{"id":1923,"date":"2015-04-18T14:50:18","date_gmt":"2015-04-18T14:50:18","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1923"},"modified":"2016-09-26T11:54:13","modified_gmt":"2016-09-26T11:54:13","slug":"cred-ca-nu-e-numai-telul-nostru-e-interesul-umanitatii-supravietuitori-romani-ai-lagarului-de-concentrare-buchenwald","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2015\/04\/18\/cred-ca-nu-e-numai-telul-nostru-e-interesul-umanitatii-supravietuitori-romani-ai-lagarului-de-concentrare-buchenwald\/","title":{"rendered":"\u201eCred c\u0103 nu e numai \u0163elul nostru, e interesul umanit\u0103\u0163ii.\u201d Supravie\u0163uitori rom\u00e2ni ai lag\u0103rului de concentrare Buchenwald"},"content":{"rendered":"

de Ioana Florea, Isabela Panek, Jelena Steigerwald<\/strong>
\n<\/em><\/p>\n

<\/b>\u00centre anii 1937 \u015fi 1945, peste 250.000 de persoane din toat\u0103 Europa, inclusiv din Ardealul de Nord, au fost \u00eencarcerate de c\u0103tre regimul nazist german \u00een lag\u0103rul de concentrare Buchenwald \u015fi \u00een lag\u0103rele-satelit. M\u0103rturii ale acestei perioade au fost redate de supravie\u0163uitori \u015fi supravie\u0163uitoare ale lag\u0103rului Buchenwald, \u00een cadrul unor interviuri din 1998, 2002, 2005, precum \u015fi \u00een cadrul unei discu\u0163ii dintre Mikl\u00f3s\/Nicolae Kall\u00f3s, Ladislau\/Vasile Nuszbaum, L\u00e1szl\u00f3 Sz\u00e9kely, activi\u015fti ai re\u0163elei \u201eThird Generation Buchenwald\u201d \u015fi cercet\u0103tori ai \u201eUnited States Holocaust Memorial Museum\u201d, \u00een Cluj, \u00een octombrie 2014. Mul\u021bumiri Andreei Julika Ghi\u021b\u0103 pentru facilitarea acestei discu\u021bii.<\/i><\/p>\n

Cei mai mul\u0163i prizonieri rom\u00e2ni ai lag\u0103rului Buchenwald \u015fi ai lag\u0103relor-satelit proveneau din Ardealul de Nord. Petru Mure\u015fan s-a n\u0103scut \u00een anul 1917 \u00een comuna Corbu, Ren\u00e9e Davidovici \u00een 1925 \u00een comuna Matei, Kall\u00f3s \u00een 1926 \u00een Oradea, Nuszbaum \u00een 1929 \u00een Turda, Sz\u00e9kely \u00een 1929 \u00een Cluj. To\u0163i aveau origini evreie\u015fti, dar destinul lor prin iadul lag\u0103relor de exterminare \u015fi concentrare a fost diferit. \u00a0La un an dup\u0103 \u00eenceperea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, teritoriul Transilvaniei a fost divizat sub arbitrajul Germaniei \u015fi Italiei. Partea de nord a fost anexat\u0103 de Ungaria. Aproximativ 200.000 de evrei tr\u0103iau \u00een Transilvania, dintre care 164.052 \u00een teritoriile cedate Ungariei[1]<\/a>. \u00cen vara anului 1940, autorit\u0103\u0163ile ungare au \u00eenceput excluderea popula\u0163iei evreie\u015fti din via\u0163a public\u0103 \u2013 popula\u0163ie anterior exclus\u0103 prin m\u0103surile anti-semite ale guvernului rom\u00e2n. Continuitatea excluziunii este marcat\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 legile \u015fi politicile\u00a0anti-semite ale autorit\u0103\u0163ilor ungare din Ardealul de Nord au fost cele deja puse \u00een aplicare \u00een Ungaria: ziarele evreie\u015fti au fost interzise, elevii, studen\u0163ii \u015fi profesorii evrei au fost exclu\u015fi din sistemul educa\u0163ional de stat, s-au pus rapid bazele unui sistem de lag\u0103re de munc\u0103 for\u0163at\u0103[2]<\/a>.<\/p>\n

\u201eSt\u0103teau, c\u00e2nd am fost deporta\u0163i, la marginea trotuarului \u015fi r\u00e2deau\u201d<\/b><\/p>\n

Davidovici red\u0103 amintirea liceului evreiesc \u00eenfiin\u0163at la Cluj \u00een anul 1940: elevi din toat\u0103 regiunea au \u00eenv\u0103\u0163at acolo, fiind una dintre pu\u0163inele institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (segregate \u015fi private) care au func\u0163ionat \u00een acea perioad\u0103; profesorii au fost foarte buni, fiind de fapt profesori universitari concedia\u0163i pe baza legilor anti-semite. Nuszbaum \u015fi-a amintit c\u0103 \u201ea fost, trebuie spus acest cuv\u00e2nt, o <oaz\u0103> din toate punctele de vedere: numai acolo ne-am sim\u0163it \u00een siguran\u0163\u0103, mult mai \u00een siguran\u0163\u0103 dec\u00e2t acas\u0103\u201d. \u015ei Sz\u00e9kely L\u00e1szl\u00f3 a studiat la acest liceu, p\u00e2n\u0103 a fost desfiin\u0163at \u00een 1944.<\/p>\n

