de Marius Bogdan Tudor<\/i><\/b><\/p>\n
Dou\u0103 idei ies \u00een eviden\u021b\u0103, pentru mine, dup\u0103 lecturarea impresiilor lui Radu Vancu despre Aferim!<\/b>, publicate pe contributors.ro<\/a> pe 16 martie. Prima dintre ele este insisten\u021ba asupra referin\u021belor cu ajutorul c\u0103rora sunt construite mesajele filmului, a \u201eintertextualit\u0103\u021bii\u201d, preasl\u0103vit\u0103 obsesiv \u00een articol, \u00eens\u0103 nu pentru implica\u021biile reprezent\u0103rii care se realizeaz\u0103 prin acest procedeu, ci doar pentru c\u0103 ea exist\u0103. \u00cen abunden\u021b\u0103. Intertextualitatea e mult\u0103 \u0219i bun\u0103, \u0219i asta e bine, ne spune autorul. Pentru c\u0103 e bine s\u0103 citezi din clasici, ai literaturii \u0219i ai filmului. Am putea crede c\u0103 Aferim!<\/b> este o crea\u021bie meta, un film despre istoria filmelor rom\u00e2ne\u0219ti de acest gen (care anume, nu \u0219tim). Ceea ce e important, se pare, este c\u0103 filmul mobilizeaz\u0103 texte scrise pentru un scop exclusiv stilistic, de a g\u00e2dila pl\u0103cut spectatorul (post)modern cu ceva \u201evechi\u201d \u00eentr-un ambalaj nou: \u201e… esen\u021bial e c\u0103\u00a0Aferim!<\/i>\u00a0te transform\u0103 \u00eentr-un spectator cu toate sim\u021burile intertextuale \u00een alert\u0103, con\u0219tient c\u0103 tot ce se spune & se vede pe ecran e susceptibil s\u0103 vin\u0103 de undeva din memoria genului, reciclat & reintepretat & f\u0103cut nou. Performan\u021ba filmului, altfel spus, e c\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 fac\u0103 vechiul cu totul nou.\u201d Dar ce reprezint\u0103, de fapt, acel \u201evechi\u201d \u0219i cum devine el \u201enou\u201d? Prin reciclare \u0219i reinterpretare, desigur… E u\u0219or ironic faptul c\u0103, dac\u0103 ar scoate acea ultim\u0103 fraz\u0103 din corsetul estetic \u00een care a \u00eembr\u0103cat-o, Vancu ar atinge fix una dintre mizele filmului \u2013 \u0219i a multor altor demersuri artistic-politice \u2013 \u0219i anume reprezentarea documentat\u0103 a trecutului pentru a deschide discu\u021bii despre societatea actual\u0103. \u00cens\u0103, din p\u0103cate, astfel de discu\u021bii sunt considerate \u201ecomplet colaterale filmului.\u201d<\/p>\n \u00cen paralel cu insisten\u021ba pe o intertextualitate presupus benign\u0103 (a se \u00een\u021belege pur stilistic\u0103), Vancu lanseaz\u0103 a doua idee relevant\u0103 din textul s\u0103u, \u0219i anume marginalizarea, chiar scoaterea din raza filmului, a discu\u021biei (\u201ecomplet colaterale\u201d, \u00een viziunea sa) despre \u201e\u021bigani\/rasism\/robie etc\u201d, de\u0219i recunoa\u0219te c\u0103 filmul \u201ee consistent \u0219i sub aspectul \u0103sta.\u201d Un fel de \u201ebine, fie, treac\u0103 de la mine, c\u0103 m\u0103 exaspera\u021bi cu socialul vostru.\u201d Vancu pare s\u0103 sugereze crearea unui \u021barc special pentru astfel de discu\u021bii, c\u0103ci urm\u0103toarea fraz\u0103 este \u00een\u021bep\u0103tura obligatorie c\u0103tre \u201etinerii st\u00e2ngi\u0219ti\u201d, care ar fi \u00eenceput deja discu\u021bia pe aceste subiecte. \u00cens\u0103 \u201etinerii st\u00e2ngi\u0219ti\u201d au \u00eenceput discu\u021bii despre rasism \u0219i discriminare \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 unii dintre ei chiar prin art\u0103 \u2013 de ceva mai mult timp, \u0219i nu e neap\u0103rat vina lor c\u0103 sunt prelua\u021bi cu greu \u00een discursul public. Poate c\u0103 Aferim!