021bioneze \u00een multe chipuri. \u00cen cele dou\u0103 Ateliere ROMEDIN predomin\u0103 tendin\u021ba de a l\u0103sa sistemul (pedagogic), adic\u0103 \u00een acest caz al pedagogiei vizuale sau teatrale, s\u0103 se schimbe \u00een func\u021bie de ritmul \u0219i modul \u00een care actorii utilizeaz\u0103 instrumentele acestui sistem pentru a \u00eenv\u0103\u021ba, pentru a-\u0219i face prieteni, pentru a transmite mesaje, pentru a se sim\u021bi bine, pentru a se transforma prin re-crearea lumii din jur. \u00cen schimb, \u00een \u0219coli, \u00een mod predominant, \u00een punctele de \u00eent\u00e2lnire ale celor dou\u0103 lumi predomin\u0103 tendin\u021ba ‘incluziunii’ prin transformarea marginalilor, \u00een oameni disciplina\u021bi, care devin accepta\u021bi, \u00een m\u0103sura \u00een care reu\u0219esc s\u0103 intre \u00een ‘normalitate’, adic\u0103 s\u0103 performeze \u00een func\u021bie de ceea ce sistemul apreciaz\u0103 a fi performan\u021b\u0103. Ni se arat\u0103 diferen\u021bele dintre incluziunea subversiv\u0103, \u0219i incluziunea opresiv\u0103. (Enik\u0151 Vincze<\/i>)<\/p>\n

\"Zona<\/a>

Zona de locuire defavorizat\u0103 Pata R\u00e2t din Cluj este un exemplu al manifest\u0103rii spa\u021biale a marginalit\u0103\u021bii avansate. Ea include patru cazuri cu istorii \u0219i situa\u021bii actuale diferite: colonia Dallas \u0219i colonia plasat\u0103 pe rampa de gunoi, formate \u00eencep\u00e2nd cu anii 1970, \u0219i extinse dup\u0103 1990, \u00een urma cre\u015fterii continue a num\u0103rului persoanelor s\u0103r\u0103cite, \u00een c\u0103utare de surse de venit \u0219i locuire accesibil\u0103; colonia de pe strada Cantonului, constituit\u0103 dup\u0103 2002, \u00een urma evacu\u0103rilor din diverse zone ale Clujului \u0219i amplas\u0103rii familiilor evacuate \u00een aceast\u0103 zon\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile locale, dar \u0219i ca rezultat al stabilirii aici a multor familii \u00een c\u0103utare de resurse de trai; colonia Noul Pata R\u00e2t, sau \u201cColina Verde\u201d, format\u0103 \u00een urma construirii, \u00een 2010, de c\u0103tre Prim\u0103ria \u0219i Consiliul Local a zece „case modulare” \u00een apropierea rampei de gunoi \u0219i relocarea aici, a familiilor evacuate dintr-o zon\u0103 relativ central\u0103 a ora\u0219ului, strada Coastei. Copiii din Pata R\u00e2t sunt \u00eenscri\u0219i la mai multe \u0219coli din ora\u0219ul Cluj, la unele mai mul\u021bi sau foarte mul\u021bi, la altele mai pu\u021bini sau foarte pu\u021bini (cu excep\u021bia Liceului Teoretic Gheorghe \u0218incai, care, \u00eens\u0103, este partenerul nostru \u00een ROMEDIN, \u00een timp ce, chiar dac\u0103 \u0219colarizeaz\u0103 copii din Pata R\u00e2t, Liceul de Arte Plastice Romulus Ladea a refuzat colaborarea cu noi).
Derularea atelierelor de la Casa Tranzit \u00eenseamn\u0103 un lucru aparent obi\u015fnuit: copii \u015fi adolescen\u0163i \u00ee\u015fi petrec timpul liber de la sf\u00e2r\u015fitul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd s\u0103 deseneze \u015fi joace teatru. Totu\u015fi, ei vin pentru c\u00e2teva ore \u00een centru, dintr-o zon\u0103 marginalizat\u0103 a Clujului, o zon\u0103 \u00een care au ajuns s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 for\u0163at, datorit\u0103 proceselor de transformare socioeconomic\u0103 de la nivelul ora\u015fului, care le-a precarizat familiile \u00eemping\u00e2ndu-le \u00een periferie. Participarea lor s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 la ateliere dob\u00e2nde\u015fte \u015fi mai mult\u0103 semnifica\u0163ie politic\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care sus\u0163inerea financiar\u0103 local\u0103 se distribuie inechitabil c\u0103tre proiecte culturale, a\u015fa cum este actualul Cluj Capitala Tineretului 2015, pentru care tinerii ce nu promit performan\u0163\u0103, creativitate, excelen\u0163\u0103 \u00een leadership sau cariere de succes sunt invizibili, neg\u00e2ndu-le astfel existen\u0163a, at\u00e2t timp c\u00e2t nu fac parte din modelul dominant al Tineretului. (Simona Ciotl\u0103u\u0219)<\/p><\/div><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Atelierul de teatru comunitar \u0219i Atelierul de educa\u021bie vizual\u0103 (\u00een cadrul c\u0103rora s-a produs acest material), asemeni \u00eentregului proiect ROMEDIN – Educa\u021bie pentru dreptate \u0219i incluziune social\u0103 (http:\/\/www.desire-ro.eu\/?page_id=904), au rezultat din ac\u021biunile comune din ultimii cinci ani pentru drepturi locative \u0219i \u00een particular pentru con\u0219tientizarea public\u0103, c\u0103 marginalizarea socio-teritorial\u0103 a oamenilor din zona Pata R\u00e2t este parte din istoria \u0219i prezentul ora\u0219ului Cluj, \u0219i trebuie asumat\u0103 ca atare de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi \u0219i al\u021bi actori institu\u021bionali, precum \u0219i de popula\u021bia urbei. Colajul de fa\u021b\u0103 este ocazie pentru noi to\u021bi s\u0103 reflect\u0103m asupra modului \u00een care reac\u021bion\u0103m atunci c\u00e2nd \u201e\u0102\u0218TIA NE PUN…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[92],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2106"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2106"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2106\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2106"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2106"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2106"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}