\u00cenainte de \u00eenceperea deport\u0103rilor masive din vara anului 1944, Nuszbaum, Kall\u00f3s \u015fi Sz\u00e9kely au fost \u00eenchi\u015fi \u00een ghetourile din Cluj, Oradea \u0219i Baie Mare. La \u00eenceputul verii lui 1944, Sz\u00e9kely L\u00e1szl\u00f3 \u015fi fratele s\u0103u cu \u015fapte ani mai mare, Sz\u00e9kely Imre, au fost martorii ghetoiz\u0103rii p\u0103rin\u0163ilor lor. \u00cen ziua ridic\u0103rii p\u0103rin\u0163ilor, cei doi fra\u0163i se plimbaser\u0103 \u00eempreun\u0103 \u00een Cluj (lui Imre i se acordase o permisie de c\u00e2teva zile la lag\u0103rul de munc\u0103 for\u0163at\u0103 din Baia Mare), f\u0103r\u0103 a-\u015fi pune steaua galben\u0103 pe haine, ceea ce i-a salvat de primul val de deport\u0103ri. Dar cum p\u0103rin\u0163ii, prietenii \u0219i vecinii fuseser\u0103 ridica\u0163i, cei doi fra\u0163i nu s-au mai putut \u00eentoarce acas\u0103 \u015fi au fost nevoi\u0163i s\u0103 mearg\u0103 \u00een Baia Mare, ezit\u00e2nd \u00eentre a r\u0103m\u00e2ne \u00een lag\u0103rul de munc\u0103 \u015fi a-i c\u0103uta pe p\u0103rin\u0163i \u00een ghetou; \u00eentr-un final, au fost \u00eenchi\u015fi \u00een ghetoul din Baia Mare. Dorin\u0163a puternic\u0103 de a r\u0103m\u00e2ne \u00eempreun\u0103 cu familia a determinat comportamentul \u015fi experien\u0163ele tinerilor deporta\u0163i, contur\u00e2nd imaginea inocen\u0163ei lor \u00een fa\u0163a unei tragedii pe care nu aveau cum s\u0103 \u015fi-o imagineze (dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte Davidovici).<\/p>\n

\u00cen perioada mai-iunie 1944, to\u0163i evreii din ghetourile Ardealului de Nord au fost deporta\u0163i \u00een lag\u0103rul de exterminare Auschwitz-Birkenau. Kall\u00f3s \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 oamenii din Oradea \u201eca pretutindeni…st\u0103teau, c\u00e2nd am fost deporta\u0163i, la marginea trotuarului \u015fi r\u00e2deau\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1940, Mure\u015fan avea deja 23 de ani, terminase facultatea \u015fi era medic rezident \u00eentr-un spital din Cluj. Era implicat \u00een organiza\u0163ia tineretului socialist, \u00een activit\u0103\u0163i de distribuire de manifeste \u015fi sprijin pentru muncitori. \u00cen vara anului 1941, a fost arestat de autorit\u0103\u0163ile horthyste \u00eempreun\u0103 cu tovar\u0103\u0219ii \u015fi tovar\u0103\u0219ele sale din Cluj \u2013 c\u00e2teva sute de persoane; p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul toamnei, au fost tortura\u0163i \u00een \u00eenchisoarea de la Some\u015feni timp de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, apoi condamna\u0163i la moarte. \u015ei-a a\u015fteptat execu\u0163ia pe parcursul a trei ani marca\u0163i de schimb\u0103ri \u00een geografia r\u0103zboiului, \u00een 8 \u00eenchisori din Ungaria \u015fi Ucraina. \u00centr-un interviu care a avut loc 57 de ani mai t\u00e2rziu, a reflectat asupra primelor luni din \u00eenchisorile militare, consider\u00e2ndu-le cele mai dificile din punct de vedere psihologic, din cauza izol\u0103rii, singur\u0103t\u0103\u0163ii totale \u015fi a execu\u0163iei iminente. \u00cen 1944, a fost deportat \u00een lag\u0103rul de concentrare Dachau \u015fi apoi la Buchenwald; a ajuns \u00een gara lag\u0103rului, pe dealul Ettersberg, \u00een decembrie 1944.<\/p>\n

\"Herbert<\/a>

Herbert Sandberg, militant comunist deportat la Buchenwald. Ajutand un prieten, 1945.<\/p><\/div>\n