<\/b> este mai degrab\u0103 un efect, \u0219i nu o cauz\u0103, a acestor discu\u021bii, de\u0219i cu siguran\u021b\u0103 este un catalizator pentru ele.<\/p>\n Succesul interna\u021bional al filmului face ca discu\u021biile despre miza sa politic\u0103 s\u0103 fie, totu\u0219i, greu de evitat de c\u0103tre un establishment<\/i> cultural mai degrab\u0103 conservator. Vancu \u00eencearc\u0103 s\u0103 o fac\u0103 apel\u00e2nd la dihotomia dintre dou\u0103 tipuri de cunoa\u0219tere: pe de o parte, cea scris\u0103, validat\u0103, legitim\u0103, \u201eesen\u021bial\u0103\u201d, reprezentat\u0103 de \u201eintertextualitate\u201d, de cealalt\u0103 parte, cunoa\u0219terea c\u0103reia \u00eei lipsesc mijloacele de reproducere scris\u0103, cunoa\u0219terea experien\u021belor oamenilor pu\u021bin sau deloc vizibili care au pu\u021bine posibilit\u0103\u021bi de autoreprezentare \u2013 robii romi, femeile (rome sau albe, so\u021bii \u0219i\/sau mame), copiii (romi sau albi), chiar zapciii, roti\u021be \u00eentr-un sistem ierarhic \u00een care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se pozi\u021bioneze c\u00e2t mai bine \u0219i s\u0103-\u0219i justifice abuzurile \u2013 a ritualurilor lor, a greut\u0103\u021bilor, a speran\u021belor lor. \u00cen paradigma pe care o alege, Vancu este obligat s\u0103 recurg\u0103 la aceast\u0103 separare, pentru c\u0103 altfel s-ar confrunta cu un fapt c\u00e2t se poate de politic: Aferim!<\/b> relev\u0103 tocmai transgresiunile dintre cele dou\u0103 domenii de cunoa\u0219tere, faliile, tensiunile, posibilit\u0103\u021bile de negociere. Prin acest trafic ireveren\u021bios \u00eentre moduri diferite de cunoa\u0219tere, Aferim!<\/b> \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 promisiunea radical\u0103 a artelor vizuale \u2013 aceea de a da o voce tuturor<\/i>, \u00een special \u201eCeluilalt\u201d \u2013 \u00een acest caz cu mijloacele filmului, \u0219i s\u0103 dinamiteze opozi\u021bia binar\u0103 dintre teorie \u0219i practic\u0103, dintre \u201ehart\u0103\u201d \u0219i \u201epoveste\u201d[1]<\/a>: prima oficial\u0103, \u201eobiectiv\u0103\u201d \u0219i abstract\u0103, cea de-a doua practic\u0103, corporal\u0103 \u0219i popular\u0103.<\/p>\n Aferim!<\/b> se deschide cu o scen\u0103 care \u0219i pe mine m-a dus cu g\u00e2ndul la o alt\u0103 produc\u021bie cultural\u0103 recent\u0103, ca \u0219i pe Vancu, dar una din alt registru dec\u00e2t Interstellar<\/b>. Zapciul Costandin \u0219i b\u0103iatul lui, Ioni\u021b\u0103, afla\u021bi \u00een drum spre m\u00e2n\u0103stire \u00een c\u0103utarea robului fugar Carfin, se \u00eent\u00e2lnesc cu o b\u0103tr\u00e2n\u0103 care-\u0219i duce b\u0103rbatul muribund la preot. Cum afl\u0103 c\u0103 omul e bolnav, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie exact de ce anume sufer\u0103, cei doi \u00eencep s-o oc\u0103rasc\u0103 pe femeie \u0219i trag caii de h\u0103\u021buri pentru a se \u00eendep\u0103rta, de fric\u0103 s\u0103 nu se molipseasc\u0103. O atitudine similar\u0103 fa\u021b\u0103 de ceea ce ei percep ca fiind \u201eoameni infecta\u021bi\u201d o au \u0219i poli\u021bi\u0219tii de la sec\u021bia 10 din Bucure\u0219ti, \u00een depozi\u021biile lor din cazul mor\u021bii lui Daniel Dumitrache, zis Dinte, \u0219i care sunt performate de c\u0103tre Alexandru Fifea \u00een cadrul spectacolului de teatru Voi n-a\u021bi v\u0103zut nimic!