{"id":1915,"date":"2015-04-08T21:26:40","date_gmt":"2015-04-08T21:26:40","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1915"},"modified":"2016-09-26T11:55:09","modified_gmt":"2016-09-26T11:55:09","slug":"holocaustul-este-referitor-la-evrei-dar-exista-pericolul-peste-tot-pentru-toata-lumea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2015\/04\/08\/holocaustul-este-referitor-la-evrei-dar-exista-pericolul-peste-tot-pentru-toata-lumea\/","title":{"rendered":"\u201eHolocaustul este referitor la evrei, dar exist\u0103 pericolul peste tot \u2013 pentru toat\u0103 lumea.\u201d"},"content":{"rendered":"

M\u0103rturii ale lui Liviu Beris \u0219i Alexandru Elias<\/b><\/em><\/p>\n

Materialul de fa\u021b\u0103 este transcrierea unei discu\u021bii avute cu supravie\u021buitorii Liviu Beris \u0219i Alexandru Elias, \u00een cadrul conferin\u021bei-atelier <\/i>Nationalism, Fascism and the Holocaust in Romanian History \u2013 A Critical Approach, organizat\u0103 de Third Generation Buchenwald, \u00een perioada 16-20 octombrie \u00een Bucure\u0219ti. Liviu Beris <\/i>a fost evacuat din ora\u0219ul s\u0103u natal Her\u021ba la v\u00e2rsta de 13 ani \u0219i deportat \u00een lag\u0103rul de concentrare Moghilev din Transnistria. Ast\u0103zi este pre\u0219edintele Asocia\u021biei Evreilor Rom\u00e2ni Victime ale Holocaustului. Alexandru Elias a fost deportat \u00een lag\u0103rul de munc\u0103 de la T\u00eergu-Jiu, \u00een 1942, la v\u00e2rsta de 16 ani, pentru activitate politic\u0103. Era membru al organiza\u021biei sioniste de st\u00e2nga Ha\u0219omer Ha\u021bair, organiza\u021bie care milita pentru un stat bina\u021bional, evreo-arab, \u00een Palestina istoric\u0103.<\/i><\/p>\n

Liviu Beris<\/b>:<\/p>\n

Zona geografic\u0103 \u00een care m-am n\u0103scut era situat\u0103 \u00een nord-estul Rom\u00e2niei. Acum regiunea respectiv\u0103, Her\u021ba, este parte din Ucraina. La 22 iunie 1941, c\u00e2nd a \u00eenceput r\u0103zboiul Germaniei naziste \u0219i al Rom\u00e2niei \u00eempotriva ru\u0219ilor, au \u00eenceput problemele. \u00cen aceast\u0103 localitate tr\u0103iau cam 4000 de locuitori, dintre care 2200 erau rom\u00e2ni \u0219i vreo 1800 evrei. \u0218i spre deosebire poate de alte p\u0103r\u021bi, \u00een aceast\u0103 localitate oamenii din cele dou\u0103 na\u021bionalit\u0103\u021bi se \u00een\u021belegeau foarte bine. C\u00e2nd au venit ru\u0219ii, \u00een urma pactului Ribentropp-Molotov, au na\u021bionalizat \u0219i terenurile agricole \u0219i micile \u00eentreprinderi. Tat\u0103l meu avea o brut\u0103rie, unde avea angaja\u021bi vreo 20 de muncitori. A fost declarat mare burghez, care a exploatat munca oamenilor. Pe carnetul de identitate primit de la sovietici, era scris un num\u0103r, despre care nu se \u0219tia ce \u00eenseamn\u0103 \u2013 era 39. Ulterior am aflat c\u0103 asta \u00eensemna deportare \u00een Siberia. Casa \u00een care locuiam era ceva mai frumoas\u0103 \u0219i unui a\u0219a-zis tovar\u0103\u0219, venit din Rusia s\u0103 conduc\u0103 Her\u021ba, i-a pl\u0103cut casa, a\u0219a c\u0103 ne-au evacuat \u00een 24 de ore de acolo \u0219i ne-au mutat \u00eentr-o cas\u0103 ca vai de lume, pe o strad\u0103 ca vai de lume. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, lumea o ducea foarte greu. Nu mai avea nimeni unde s\u0103 lucreze, \u0219i a\u0219a am \u00eenceput s\u0103 \u0219tim, pentru prima oar\u0103, de statul la coad\u0103 pentru un kilogram de zah\u0103r sau altceva. Pe 13 iunie 1941, noaptea, au venit \u0219i au f\u0103cut primele deport\u0103ri spre Siberia \u2013 39 de familii din Her\u021ba, toate de pe strada principal\u0103. To\u021bi cei cu num\u0103rul 39 au fost lua\u021bi \u0219i du\u0219i. Noi \u0219i al\u021bi c\u00e2\u021biva care nu eram pe strada principal\u0103, am fost l\u0103sa\u021bi pentru o alt\u0103 serie. Peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a \u00eenceput r\u0103zboiul \u0219i astfel noi am sc\u0103pat de deportarea \u00een Siberia!<\/p>\n