\u00cen 1944, fiecare al treilea prizonier avea sub 21 de ani<\/b><\/p>\n

\u00cen total, \u00een Buchenwald au fost peste 250.000 de prizonieri, deporta\u0163i din circa 30 de \u0163\u0103ri; cele mai multe persoane au stat perioade scurte, \u00een tranzit spre diferite lag\u0103re de exterminare sau spre alte lag\u0103re de concentrare \u015fi de munc\u0103 for\u0163at\u0103. Lag\u0103rul central era legat de 136 de lag\u0103re-satelit unde prizonierii, b\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile separat, erau for\u0163a\u0163i s\u0103 lucreze mai ales pentru industria de r\u0103zboi (companii de stat \u015fi private), dar \u015fi pentru diverse companii germane. Prizonierii rom\u00e2ni erau \u00eenchi\u015fi \u00een lag\u0103rul principal \u015fi \u00een lag\u0103rele-satelit; de exemplu, Davidovici \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 \u00een lag\u0103rul-satelit Altenburg erau mai ales femei din Ardealul de Nord \u015fi Ungaria, for\u0163ate s\u0103 lucreze \u00een fabrica de muni\u0163ie Hugo Schneider AG.<\/p>\n

Politica nazist\u0103 a lag\u0103relor de concentrare era bazat\u0103 pe distrugerea identit\u0103\u0163ii fiec\u0103rui prizonier, disolu\u021bia umanit\u0103\u0163ii \u015fi a rela\u0163iilor interumane, stabilirea unui sistem de concuren\u0163\u0103 acerb\u0103 \u00eentre \u201evictime\u201d. Rezisten\u0163a prizonierilor \u00een fa\u0163a acestei politici de dezumanizare este o tem\u0103 complex\u0103: primul nivel al rezisten\u0163ei \u00eensemna efectiv p\u0103strarea comportamentului uman \u015fi solidar. M\u0103rturiile supravie\u0163uitorilor arat\u0103 c\u0103 rezisten\u0163a \u00eencepea cu \u00eencercarea de a r\u0103m\u00e2ne \u00een via\u0163\u0103, cu men\u0163inerea rela\u0163iilor, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la revolt\u0103. \u00cen 1943, \u00een Buchenwald s-au pus bazele unei mi\u015fc\u0103ri interna\u0163ionale de rezisten\u0163\u0103 (ICC), prin coordonarea mai multor prizonieri comuni\u015fti. Comitetul ICC era organizat sub forma unor grupuri na\u0163ionale \u015fi a unor \u201eblocuri\u201d (bar\u0103ci din lag\u0103r), conect\u00e2nd comuni\u015fti, sociali\u015fti, muncitori sindicali\u015fti \u2013 un rol important av\u00e2nd prizonierii care puteau vorbi mai multe limbi. \u00centre 1943 \u015fi 1945 au reu\u015fit s\u0103 organizeze dou\u0103 blocuri speciale \u00een care copiii s\u0103 fie ascun\u015fi \u015fi proteja\u0163i de gardienii SS, s\u0103 organizeze o re\u0163ea de schimb de informa\u0163ii \u00eentre blocuri \u015fi lag\u0103rele-satelit, o infirmerie ilegal\u0103, \u00een care a lucrat \u015fi Mure\u015fan; cei din mi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103 au reu\u015fit s\u0103 se infiltreze \u00een \u201eadministra\u0163ia prizonierilor\u201d (de obicei, \u00een alte lag\u0103re, condus\u0103 de prizonieri de drept comun), s\u0103 ascund\u0103 documente, oameni, provizii, chiar \u015fi arme, preg\u0103tind o organiza\u0163ie militar\u0103 ilegal\u0103.<\/p>\n

La finalul anului 1944, din cauza \u00eenaint\u0103rii Armatei Ro\u015fii, nazi\u015ftii au \u00eenceput evacuarea lag\u0103rului de exterminare Auschwitz-Birkenau. De acolo, Kall\u00f3s, Sz\u00e9kely L\u00e1szl\u00f3 \u015fi Sz\u00e9kely Imre, precum \u015fi mai t\u00e2rziu Nuszbaum, au ajuns la Buchenwald cu transporturi diferite, fiind trimi\u015fi rapid \u00een lag\u0103re-satelit.<\/p>\n

Kall\u00f3s a fost deportat \u00een lag\u0103rul Magdeburg, unde a fost for\u0163at s\u0103 lucreze pentru compania Brabag AG. Construind un ad\u0103post militar din beton armat pentru Brabag AG, doar c\u00e2teva sute dintre cei 2.172 de prizonieri au supravie\u0163uit. Dup\u0103 ce ora\u015ful Magdeburg \u015fi lag\u0103rul au fost bombardate intensiv, prizonierii r\u0103ma\u015fi au fost transfera\u0163i \u00een Niederorschel. \u015ei Nuszbaum a ajuns \u00eentr-un final \u00een acela\u015fi lag\u0103r-satelit. Cei doi supravie\u0163uitori m\u0103rturisesc faptul c\u0103 la Niederorschel \u015fansele de supravie\u0163uire erau mai mari, datorit\u0103 lui Otto Hermann, prizonierul \u201ekapo\u201d (responsabil principal), deportat din ora\u015ful Halle ca fiind comunist; folosindu-\u015fi pozi\u0163ia de \u201ekapo\u201d, Hermann depunea mari eforturi pentru a-i proteja pe cei mai tineri de violen\u0163ele gardienilor SS.<\/p>\n