<\/b>[2]<\/a> Citez din memorie: \u201eMi-a fost fric\u0103 s\u0103 nu iau ceva, SIDA sau mai \u0219tiu eu ce…\u201d Atitudinea reprezentan\u021bilor autorit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de persoane s\u0103race \u0219i bolnave pare s\u0103 nu se fi schimbat foarte mult, \u00een esen\u021b\u0103, \u00een 180 de ani, respingerea brutal\u0103 (verbal\u0103 \u0219i\/sau fizic\u0103) fiind manifestarea predilect\u0103. Imaginea \u201eCeluilalt\u201d este construit\u0103 \u00een aceste ipostaze \u00een jurul unei boli grave, contagioase (adesea doar o proiec\u021bie), iar respingerea fizic\u0103 este o reflectare a unei respingeri sociale.<\/p>\n Scena \u00eent\u00e2lnirii lui Costandin cu zapciul din plasa vecin\u0103 scoate la iveal\u0103 raporturile dintre reprezentan\u021bii de acela\u0219i rang ai autorit\u0103\u021bii. Costandin consider\u0103 c\u0103 trebuie \u201es\u0103-\u0219i fac\u0103 treaba\u201d, indiferent c\u00e2t de problematic\u0103 ar fi acea treab\u0103 (recuperarea unui rob fugar), iar c\u00e2nd regulile oficiale se dovedesc a fi un obstacol \u00een calea \u00eendeplinirii sarcinii, este dispus s\u0103 le \u00eencalce, stimul\u00e2nd solidaritatea de \u201ebreasl\u0103\u201d cu o aten\u021bie. \u201eDac\u0103 noi, care \u0219tim c\u00e2t de greu ne e, nu ne ajut\u0103m \u00eentre noi, ap\u0103i cine s-o fac\u0103?\u201d De altfel, de-a lungul \u00eentregii c\u0103l\u0103torii, Costandin scoate \u00een eviden\u021b\u0103 greut\u0103\u021bile muncii sale \u00een timp ce minimizeaz\u0103 greut\u0103\u021bile robilor \u201e\u021bigani\u201d (\u201elas\u0103 c\u0103 \u021biganilor le e mai bine acum dec\u00e2t \u00eenainte\u201d), at\u00e2t pentru a-i ar\u0103ta lui Ioni\u021b\u0103 c\u00e2t trude\u0219te el pentru familie, c\u00e2t \u0219i pentru a-\u0219i justifica misiunea \u00een fa\u021ba lui. O dat\u0103 separat\u0103 de implica\u021biile umane \u0219i sociale, care nu sunt considerate a fi de competen\u021ba celor care trebuie s-o duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it, \u201etreaba\u201d devine acceptabil\u0103. Nici m\u0103car oferta disperat\u0103 a \u021b\u0103ranului care i-a ad\u0103postit pe Carfin \u0219i \u021aintiric (\u201e\u021ai-l cump\u0103r!\u201d \u021ai-l cump\u0103r!\u201d) nu-l clinte\u0219te pe Costandin. El trebuie s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 sarcina, s\u0103-\u0219i ia r\u0103splata doar de la boier \u0219i s\u0103 \u0219i dea astfel un exemplu fiului s\u0103u. Respectarea regulilor \u0219i discursul cinstei se opresc \u00eens\u0103, din nou, c\u00e2nd e vorba de robi, dar \u0219i c\u00e2nd e vorba de so\u021bia lui. \u021aintiric e v\u00e2ndut f\u0103r\u0103 contract, \u201ef\u0103r\u0103 h\u0103rtii,\u201d pentru a scoate un ban \u00een plus, iar Costandin nu pare a avea alte probleme \u00een afar\u0103 de cele fizice atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i \u00een\u0219al\u0103 so\u021bia cu o prostituat\u0103 la han.