Pe 5 iulie 1941, trupele rom\u00e2ne au intrat \u00een Her\u021ba. Cineva a venit \u0219i l-a anun\u021bat pe tat\u0103l meu c\u0103 trupele rom\u00e2ne sunt la marginea ora\u0219ului. Tata, care f\u0103cuse armata \u00een armata rom\u00e2n\u0103, \u00eemi spune: \u201evino, hai s\u0103-i \u00eent\u00e2mpin\u0103m pe ai no\u0219tri! Am sc\u0103pat de deportarea \u00een Siberia!\u201d. Pe drum, s-au al\u0103turat vreo opt evrei \u0219i vreo 20 de rom\u00e2ni. Am ajuns la marginea ora\u0219ului, acolo era avangarda rom\u00e2n\u0103, un c\u0103pitan foarte \u00eencruntat, c\u0103\u0219tile care luceau \u00een soare. \u00cen loc de bun\u0103-ziua, ne \u00eentreab\u0103: \u201eCare sunt jidanii \u00eentre voi? Merge\u021bi la o parte!\u201d. A doua comand\u0103 a fost s\u0103 ne desc\u0103l\u021b\u0103m. To\u021bi ne-am executat, ne-am aplecat s\u0103 ne desc\u0103l\u021b\u0103m \u0219i c\u00e2nd ne-am ridicat, am v\u0103zut un grup de solda\u021bi cu armele \u00eendreptate spre noi. Din grupul de rom\u00e2ni r\u0103mas pe loc, unul a observat ce se \u00eent\u00e2mpla, a s\u0103rit \u00een fa\u021ba armelor \u0219i \u00een fa\u021ba noastr\u0103 \u0219i a \u00eenceput s\u0103-\u0219i fac\u0103 cruce \u0219i striga disperat: ce face\u021bi domnu\u2019 c\u0103pitan? \u0102\u0219tia-s oameni care au suferit \u00eempreun\u0103 cu noi! Ceilal\u021bi din grupul de rom\u00e2ni au venit \u0219i ei \u00een fa\u021ba armelor, a\u0219a \u00eenc\u00e2t acest c\u0103pitan n-a mai putut da ordin s\u0103 se trag\u0103 \u0219i astfel eu unul am sc\u0103pat. Ne-a dat ordin s\u0103 plec\u0103m \u0219i am plecat a\u0219a descul\u021b. Eu \u0219i la data asta consider c\u0103 5 iulie 1941 e a doua mea dat\u0103 de na\u0219tere. \u0102sta a fost primul contact cu trupele \u00een timpul r\u0103zboiului \u00eempotriva sovieticilor. Dup\u0103 vreo 3 zile, to\u021bi evreii din Her\u021ba au fost aresta\u021bi \u0219i am fost introdu\u0219i \u00een ni\u0219te sinagogi, sub paz\u0103. Nu \u021bin minte ce am m\u00e2ncat \u00een zilele alea, \u021biu minte c\u0103 era o problem\u0103 teribil\u0103 s\u0103 ob\u021bii o gur\u0103 de ap\u0103. \u00cen a treia zi, au venit a\u0219a-zisele noi autorit\u0103\u021bi din Her\u021ba, numite de jandarmi, \u0219i au \u00eenceput s\u0103 strige ni\u0219te nume. I-au scos pe oamenii striga\u021bi, vreo 132 de persoane, \u0219i am aflat c\u0103 au fost executa\u021bi f\u0103r\u0103 niciun fel de judecat\u0103. Dup\u0103 aceea, noi am fost elibera\u021bi din sinagogi, ne-am \u00eentors acas\u0103 \u0219i bine-\u00een\u021beles am g\u0103sit toate casele jefuite.<\/p>\n