\u00cen decembrie 1944, fiecare al treilea prizonier din lag\u0103rul principal Buchenwald avea sub 21 de ani. Cei mai mul\u0163i ajunseser\u0103 singuri la Buchenwald de la Auschwitz-Birkenau, unde familiile lor fuseser\u0103 exterminate. Sz\u00e9kely L\u00e1szl\u00f3 a fost separat de fratele s\u0103u \u015fi deportat singur de la Auschwitz-Birkenau la Buchenwald, apoi \u00een lag\u0103rul-satelit din Bochum. Dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de munc\u0103 for\u0163at\u0103, \u00een martie 1945, a fost trimis \u00eentr-un \u201emar\u015f al mor\u0163ii\u201d \u00eenapoi c\u0103tre Buchenwald; a supravie\u0163uit drumului pe jos; a fost repartizat \u00een \u201elag\u0103rul mic\u201d, o zon\u0103 din Buchenwald similar\u0103 unui lag\u0103r de exterminare: bar\u0103ci destinate ad\u0103postirii a c\u00e2te 52 de cai \u00een care erau \u00eenghesuite c\u00e2te 2000 de persoane suferind de foamete, frig, sete \u0219i tifos. \u00cen mai pu\u0163in de 4 luni, \u00eentre ianuarie \u015fi aprilie 1945, au murit 5200 de persoane \u00een \u201elag\u0103rul mic\u201d.<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd Sz\u00e9kely L\u00e1szl\u00f3 a ajuns \u00een \u201elag\u0103rul mic\u201d, unii prizonieri mai \u00een v\u00e2rst\u0103 l-au \u00eentrebat de unde este \u015fi cum \u00eel cheam\u0103; astfel a aflat c\u0103 fratele s\u0103u Imre, de care fusese desp\u0103r\u0163it la Auschwitz, ar putea s\u0103 fie tot la Buchenwald. La o zi dup\u0103 ce a ajuns, un b\u0103iat foarte slab a venit la el; ini\u0163ial nu l-a recunoscut, dar b\u0103iatul era \u00eentr-adev\u0103r fratele s\u0103u. 69 de ani mai t\u00e2rziu, vorbind pentru prima dat\u0103 despre aceast\u0103 experien\u0163\u0103, \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 l-a luat \u00een bra\u0163e pe b\u0103iat, dar acesta, fiind foarte slab \u0219i fragil, a strigat \u201eNu m\u0103 str\u00e2nge at\u00e2t de tare!\u201d. Imre i-a spus apoi c\u0103 p\u0103rin\u0163ii lor au fost omor\u00e2\u0163i la Auschwitz. Au decis s\u0103 nu se mai despart\u0103 niciodat\u0103 \u015fi, cu ajutorul mi\u015fc\u0103rii ilegale de rezisten\u0163\u0103 din Buchenwald, au fost martorii \u201eauto-eliber\u0103rii\u201d lag\u0103rului, \u00een ziua de 11 aprilie 1945.<\/p>\n

Mure\u015fan, care a stat \u00een lag\u0103rul principal din decembrie 1944, a fost membru al comitetului rom\u00e2n de rezisten\u0163\u0103[3]<\/a>. P\u00e2n\u0103 \u00een aprilie 1945 a stat \u00een \u201elag\u0103rul mic\u201d, unde a \u00eencercat s\u0103 ajute c\u00e2t mai mul\u0163i prizonieri s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een via\u0163\u0103. Aici, \u00een ianurie 1945, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i patru prizonieri, au improvizat o infirmerie; \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103, din cauza condi\u0163iilor groaznice, peste 40-50 de persoane veneau zilnic la infirmerie; lucrau c\u00e2te 12 ore, f\u0103r\u0103 medicamente, utiliz\u00e2nd doar pansamente \u015fi pu\u0163inele materiale furate de membrii rezisten\u0163ei. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, este posibil s\u0103 fi f\u0103cut aproximativ 2000 de opera\u0163ii simple.<\/p>\n

\u201eAtunci \u0103\u0219tia <\/b><<\/b>subteranii<\/b>><\/b> i-au dezarmat\u201d<\/b><\/p>\n