<\/p>\n Numai c\u0103 lucrurile nu se dovedesc a fi at\u00e2t de simple, iar \u201etreaba\u201d nu poate fi autonomizat\u0103 at\u00e2t de u\u0219or. Pe drumul de \u00eentoarcere, Carfin le poveste\u0219te de ce-a fugit \u0219i de aventura cu so\u021bia boierului, dar \u0219i despre c\u0103l\u0103toriile f\u0103cute, ca rob la curtea boierului, la Viena, Paris sau Lipsca (Leipzig). \u00cen timp ce Costandin reac\u021bioneaz\u0103 deta\u0219at \u0219i cu oarecare suspiciune, Ioni\u021b\u0103 pare a fi mult mai sensibil la la vorbele lui \u0219i \u00eel \u00eembolde\u0219te s\u0103 spun\u0103 mai multe despre cum e la Viena, Paris \u0219i Leipzig. \u201eEu nici m\u0103car din plasa asta n-am ie\u0219it\u201d, m\u0103rturise\u0219te b\u0103iatul, \u00eentregind tabloul \u201eanomic\u201d: un rob \u201e\u021bigan\u201d, c\u0103ruia i se refuzau, prin lege \u0219i prin cutume, cele mai elementare drepturi, v\u0103zuse mari ora\u0219e ale Europei, iar el nici m\u0103car \u00een alt \u021binut nu fusese. \u00cen acea sear\u0103, la han, Ioni\u021b\u0103 e cel care \u00eel roag\u0103 pe taic\u0103-su s\u0103-i dea drumul lui Carfin, dac\u0103 tot nu e vinovat, iar Costandin recurge din nou la discursul cinstei pentru a-\u0219i justifica r\u0103spunsul (\u201eeu toat\u0103 via\u021ba am fost un om cinstit, am \u00eencercat s\u0103 nu fac r\u0103u la nimeni\u201d).<\/p>\n Modurile \u00een care este reprezentat\u0103 femeia v\u0103desc un alt tip de inegalitate. Aflat sub influen\u021ba ideilor de masculinitate ale tat\u0103lui s\u0103u, (el p\u0103r\u00e2nd a fi \u0219i singurul care-l poate ajuta s\u0103-\u0219i fac\u0103 un rost \u00een via\u021b\u0103, prin armat\u0103), Ioni\u021b\u0103 nu-l aude pe acesta vorbind despre mama lui altfel dec\u00e2t sub forma unui avertisment la petrecerea de la han (\u201etu s\u0103 nu-i spui maic\u0103-tii ce facem noi aici\u201d). Mama pare absent\u0103, dar sentimentele lui Ioni\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de ea nu sunt explorate mai departe.<\/p>\n So\u021bia boierului, so\u021bia lui Carfin \u0219i roaba apropiat\u0103 boierului se afl\u0103, \u00een grade diferite, la cheremul b\u0103rbatului, \u0219i sunt desconsiderate de legile \u021b\u0103rii. Costandin \u00eencearc\u0103 s-o conving\u0103 pe boieroaic\u0103 s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 \u201evina\u201d de a-l fi ispitit pe Carfin d\u00e2ndu-i citate din Regulamentele Organice despre statutul inferior al femeii. C\u00e2nd ea \u00eencearc\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 cu so\u021bul ei, acesta o respinge brutal, neadmi\u021b\u00e2nd niciun compromis. Z\u00e2mbetul satisf\u0103cut al tinerei roabe care-l \u00eenso\u021be\u0219te pe boier, precum \u0219i statutul vizibil privilegiat (intr\u0103 \u00een camera lui, st\u0103 l\u00e2ng\u0103 el pe pat) d\u0103 senza\u021bia c\u0103 exist\u0103 ceva \u00eentre ea \u0219i st\u0103p\u00e2n, dar asta nu pare s\u0103 creeze un scandal similar cu cel st\u00e2rnit de aventura so\u021biei. Imaginea este puternic\u0103, pentru c\u0103 relev\u0103 dubla m\u0103sur\u0103 cu care sunt judecate fapte similare: st\u0103p\u00e2nul poate avea o amant\u0103 aleas\u0103 dintre robi, so\u021bia lui nu.<\/p>\n Aferim! <\/b>nu este un film doar<\/i> despre rasism \u0219i robie. Asta pentru c\u0103 nu se poate vorbi onest \u0219i deschis despre rasism \u0219i robie f\u0103r\u0103 a vorbi despre nedreptate \u0219i raporturi de putere \u00een societatea care permite \u0219i reproduce rasismul \u0219i robia. Aferim! <\/b>reu\u0219e\u0219te, prin reprezentarea cinematografic\u0103 a unor documente istorice \u0219i literare, s\u0103 ofere o perspectiv\u0103 \u201ela firul ierbii\u201d at\u00e2t a modurilor \u00een care structurile influen\u021beaz\u0103 vie\u021bile oamenilor, c\u00e2t \u0219i a modurilor \u00een care oamenii reac\u021bioneaz\u0103 la acele structuri.<\/p>\n <\/p>\n
\n