\u201ePe noi ne-a urm\u0103rit \u00eenainte cu un an de zile, \u00een \u201941, s\u0103 ne duc\u0103 \u00een Rusia.\u201d (Mihai Istrate, deportat ca rom nomad, Poiana Mare, Dolj, decedat)<\/i><\/b><\/p>\n
\u201c<\/i><\/b>A\u015fa a dat ordin Antonescu s\u0103 str\u00e2ng\u0103 toat\u0103 na\u0163ia \u0163ig\u0103neasc\u0103. \u015ei ne-a str\u00e2ns pe to\u0163i. N-a r\u0103mas niciunul niciunul. Dar ei ne-au p\u0103c\u0103lit pe noi c\u00e2nd ne-au dus: c\u0103 ne d\u0103, c\u0103 ne face case, c\u0103 ne instaleaz\u0103 ca lumea…dar de unde! Ne-au b\u0103gat \u00een p\u0103m\u00e2nt!\u201d (Mihai Bimbai, rom nomad, 89 de ani, Bistre\u021b, Dolj)<\/i><\/b><\/p>\n
\u201eA venit poli\u0163ia \u015fi ne-a luat, s\u0103 ne duc\u0103 pe jos. Ne-am luat catrafusele \u00een umeri. Care a putut. Care nu, le-a l\u0103sat acolo. Au l\u0103sat \u015fi copila\u015fi mici acolo, pl\u00e2ngeau… [mai t\u00e2rziu unele transporturi au primit c\u0103ru\u0163e de la jandarmi]\u201d (Margareta Adam, femeie rom\u0103 nomad\u0103, 88 de ani, Poiana Mare, Dolj)<\/i><\/b><\/p>\n
\u201eLa fiecare vagon era mili\u0163ianul. Nu da voie s\u0103 ie\u015fim, nici lumin\u0103 n-aveam. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am trecut \u00een Tiraspol. C\u00e2nd am trecut hotarul din Rom\u00e2nia, \u00een Tiraspol ne-au dat lumin\u0103. P\u00e2n\u0103 acolo am mers \u00een negur\u0103. \u015ei mili\u0163ia era la u\u015f\u0103 [u\u015fa vagonului].\u201d (Marcel Dumitru, rom sedentar, Lipov, Dolj, decedat)<\/i><\/b><\/p>\n
Timp de 2 ani, peste 25,000 de romi nomazi \u0219i sedentari au fost deporta\u021bi, fie pe jos, fie \u00een vagoane; 12,393 dintre ei erau copii. Casele \u0219i toate celelalte bunuri ale deporta\u021bilor au fost confiscate de c\u0103tre \u201eCentrul Na\u021bional pentru Rom\u00e2nizare.\u201d Majoritatea deporta\u021bilor romi au fost stabili\u021bi \u00een estul Transnistriei, pe malul Bugului, \u00een raioanele Balta, Berezovka, Golta \u0219i Otchakov. Situa\u021bia din aceste regiuni era foarte grea. Primii romi ajun\u0219i acolo \u0219i-au construit singuri colibele.<\/p>\n
\u201eAcolo c\u00e2nd am oprit la Moldovka, pe o vale mare a\u015fa, vara a fost, n-a fost iarn\u0103. \u015ei c\u00e2nd am ajuns acolo, am f\u0103cut corturile, am a\u015fezat, am stat ca o lun\u0103 jumate. \u015ei au venit \u015fi ne-au luat caii, ne-au luat c\u0103ru\u0163ele \u015fi ne-au l\u0103sat pe c\u00e2mpuri. […] La Moldovka acolo, pe valea aia, au murit acolo…ca \u015foarecii. […] Acolo am stat la bordeie, f\u0103r\u0103 co\u015f, f\u0103r\u0103 lumin\u0103, f\u0103r\u0103 ap\u0103. Mi-a murit o sor\u0103 mai mare ca mine, a avut o feti\u0163\u0103 de vreo 12-13 ani \u015fi s-au luat \u00een bra\u0163e…\u00eemi vine s\u0103 pl\u00e2ng…s-a luat a\u015fa \u00een bra\u0163e cu ea \u015fi a murit pe c\u00e2mp acolo.\u201d (Margareta Adam)<\/i><\/b><\/p>\n
\u201eAm stat acolo [satul Moldovka \u00een Transnistria] vreo lun\u0103 de zile. Ei ne f\u0103ceau bordeie \u00een timpul \u0103sta, c\u00e2t am stat noi acolo, mai departe, la o sut\u0103 \u015fi ceva de kilometri de la Valea Pl\u00e2ngerii. Ne-au b\u0103gat acolo \u00een bordeie. \u0102ia care au r\u0103mas afar\u0103…s-a terminat, au murit. Mor\u0163i! De viscol, de frig, de foame.\u201d (Mihai Istrate)<\/i><\/b><\/p>\n