\u00cen ultimele zile ale lag\u0103rului, mul\u0163i prizonieri din lag\u0103rele-satelit au fost adu\u015fi \u00een mar\u015f c\u0103tre lag\u0103rul principal (de exemplu, Kall\u00f3s a ajuns pe 10 aprilie de la Niederorschel). Comandantul lag\u0103rului \u015fi g\u0103rzile SS au \u00eencercat s\u0103 evacueze zecile de mii de prizonieri care supravie\u0163uiser\u0103 acestor drumuri; evacuarea \u00eensemna mar\u015furi ale mor\u0163ii sau trenuri cu vagoane descoperite, cu \u015fanse minime de supravie\u0163uire. Mii de prizonieri au fost trimi\u015fi zilnic \u00een ultimele transporturi. Membrii mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103 au \u00eencercat s\u0103 blocheze transporturile \u015fi mar\u015furile, prin refuzarea ordinelor, prin strategii de \u00eent\u00e2rziere, ascunderea prizonierilor \u015fi a listelor de prizonieri, dar nu au reu\u015fit s\u0103 le opreasc\u0103 pe toate.<\/p>\n

Pe 11 aprilie, circa 21.000 de prizonieri r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een Buchenwald; puteau deja s\u0103 aud\u0103 apropierea Armatei a Treia american\u0103. \u00cen acea zi, au avut loc simultan mai multe evenimente:<\/p>\n

G\u0103rzile SS au primit ordin s\u0103 se retrag\u0103 din lag\u0103r. Diferitele grupuri de rezisten\u0163\u0103 din lag\u0103r s-au mobilizat \u015fi s-au \u00eenarmat. La ora amiezii, o parte din g\u0103rzile SS s-au retras. \u00cen apropierea dealului Ettersberg, au avut loc lupte \u00eentre trupele americane \u015fi SS. \u00cen jurul orei 14.30, tancurile americane au p\u0103truns dincolo de zona caz\u0103rmilor SS. La ora 14.35, grupurile de rezisten\u0163\u0103 \u00eenarmate au ocupat poarta lag\u0103rului, au prins \u015fi dezarmat cei 76 de gardieni SS, prelu\u00e2nd controlul asupra lag\u0103rului. La ora 15.15, au arborat steagul alb pe turnul de deasupra por\u0163ii. Ast\u0103zi, ceasul din turn arat\u0103 mereu ora \u201eauto-eliber\u0103rii\u201d[4]<\/a>.<\/p>\n

Sz\u00e9kely Laszlo \u00ee\u015fi aminte\u015fte cum copiii au fost chema\u0163i pentru transporturile de evacuare. Dar avioanele americane zburau deasupra lag\u0103rului, alarma a sunat \u015fi au fost nevoi\u0163i s\u0103 fug\u0103 \u00eenapoi \u00een bar\u0103ci: \u201eAtunci \u0103\u0219tia , ca s\u0103 nu duc\u0103 \u015fi copiii, \u015fi to\u0163i din lag\u0103rul de copii s\u0103 murim, i-au dezarmat [pe gardieni]. Ei au avut armele sub blocul num\u0103rul 6 [unde era \u015fi fratele lui, Imre] \u015fi a\u015fa au auto-eliberat lag\u0103rul Buchenwald\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103-amiaz\u0103, primele ma\u015fini americane au ajuns \u00een lag\u0103r \u015fi au raportat faptul c\u0103 fo\u015ftii prizonieri, acum liberi, preluaser\u0103 controlul asupra lag\u0103rului.<\/p>\n

La scurt timp dup\u0103 eliberare, Mure\u015fan a amenajat, \u00eentr-o fost\u0103 cazarm\u0103 SS, un spital pentru supravie\u0163uitorii rom\u00e2ni \u015fi unguri \u2013 pentru c\u0103, de\u015fi fuseser\u0103 elibera\u0163i, oamenii \u00eenc\u0103 mai mureau de epuizare, malnutri\u0163ie \u015fi boli.<\/p>\n

\u00cen acest timp, femeile din lag\u0103rele-satelit erau \u015fi ele evacuate \u00een mar\u015furile mor\u0163ii; Davidovici \u00ee\u015fi aminte\u015ft\u0103 cum femeile din Altenburg au fost evacuate pe 13 aprilie \u015fi urmau s\u0103 fie executate la marginea p\u0103durii, dincolo de ora\u015f; dar avioanele care survolau, observau \u0219i bombardau survol\u00e2nd ne\u00eentrerupt au f\u0103cut acest ordin imposibil. Pe parcursul celor aproape patru zile de mar\u015f, gardienii SS, b\u0103rba\u0163i \u015fi femei care le \u00eenso\u0163eau, \u015fi-au dat jos uniformele \u015fi au \u201edisp\u0103rut\u201d ca civili \u00een satele din zon\u0103. Prizonierele au realizat c\u0103 sunt singure, \u015fi deci libere, atunci c\u00e2nd au ajuns la Mehranee, dup\u0103 un mar\u015f de aproape 200 de kilometri.<\/p>\n

\"Henri<\/a>

Henri Pieck, militant anti-fascist deportat la Buchenwald. Evrei, 1949.<\/p><\/div>\n

\u201eMisiunea noastr\u0103 este s\u0103 construim o nou\u0103 lume a p\u0103cii \u015fi a libert\u0103\u0163ii\u201d<\/b><\/p>\n