\u201eDin oameni am devenit neoameni\u201d<\/i><\/b><\/p>\n

Am mai stat vreo trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, dup\u0103 care am fost aduna\u021bi \u00een pia\u021ba or\u0103\u0219elului, cu ordin de deportare, pe jos, cu ce am putut lua cu noi. Era o c\u0103ldur\u0103 teribil\u0103, s-au dat \u0219i c\u00e2teva c\u0103ru\u021be pentru oamenii \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i pentru femeile cu nou-n\u0103scu\u021bi. Drumurile erau cu foarte mult praf, nu erau pietruite, nu era asfalt. \u00cen c\u0103ldura aceea \u0219i praful acela, \u00een momentul c\u00e2nd ne apropiam de o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 v\u0103 da\u021bi seama, r\u0103m\u0103sesem vreo 1500 \u00een convoi,\u00a0 \u0219i cei care erau ceva mai tineri ajungeau primii la f\u00e2nt\u00e2ni, scoteau apa \u0219i dup\u0103 ce beau ei, turnau \u00een jgheaburi pentru ceilal\u021bi. Mi-e imposibil s\u0103 v\u0103 descriu, n-am v\u0103zut \u00een niciun film a\u0219a ceva, aceast\u0103 lupt\u0103 fantastic\u0103 pentru a ajunge la cei doi metri de jgheab de ap\u0103. <\/ins><\/p>\n

Vreau s\u0103 v\u0103 spun c\u0103, \u00een vreo trei-patru zile, din oameni am devenit neoameni. Nimeni nu \u00ee\u021bi d\u0103dea pu\u021bin\u0103 m\u00e2ncare, nimic. Erai arestat \u0219i dus ca o turm\u0103 de vite \u0219i nimeni nu-\u021bi asigura m\u0103car o urm\u0103 de m\u00e2ncare. Asta era caracteristic deport\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, pur \u0219i simplu d\u0103deai o c\u0103ma\u0219\u0103 pe care o aveai pe tine unui \u021b\u0103ran de pe marginea drumului, ca s\u0103 ob\u021bii ceva de m\u00e2ncare. A\u0219a c\u0103 atunci c\u00e2nd a venit frigul, oamenii r\u0103m\u0103seser\u0103 goi-golu\u021bi. \u0218i \u00een felul acesta am ajuns \u00eentr-o localitate din Basarabia, Edine\u021b. Acolo ne-au pus \u00een ni\u0219te case ale unor evrei deporta\u021bi \u00een alt\u0103 parte. \u0218i acolo ne-au reunit cu convoaie de evrei din alte localit\u0103\u021bi, vreo 14-18 oameni \u00eentr-o singur\u0103 camer\u0103, cum se nimerea. Nici acolo nu am primit nimic de m\u00e2ncare, ne-au \u00eenconjurat cu s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103, 11 mii de oameni. Au ap\u0103rut p\u0103duchii, am devenit boga\u021bi \u00een p\u0103duchi. \u0218i au ap\u0103rut primele cazuri de tifos exantematic, care a \u00eenceput s\u0103 decimeze oamenii.<\/p>\n

Am r\u0103mas la Edine\u021b p\u00e2n\u0103 \u00een octombrie sau noiembrie, c\u00e2nd ne-au deportat dinnou, pe cei care mai eram \u00een via\u021b\u0103, spre Nistru, pe jos. Acum \u00een istorie aceste convoaie se numesc convoaie de mor\u021bi. \u00cencepuse s\u0103 plou\u0103, ploi tot mai reci. Praful de pe drumurile Basarabiei s-au transformat \u00een ni\u0219te noroaie lipicioase, c\u0103 de-abia puteai s\u0103 tragi piciorul afar\u0103. \u021ain minte c\u00e2teva lucruri pe care vreau s\u0103 le redau. Erau noroaiele, eu eram \u00eenc\u0103 adolescent \u0219i pentru o nevoie fiziologic\u0103 m-am \u00eentors spre un \u0219an\u021b. \u0218i atunci am v\u0103zut pentru prima oar\u0103 cu ochii mei un b\u0103tr\u00e2n r\u0103mas \u00een urma convoiului \u0219i un jandarm care l-a \u00eempu\u0219cat. Cadavrul a c\u0103zut imediat. De-o parte \u0219i de alta a drumului erau coceni de porumb. \u0218i dintre coceni, la un moment dat, au ap\u0103rut \u021b\u0103rani care au dezbr\u0103cat cadavrul \u00een dou\u0103 minute, ca ni\u0219te scamatori de circ. \u0102sta a fost primul pe care l-am v\u0103zut. Pe parcursul acestul drum am v\u0103zut foarte multe imagini \u00eenrgozitoare. Dar \u0219i acum, la v\u00e2rsta asta, mai am co\u0219maruri cu acest b\u0103tr\u00e2n, acest prim \u00eempu\u0219cat pe care l-am v\u0103zut.<\/p>\n

La un moment dat, ne-au pus \u00eentr-o comun\u0103, Corbu, pe o colin\u0103. Era o ploaie tot mai rece, care s-a transformat \u00een lapovi\u021b\u0103, iar spre diminea\u021b\u0103 \u00een z\u0103pad\u0103. Spre miezul nop\u021bii a \u00eenceput s\u0103 \u00eenghe\u021be. To\u021bi cei care au adormit, uzi dup\u0103 ploaie, au murit. Eu n-am adormit pentru c\u0103 mama \u00eemi spunea tot timpul: \u201eNu adormi! Nu adormi! Vezi c\u0103 cine adoarme moare!\u201d. Diminea\u021ba, jandarmii au dat ordin de plecare \u0219i au \u00eenceput s\u0103-i loveasc\u0103 pe cei care nu se ridicau, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama c\u0103 de fapt erau mor\u021bi. Re\u021bin ochii rudelor care vedeau c\u0103 oamenii nu se mai ridic\u0103, iar ei primeau lovituri de pat de pu\u0219c\u0103, ca s\u0103 plece de l\u00e2ng\u0103 mort. \u021ain minte c\u0103 atunci c\u00e2nd am plecat, am \u00eentors capul \u0219i am r\u0103mas cu imaginea acelui deal cu cadavrele pres\u0103rate pe z\u0103pada alb\u0103.<\/p>\n

\"Leon<\/a>

Leon Misosniky, artist \u0219i militant anti-fascist, f\u0103r\u0103 titlu, 93 x 65, carioca<\/p><\/div>\n

\u201eEra o lupt\u0103 teribil\u0103 pentru o clip\u0103 de via\u021b\u0103 \u00een plus\u201d<\/i><\/b><\/p>\n

Apoi am ajuns la Nistru, ne-au trecut cu ni\u0219te poduri plutitoare. Ne num\u0103rau ca pe ni\u0219te vite, orice fel de act era luat, iar c\u00e2nd ajungeam la num\u0103rul 200 spuneau stop \u0219i te puneau \u00een mi\u0219care, \u00eentr-un convoi p\u0103zit de alt\u0103 trup\u0103 de jandarmi. Grupul nostru de 200 a avut un noroc foarte mare. A fost preluat de un \u0219ef de jandarmi, ne-a pus \u00een mi\u0219care, dar c\u00e2nd vedea c\u0103 cineva r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103, ne punea s\u0103-l a\u0219tept\u0103m, \u00een loc s\u0103-l \u00eempu\u0219te. A\u0219a ne-a condus 60 de kilometri \u00een interiorul Ucrainei.<\/p>\n

Am ajuns \u00eentr-un sat, unde ne-a introdus \u00eentr-un grajd \u0219i ne-a spus c\u0103 are ordin s\u0103 ne lase aici. Era grajdul unui colhoz. \u0218i ne-a zis c\u0103 dac\u0103 cumva fugim de acolo, ordinul este s\u0103 fim executa\u021bi. Omul a spus c\u0103 nu avem nicio paz\u0103, ne las\u0103 acolo \u0219i s-a terminat.<\/p>\n