\u00cen seara de 19 aprilie 1945, comitetul ICC a organizat un prim eveniment de comemorare, sub coordonarea artistului olandez Henri Pieck. A avut loc pe fostul \u201eAppelplatz\u201d (locul unde gardienii SS strigau prezen\u0163a prizonierilor, \u0163in\u00e2ndu-i aproape dezbr\u0103ca\u0163i, \u00een picioare, ore \u00eentregi, indiferent de vreme). Supravie\u0163uitorii au construit un monument provizoriu \u2013 un obelisc de lemn, inscrip\u0163ionat \u201eK.L.B. 51.000\u201c (ini\u0163ialele lag\u0103rului \u015fi num\u0103rul de persoane decedate, de\u015fi mai t\u00e2rziu, reanaliz\u00e2nd documentele, s-au calculat \u00een jur de 56.000 de persoane decedate). La ora 19.45, \u00een acordurile \u201eInterna\u0163ionalei\u201d, grupuri de diverse na\u0163iuni s-au adunat pe fostul \u201eAppelplatz\u201d. La comemorare au participat supravie\u0163uitori, jurnali\u015fti, fotografi, chiar \u015fi solda\u0163i din armatele aliate. Mure\u015fan a fost \u015fi el prezent la comemorare. Reprezentan\u0163i din Polonia, Uniunea Sovietic\u0103, Germania, Fran\u0163a, Cehoslovacia, Marea Britanie au rostit, fiecare \u00een limbile lor, un discurs identic, scris de reprezentan\u0163ii ICC, \u00een onoarea celor \u201e51.000 de mor\u0163i, uci\u015fi de bestiile naziste \u015fi sus\u0163in\u0103torii lor, \u00een Buchenwald \u015fi \u00een lag\u0103rele-satelit\u201d; au mul\u0163umit armatelor aliate care au contribuit la \u00eenfr\u00e2ngerea Germaniei naziste.<\/p>\n

Finalul discursului este ast\u0103zi cunoscut drept \u201eJur\u0103m\u00e2ntul de la Buchenwald\u201d:<\/p>\n

\u201eVom lupta p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ultimul vinovat va fi adus \u00eenaintea judec\u0103\u0163ii oamenilor. Jur\u0103m\u00e2ntul nostru este distrugerea nazismului din r\u0103d\u0103cini. Misiunea noastr\u0103 este s\u0103 construim o nou\u0103 lume a p\u0103cii \u015fi a libert\u0103\u0163ii.\u201d<\/p>\n

\u00centre mai \u015fi august 1945, supravie\u0163uitorii au p\u0103r\u0103sit lag\u0103rul, organiza\u0163i \u00een grupuri. Kall\u00f3s \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 dup\u0103 eliberare s-a aflat \u00eentr-un spital din Blankenhain, l\u00e2ng\u0103 ora\u015ful Weimar (aproape de Buchenwald). Acolo a fost \u00eentrebat unde vrea s\u0103 mearg\u0103. Mure\u015fan a venit la el \u015fi s-au sf\u0103tuit: \u201eeste timpul s\u0103 mergem acas\u0103 \u015fi s\u0103 construim o nou\u0103 societate\u201d.<\/p>\n

La mijlocul lui iunie, Mure\u015fan, Nuszbaum, Kall\u00f3s, Sz\u00e9kely L\u00e1szl\u00f3 \u015fi Imre, \u00eempreun\u0103 cu aproximativ 100 de supravie\u0163uitori din Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria, au pornit c\u0103tre cas\u0103. Cei mai mul\u0163i aveau sub 35 de ani.<\/p>\n

Mure\u015fan \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 \u00een Budapesta i-a primit un \u201ecomitet de \u00eent\u00e2mpinare\u201d al supravie\u0163uitorilor unguri \u015fi c\u0103 tot acolo a fost furat\u0103 locomotiva trenului cu care c\u0103l\u0103toreau. \u015ei-au continuat drumul dup\u0103 \u00eenc\u0103 o zi, ajung\u00e2nd \u00een Cluj la sf\u00e2r\u015fitul lui iunie. Femeile s-au \u00eentors din Buchenwald cu transporturi diferite, fiind r\u0103sp\u00e2ndite \u00een lag\u0103re-satelit \u015fi \u00een mar\u015furi ale mor\u0163ii, r\u0103t\u0103cind \u00eentre satele din regiunea Turingia. Davidovici a c\u0103l\u0103torit \u00eempreun\u0103 cu un grup mic de femei din Ardealul de Nord, majoritatea adolescente, cu care fusese \u00eenchis\u0103 la Alternburg; au ajuns \u00een Cluj \u00een august 1945, sper\u00e2nd s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 p\u0103rin\u0163ii, care nu s-au mai \u00eentors.<\/p>\n

Nu a fost nicio \u201e\u00eentoarcere acas\u0103\u201d<\/b><\/p>\n

Pentru niciun supravie\u0163uitor \u015fi nicio supravie\u0163uitoare nu a fost o \u201e\u00eentoarcere acas\u0103\u201d, pentru c\u0103 nu mai exista \u201eacas\u0103\u201d. Cei mai mul\u0163i membri ai familiilor lor fuseser\u0103 uci\u015fi \u00een lag\u0103re, locuin\u0163ele lor fuseser\u0103 \u00eentre timp ocupate de alte persoane.<\/p>\n

\u00cen multe \u0163\u0103ri, s-au format asocia\u0163ii \u015fi comitete de suport reciproc ale supravie\u0163uitorilor, care se ocupau de asigurarea g\u0103zduirii, asisten\u0163ei medicale \u015fi acoperirea nevoilor de baz\u0103, de ob\u0163inerea de compensa\u0163ii, de organizarea comemor\u0103rilor \u015fi de stabilirea imediat\u0103 a proiectelor de cercetare asupra Europei naziste, pentru a salva \u015fi organiza documente.<\/p>\n

\u00cen Cluj, supravie\u0163uitorii adul\u0163i au avut grij\u0103 de tineri \u2013 cei mai mul\u0163i fiind copii \u015fi adolescen\u0163i r\u0103ma\u015fi orfani. Au amenajat diferite cl\u0103diri pentru asisten\u0163\u0103 medical\u0103, consiliere, g\u0103zduire; una dintre acestea este \u201evila Petru \u015fi Pavel\u201d de pe strada Arge\u015f. \u00cen fiecare zi, dup\u0103 ce termina munca la un spital din Cluj, Mure\u015fan mergea la \u201ecopiii\u201d din vil\u0103, ajut\u00e2ndu-i s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 familii-gazd\u0103, s\u0103 se re\u00eenscrie la \u015fcoal\u0103 sau s\u0103-\u0219i aleag\u0103 o facultate.<\/p>\n

Fo\u015ftii prizonieri \u015fi prizoniere de la Buchenwald au p\u0103strat leg\u0103tura de-a lungul timpului: \u201ene-am adunat \u00een fiecare an, la 11 aprilie, pentru a ne aminti de cele tr\u0103ite \u015fi pentru a reafirma angajamentul nostru fa\u0163\u0103 de \u201eJur\u0103m\u00e2ntul de la Buchenwald\u201d.[5]<\/a> Au scris articole, au \u0163inut prelegeri despre experien\u0163ele lor de la Buchenwald. Au \u0163inut leg\u0103tura prin scrisori \u015fi, uneori, prin vizite cu supravie\u0163uitori din alte \u0163\u0103ri, din Rusia, p\u00e2n\u0103 \u00een Norvegia sau Canada.<\/p>\n

\u00cen 1952, a fost \u00eenfiin\u0163at \u201eInternational Committee Buchenwald\u201d, apoi \u00een anii \u201960 s-a extins ca \u201eInternational Committee of Buchenwald-Dora and Subcamps\u201d (ICBD), cu r\u0103d\u0103cini directe, personale \u015fi ideatice, \u00een mi\u015fcarea interna\u0163ional\u0103 de rezisten\u0163\u0103 \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1943 la Buchenwald, \u00een special de prizonierii comuni\u015fti (care au stat \u015fi cel mai mult timp \u00een lag\u0103r). \u00cen perioda 1974-1977, Adorian a fost \u201eambasadorul\u201d rom\u00e2n la (\u015fi al) ICBD, particip\u00e2nd la \u00eentruniri \u00een Fran\u0163a, Belgia, RDG \u015fi Cehoslovacia. Zece ani mai t\u00e2rziu, cu ocazia celei de a 40-a anivers\u0103ri a eliber\u0103rii, Mure\u015fan s-a al\u0103turat ICBD \u015fi a reprezentat grupul de supravie\u0163uitori rom\u00e2ni p\u00e2n\u0103 \u00een 2006.<\/p>\n

\u201eSpiritul din Buchenwald \u2013 spiritul solidarit\u0103\u0163ii\u201d<\/b><\/p>\n

\u00cen 1994, acest grup de prieteni a putut s\u0103 se transforme \u00eentr-o asocia\u0163ie formal\u0103, numit\u0103 Memento Buchenwald \u2013 Rom\u00e2nia<\/b>, deschis\u0103 tuturor supravie\u0163uitorilor lag\u0103rului \u015fi lag\u0103relor-satelit, familiilor supravie\u0163uitorilor, rudelor celor deceda\u0163i \u00een deport\u0103ri, \u201edar \u015fi tuturor persoanelor care \u2013 indiferent de na\u0163ionalitate, religie, v\u00e2rst\u0103 sau nuan\u0163a convingerilor democratice \u2013 doresc s\u0103 i se al\u0103ture \u00een cultivarea acestor nobile principii\u201d[6]<\/a>.<\/p>\n