Acolo era o lupt\u0103 teribil\u0103 \u0219i pentru un m\u0103r stricat. \u0218i pentru un bocanc r\u0103mas de la un mort. \u00cen esen\u021b\u0103, era o lupt\u0103 teribil\u0103 pentru o clip\u0103 de via\u021b\u0103 \u00een plus. Cu riscul de a fi executa\u021bi, cei din familia mea am fugit cu to\u021bii de acolo din grajduri. Am ajuns \u00een localitatea Moghilev de pe Nistru, acolo tat\u0103l meu a fost luat pur \u0219i simplu de pe strad\u0103 \u0219i dus la lucru, ulterior am aflat, peste Bug, la Nikolaev. \u00cen situa\u021bia dat\u0103, eu m-am dus \u0219i am c\u0103utat de lucru \u2013 erau acolo \u00een Moghilev ni\u0219te fabrici. Cine reu\u0219ea s\u0103 intre s\u0103 lucreze, c\u0103p\u0103ta o adeverin\u021b\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t nu mai era prins de pe str\u0103zi, precum tat\u0103l meu. Eu abia f\u0103cusem trei clase de gimnaziu, iar directorul \u00eentreprinderii m-a \u00eentrebat ce \u0219tiu s\u0103 fac. Eu \u00eei spun c\u0103 nu \u0219tiu nimic \u0219i c\u0103 o s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b. Zice: \u201eN-am ce face cu tine!\u201d. Am ajuns p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 la ni\u0219te ateliere comunale. Am intrat la director \u0219i m\u0103 \u00eentreab\u0103 acela\u0219i lucru. Eu r\u0103spund la fel. Dar \u00een spatele meu a intrat un domn mai \u00een v\u00e2rst\u0103 pe care \u00eel aud: \u201eDa\u021bi-mi-l mie, s\u0103-l fac ucenic la t\u00e2mpl\u0103rie, ca am nevoie de un ajutor\u201d. Directorul spune \u201eIa-\u021bi-l!\u201d. Asta a \u00eensemnat pe de-o parte h\u00e2rtia necesar\u0103, dar \u0219i ni\u0219te m\u00e2ncare \u2013 cir, adic\u0103 ap\u0103 fiart\u0103 \u00een care se pres\u0103ra ni\u0219te f\u0103in\u0103 de porumb. Un fel de m\u0103m\u0103lig\u0103 lichid\u0103, dar diluat\u0103. Bani nu \u021bi se d\u0103deau pentru munc\u0103. Din momentul acela nu am mai ie\u0219it din lag\u0103r la furat. P\u00e2n\u0103 atunci, tr\u0103iam din furat. Am furat sfecl\u0103 furajer\u0103. Nu mai spun, c\u00e2nd g\u0103seam pe c\u00e2mp cartofi, era extraordinar. Pentru un singur lucru a trebuit s\u0103 merg \u00een continuare la furat \u2013 lemne ca s\u0103 avem s\u0103 ne \u00eenc\u0103lzim. Pentru asta, trebuia s\u0103 risc s\u0103 ies din lag\u0103r. Ne organizam \u00een band\u0103, numai din b\u0103ie\u021bi \u0219i mergeam \u00een case care fuseser\u0103 bombardate \u0219i nu mai erau locuite. \u0218arpantele de la case aveau lemne, \u0219i cu tot riscul de a se pr\u0103bu\u0219i peste noi, mergeam acolo noaptea s\u0103 lu\u0103m lemn.<\/p>\n

Totu\u0219i, \u00een aceste expedi\u021bii de furt am fost o dat\u0103 prins. Eram tocmai sus la acoperi\u0219, \u0219i am fost prins de patrul\u0103. Erau un frunta\u0219 de jandarmi \u0219i un osta\u0219 simplu. Soldatul spune de fa\u021b\u0103 cu mine \u2013 \u201es\u0103-l \u00eempu\u0219c\u0103m!\u201d. Dar frunta\u0219ul spune \u201eNu, s\u0103-l ducem la legiunea de jandarmi\u201d. \u0218i s-a executat ce a spus \u0103la. Dar pe drum spre legiune, soldatul care voia s\u0103 m\u0103 \u00eempu\u0219te m\u0103 lovea \u00een spate cu patul de arme, \u00een coaste, \u00eengrozitor. La un moment dat, c\u00e2nd treceam pe l\u00e2ng\u0103 un st\u00e2lp, n-am mai putut, m-am \u00eentors brusc \u0219i l-am privit \u2013 avea o fa\u021b\u0103 cu at\u00e2ta ur\u0103, era at\u00e2t de ur\u00e2t\u0103 ura aceea pe fa\u021ba lui. \u0218i am avut a\u0219a un g\u00e2nd fulger\u0103tor, c\u0103 dac\u0103 cumva scap cu via\u021b\u0103, niciodat\u0103 s\u0103 nu fac ce mi-a f\u0103cut acest om mie. Nu m-a mai lovit dup\u0103 aceea. […] am sc\u0103pat, dar asta numai pentru c\u0103 a fost \u00een perioada dup\u0103 Stalingrad. Dup\u0103 Stalingrad s-a sim\u021bit un alt comportament fa\u021b\u0103 de deporta\u021bi.<\/p>\n