Memento Buchenwald<\/b> a fost dedicat \u00een primul r\u00e2nd p\u0103str\u0103rii memoriei celor care au fost uci\u015fi \u00een lag\u0103re, dar \u015fi cultiv\u0103rii \u201evalorii morale a solidarit\u0103\u0163ii umane\u201d. \u00cen discu\u0163ia din octombrie 2014, Kall\u00f3s explic\u0103 originea \u015fi semnifica\u0163ia acestei misiuni:<\/p>\n

\u201e\u00cen primul r\u00e2nd, s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 spiritul din Buchenwald \u2013 spiritul solidarit\u0103\u0163ii, spiritul umanismului, al \u00eentrajutor\u0103rii; \u015fi blamarea extremi\u015ftilor. \u00cemi amintesc c\u0103 era un Jur\u0103m\u00e2nt la Buchenwald, care s-a pronun\u021bat dup\u0103 eliberare; s-a adunat tot lag\u0103rul \u015fi s-a depus un Jur\u0103m\u00e2nt. Pentru combaterea extremismului, pentru umanism, pentru \u00een\u0163elegere \u00eentre popoare… \u0218i \u0103sta era \u00een esen\u0163\u0103 scopul revistei [Buletinul Asocia\u0163iei], s\u0103 corespund\u0103 acestor \u0163eluri din Jur\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, Asocia\u0163ia s-a dedicat peti\u0163iilor, scrisorilor colective na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale, scrierii de articole, \u00eent\u00e2lnirilor cu tineri, \u00een efortul de a contracara minimizarea ororilor din lag\u0103rele de concentrare, de a contracara extinderea manifest\u0103rilor neofasciste, xenofobe, rasiste, anti-semite. Membrii Asocia\u0163iei au luat pozi\u0163ie \u00een conflictele din anii \u201990, c\u00e2nd mi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103 de la Buchenwald a fost criticat\u0103 \u015fi auto-eliberarea a fost negat\u0103. De asemenea, au trimis scrisori semnal\u00e2nd inechit\u0103\u0163ile sistemului de compensa\u0163ii, pe care supravie\u0163uitorii \u0163\u0103rilor estice cu greu le puteau accesa.<\/p>\n

\u00cen Buletinul Asocia\u0163iei Memento Buchenwald \u2013 Rom\u00e2nia <\/b>\u2013 16 pagini alb-negru, cu apari\u0163ii de 2-4 ori pe an, din 1995 \u00een 2005 \u2013 au fost publicate articole \u00een maghiar\u0103, francez\u0103, german\u0103, englez\u0103, rom\u00e2n\u0103, reflect\u00e2nd dorin\u0163a supravie\u0163uitorilor din Rom\u00e2nia de a construi \u015fi transmite un mesaj relevant dincolo de toate grani\u0163ele, dup\u0103 cum spune \u015fi Kall\u00f3s \u00een \u00eencheierea discu\u0163iei din octombrie 2014 de la Cluj:<\/p>\n

\u201eCred c\u0103 nu e numai \u0163elul nostru, e interesul umanit\u0103\u0163ii\u201d.<\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> Raportul Final al Comisiei \u201eElie Wiesel\u201d, p.257<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Idem.<\/i>, p. 258.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Gyuri\/Gheorghe Adorian era coordonatorul comitetului, care cuprindea \u00een total circa opt persoane din Ardealul de Nord.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> Descrierea cronologic\u0103 a ultimelor zile ale lag\u0103rului: www.buchenwald.de\/en\/399\/<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> Buletinul Asocia\u0163iei \u201eMemento Buchenwald\u201d, Rom\u00e2nia, 1\/1995, p. 6.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> Idem.<\/i>, p. 2.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Ioana Florea, Isabela Panek, Jelena Steigerwald \u00centre anii 1937 \u015fi 1945, peste 250.000 de persoane din toat\u0103 Europa, inclusiv din Ardealul de Nord, au fost \u00eencarcerate de c\u0103tre regimul nazist german \u00een lag\u0103rul de concentrare Buchenwald \u015fi \u00een lag\u0103rele-satelit. M\u0103rturii ale acestei perioade au fost redate de supravie\u0163uitori \u015fi supravie\u0163uitoare ale lag\u0103rului Buchenwald, \u00een cadrul unor interviuri din 1998, 2002, 2005, precum \u015fi \u00een cadrul unei discu\u0163ii dintre Mikl\u00f3s\/Nicolae Kall\u00f3s, Ladislau\/Vasile Nuszbaum, L\u00e1szl\u00f3 Sz\u00e9kely, activi\u015fti ai re\u0163elei \u201eThird Generation Buchenwald\u201d \u015fi cercet\u0103tori ai \u201eUnited States Holocaust Memorial Museum\u201d, \u00een Cluj, \u00een octombrie 2014. Mul\u021bumiri Andreei Julika Ghi\u021b\u0103 pentru facilitarea…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[92],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1923"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1923"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1923\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3401,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1923\/revisions\/3401"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1923"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1923"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1923"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}