\u201eSocietate de ast\u0103zi se aseam\u0103n\u0103 foarte mult cu cea \u00een care am tr\u0103it eu, c\u00e2nd a \u00eenceput Holocaustul\u201d<\/i><\/b><\/p>\n

Din localitatea noastr\u0103, au murit trei sferturi dintre noi, \u0219i numai un sfert am supravie\u021buit. Din alte localit\u0103\u021bi, au murit \u0219i 90% dintre oameni.<\/p>\n

Eu sunt din Moldova, dintr-un ora\u0219 foarte religios, \u00een care religia era foarte respectat\u0103. La v\u00e2rsta c\u00e2nd am fost deportat credeam \u00een Dumnezeu. \u00cen momentul \u00een care am fost \u00een Transnistria \u0219i am v\u0103zut ce se \u00eent\u00e2mpla, am zis c\u0103 dac\u0103 ar exista Dumnezeu nu s-ar putea \u00eent\u00e2mpla a\u0219a ceva. Atunci am devenit dintr-odat\u0103 ateu, mi-am pierdut credin\u021ba \u00een Dumnezeu. Brusc, f\u0103r\u0103 niciun fel de discu\u021bie. C\u00e2nd m-am \u00eentors din Transnistria, propaganda era propice pentru ateism. T\u00e2n\u0103r fiind, mi-am men\u021binut exact concep\u021biile. Am \u00eenceput s\u0103 lucrez \u00een domeniul geneticii. Am lucrat \u00een cercetarea genetic\u0103, to\u021bi ziceau c\u0103 \u0219tiu multe, \u0219i eu credeam c\u0103 \u0219tiu multe. Acuma, v\u0103 da\u021bi seama c\u0103 a avut loc o explozie \u00een descoperirile \u0219tiin\u021bifice \u00een domeniul geneticii. \u00cen condi\u021biile acestea, atunci c\u00e2nd am ajuns s\u0103 m\u0103 pensionez, mi-am pus o \u00eentrebare pentru mine \u00eensumi, ca o problem\u0103 de sintez\u0103: am evoluat foarte mult \u00een genetic\u0103, \u0219i mi-am dat seama c\u0103 \u0219tiu at\u00e2t de mult \u0219i totu\u0219i at\u00e2t de pu\u021bin. Mi-am pus \u00eentreb\u0103ri enorm de mari \u0219i concluzia a fost urm\u0103toarea: c\u0103 \u00een domeniul \u0219tiin\u021bei vie\u021bii \u0219tim at\u00e2t de pu\u021bine, \u00eenc\u00e2t nu mi-am putut explica \u0219tiin\u021bific totul. Toat\u0103 ordinea extraordinar\u0103 \u00een lume m\u0103 face s\u0103 cred c\u0103 realitatea este mult prea vast\u0103 pentru ca noi s\u0103 avem acces la ea. Deci p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am ajuns la concluzia c\u0103 cele cinci sim\u021buri pe care noi le avem ca oameni sunt mult prea pu\u021bine pentru a le putea percepe \u0219i a\u0219a am ajuns, dac\u0103 vre\u021bi, un agnostic. Respect credin\u021ba tuturor celor din jur \u0219i eu cred \u00een ceva ce nu \u0219tiu ce este, \u00een ce cred. Dar r\u0103m\u00e2n evreu pentru c\u0103 am fost b\u0103tut, lovit \u0219i aproape exterminat pentru faptul c\u0103 sunt evreu, \u0219i din cauza asta, eu \u00eentotdeauna m\u0103 prezint ca evreu.<\/p>\n

C\u00e2nd m\u0103 uit acum ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume, societate de ast\u0103zi se aseam\u0103n\u0103 foarte mult cu cea \u00een care am tr\u0103it eu, c\u00e2nd a \u00eenceput Holocaustul. A\u0219 spune c\u0103 atunci cuvintele au fost cele care au pavat drumul spre lag\u0103rul de exterminare. \u0218i la ora aceasta, acelea\u0219i cuvinte le auzi. De instigare la ur\u0103. Se profit\u0103 de faptul c\u0103 democra\u021bia asigur\u0103 dreptul la liber\u0103 exprimare \u0219i se \u00eencurajeaz\u0103 acest discurs de ur\u0103 \u00eentre oameni. \u0218i mai este ceva, omul acum nu afl\u0103 ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een realitate, afl\u0103 ceea ce media spune despre realitate. \u0218i media \u00ee\u0219i impune prostul discurs. Holocaustul este referitor la evrei, dar exist\u0103 pericolul peste tot \u2013 pentru toat\u0103 lumea.<\/p>\n

\u201eA ap\u0103rut dorin\u021ba de a ie\u0219i din cercul prigoanei\u201d<\/i><\/b><\/p>\n

Alexandru Elias<\/b><\/p>\n

E o deosebire \u00eentre opresiunea asupra unor oameni nevinova\u021bi, doar pentru vina c\u0103 s-au n\u0103scut evrei, \u0219i experien\u021ba mea. Lucrurile despre care vreau s\u0103 v\u0103 vorbesc s-au \u00eent\u00e2mplat c\u00e2nd nu aveam \u00eenc\u0103 17 ani \u00eemplini\u021bi. Am \u00eemplinit 17 ani \u00een \u00eenchisorile regimului Antonescu. Pu\u021bine luni m\u0103 despart [acum] de v\u00e2rsta <\/ins>de 90 de ani. Era \u00een anul 1942, \u00een perioada de aproximativ un an de c\u00e2nd regimul Antonescu a intrat \u00een r\u0103zboi contra Rusiei Sovietice, ca unul dintre alia\u021bii cei mai de \u00eencredere ai lui Hitler, ai nazismului. Evreii erau persecuta\u021bi total, elevii, studen\u021bii, intelectualii fuseser\u0103 sco\u0219i din toate \u0219colile \u0219i universit\u0103\u021bile. Trebuie s\u0103 v\u0103 spun, a\u0219a ca un element de coloratur\u0103, faptul c\u0103 \u00eenv\u0103\u021bam atunci la unul dintre liceele cele mai de vaz\u0103 din Bucure\u0219ti, Gheorghe Laz\u0103r. La acest liceu, str\u0103-bunicul meu fusese profesor. Iar \u00een 1941, eu, nepotul lui, eram dat afar\u0103 din acest liceu, pentru singurul motiv c\u0103 m-am n\u0103scut evreu. Tat\u0103l \u0219i bunicul meu au f\u0103cut parte din armata rom\u00e2n\u0103, au participat cu tot ce au putut la lupta na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Nu existau motive de prigoan\u0103, \u00een afar\u0103 de faptul care nu a depins nici de mine, nici de altcineva \u0219i nu ar trebui s\u0103 depind\u0103 de nimeni \u2013 faptul c\u0103 ne-am n\u0103scut evrei. V\u0103 spun asta ca s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi de ce eu \u0219i al\u021bi tineri eram at\u00e2t de marca\u021bi \u0219i de furio\u0219i pentru ce se \u00eent\u00e2mpla.<\/p>\n

\u00cen condi\u021biile acestea de prigoan\u0103, de asasinate, de excludere din via\u021ba social\u0103, tineri ca noi, a ap\u0103rut dorin\u021ba de a ie\u0219i din cercul prigoanei. Care era solu\u021bia? Nici unii dintre noi nu am v\u0103zut atunci alt\u0103 solu\u021bie dec\u00e2t lupta \u00eempotriva regimului Antonescu aici, prin \u00eenrolarea \u00een mi\u0219carea comunist\u0103, sau plecarea \u00een fosta patrie istoric\u0103 a evreilor, \u00een Palestina. Eu vedeam asta ca singura solu\u021bie pentru noi \u0219i atunci, eu m-am \u00eenscris \u00een organiza\u021bia sionist\u0103 de st\u00e2nga Ha\u0219omer Ha\u021bair. \u00cen aceste condi\u021bii, aceste organiza\u021bii sioniste \u00ee\u0219i \u00eencetaser\u0103 activitatea, de\u0219i nu erau \u00eenc\u0103 interzise. \u0218i un grup de tineri din aceast\u0103 organiza\u021bie a continuat s\u0103 activeze cu ac\u021biuni minore, imature chiar, f\u0103r\u0103 \u0219anse. Dar cu un anumit sentiment al demnit\u0103\u021bii umane de a lua atitudine, de a face ceva, de a lupta. Aveam \u00eentruniri pe grupe, \u00een care am discutat \u0219i despre formarea unor g\u0103rzi de auto-ap\u0103rare. Dar nu s-a f\u0103cut nimic, eram prea tineri \u0219i imaturi. Activitatea noastr\u0103 s-a redus la \u00eent\u00e2lniri \u0219i la ce s-a discutat acolo. La aceast\u0103 organiza\u021bie s-a afiliat un grup de trei UTC-i\u0219ti, despre care noi nu \u0219tiam nimic. Unul a intrat \u00een organiza\u021bia noastr\u0103 probabil pentru a racola membri pentru lupta pe care Partidul Comunist o preconiza \u00eempotriva regimului Antonescu. Ace\u0219ti trei tineri au \u0219tampilat bancnote cu lozinci anti-fasciste \u2013 \u201eJos Antonescu \u0219i Hitler!\u201d, \u201dVrem pace!\u201d \u0219i altele. Aceste bancnote au fost interceptate de organele Siguran\u021bei. Pornind de la ei, la unul dintre cei trei s-a g\u0103sit o list\u0103 cu membrii organiza\u021biei noastre. A\u0219a s-a f\u0103cut procesul, a\u0219a au fost aresta\u021bi cei trei, a\u0219a au fost aresta\u021bi \u0219i dou\u0103zeci \u0219i ceva de tineri \u00eentre 12 \u0219i 20 \u0219i ceva de ani. Cei trei tineri au fost condamna\u021bi la moarte \u0219i executa\u021bi, de\u0219i erau minori. Fata de 12 ani a fost condamnat\u0103 la zece ani de \u00eenchisoare, dar gra\u021biat\u0103 dup\u0103 un an. Eu am primit 20 de ani de munc\u0103 silnic\u0103, din care am f\u0103cut aproape 3 \u2013 am fost eliberat \u00een momentul \u00een care Rom\u00e2nia a \u00eentors armele, \u00een 1944. Imensa majoritate a procesului nostru au plecat \u00een anii 1947-\u201848 \u00een Israel. O parte dintre noi, foarte pu\u021bini, am r\u0103mas aici, atra\u0219i de lozincile anti-fasciste \u0219i pentru dreptate social\u0103 ale Partidului Comunist. \u00cen ochii milioanelor de evrei care au dat at\u00e2tea sacrificii \u00een Holocaust, abordarea sionist\u0103 ap\u0103rea ca singura solu\u021bie pentru poporul evreu. \u00cen acea perioad\u0103 nu vedeau ca solu\u021bie real\u0103 a luptei \u00eempotriva anti-semitismului, alta dec\u00e2t \u00eenfiin\u021barea statului Israel. Am stat \u00een lag\u0103rul de la T\u00eergu-Jiu p\u00e2n\u0103 la 23 august.<\/p>\n

Credeam c\u0103 dup\u0103 Holocaust nu vor mai exista crime, nu se va mai \u00eent\u00e2mpla a\u0219a ceva. Dar uita\u021bi ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Africa, \u00een Rwanda! Uita\u021bi ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Cambodgia. \u0218i \u00een at\u00e2tea alte locuri. Milioane de oameni uci\u0219i. Deci, s\u0103 nu ne facem iluzii. Omul nu este un sf\u00e2nt.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

M\u0103rturii ale lui Liviu Beris \u0219i Alexandru Elias Materialul de fa\u021b\u0103 este transcrierea unei discu\u021bii avute cu supravie\u021buitorii Liviu Beris \u0219i Alexandru Elias, \u00een cadrul conferin\u021bei-atelier Nationalism, Fascism and the Holocaust in Romanian History \u2013 A Critical Approach, organizat\u0103 de Third Generation Buchenwald, \u00een perioada 16-20 octombrie \u00een Bucure\u0219ti. Liviu Beris a fost evacuat din ora\u0219ul s\u0103u natal Her\u021ba la v\u00e2rsta de 13 ani \u0219i deportat \u00een lag\u0103rul de concentrare Moghilev din Transnistria. Ast\u0103zi este pre\u0219edintele Asocia\u021biei Evreilor Rom\u00e2ni Victime ale Holocaustului. Alexandru Elias a fost deportat \u00een lag\u0103rul de munc\u0103 de la T\u00eergu-Jiu, \u00een 1942, la v\u00e2rsta de 16…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[92],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1915"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1915"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1915\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3402,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1915\/revisions\/3402"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1915"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1915"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1915"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}