\u00cen timpul deport\u0103rii, romilor nu li se permitea s\u0103 aib\u0103 asupra lor lucruri personale, iar lag\u0103rele de concentrare erau ridicate \u00een c\u00e2mp, f\u0103r\u0103 lemne de foc, paturi, m\u00e2ncare sau ap\u0103.<\/p>\n
\u201cPrim\u0103vara au r\u0103mas mor\u0163ii…cei care au murit…arunca\u0163i pe c\u00e2mp, ca dovlecii. A\u015fa erau capete lor, oasele lor. \u015ei se m\u00e2ncau. Erau \u0163igani de-ai no\u015ftri care luau carne de acolo \u015fi m\u00e2ncau. Carne din mor\u0163i.\u201d (Mihai Istrate)<\/i><\/b><\/p>\n
\u201eAm fost da\u0163i la moarte. Dac\u0103 eram c\u00e2te o mie \u2013 dou\u0103 \u00eentr-un loc…nu m\u00e2ncare, nu foc, nu…nimic…cum era s\u0103 mai tr\u0103im? A murit frate-miu \u015fi l-am m\u00e2ncat. De foame. Eram unul pe altul, dezbr\u0103ca\u0163i, fl\u0103m\u00e2nzi \u015fi pl\u00e2ngeam unul pe altul. Care murea…pe frati-miu l-am m\u00e2ncat…de foame m\u00e2ncam, nu se mai \u015ftia.\u201d (Maria Achim, 77 de ani, Cerat, Dolj)<\/i><\/b><\/p>\n
\u201eEram mititic\u0103, eram cu mama, 10 ani am avut. \u015ei a luat c\u0103ma\u015fa de pe mine, m-a l\u0103sat \u00een pielea goal\u0103, \u00eentr-o fusti\u0163\u0103 rupt\u0103. \u015ei mi-a luat-o \u015fi s-au \u00eembr\u0103cat pe ele \u00een ea. A\u015fa f\u0103ceau rusoaicele. Dar erau miloase unele, ne d\u0103deau m\u00e2ncare, lapte mai mult.\u201d (Ileana Ardelean, 78 de ani, B\u0103ile\u0219ti, Dolj)<\/i><\/b><\/p>\n Ileana Ardelean. Credit foto: Triba Film<\/p><\/div>\n \u00centre 12 \u0219i 20 septembrie 1942, 13.176 de romi sedentari au fost deporta\u021bi \u00een 9 trenuri de marf\u0103. Au ajuns la destina\u021bie \u00een Transnistria \u00een luna decembrie: sate (par\u021bial) evacuate, unde erau caza\u021bi c\u00e2te 25-40 de oameni \u00eentr-o cas\u0103, f\u0103r\u0103 paturi, u\u0219i sau ferestre. Prizonieri \u00een aceste case, f\u0103r\u0103 m\u00e2ncare sau \u00eenc\u0103lzire, majoritatea oamenilor au murit de foame, tifos sau \u00eempu\u0219ca\u021bi \u00een timp ce \u00eencercau s\u0103 fug\u0103.<\/p>\n \u201eNu f\u0103ceam nimic, c\u0103 nu aveam ce s\u0103 facem. Stam b\u0103ga\u0163i \u00een cas\u0103, c\u0103 dac\u0103 ie\u015feam afar\u0103 ne omorau ru\u015fii[2]<\/b><\/a>, ne \u00eempu\u015fcau.\u201d (Marcel Dumitru)<\/i><\/b><\/p>\n \u201eEram mititic\u0103, eram cu mama, 10 ani am avut. \u015ei a luat c\u0103ma\u015fa de pe mine, m-a l\u0103sat \u00een pielea goal\u0103, \u00eentr-o fusti\u0163\u0103 rupt\u0103. \u015ei mi-a luat-o \u015fi s-au \u00eembr\u0103cat pe ele \u00een ea. A\u015fa f\u0103ceau rusoaicele. Dar erau miloase unele, ne d\u0103deau m\u00e2ncare, lapte mai mult.\u201d (Ileana Ardelean)<\/i><\/b><\/p>\n \u201e\u015ei mama c\u00e2nd a murit, a murit uite a\u015fa [cu spatele sprijinit de perete]. \u015ei eu eram aici \u015fi sugeam \u0163\u00e2\u0163\u0103 de la ea \u015fi nu \u015ftiam c\u0103 mama e moart\u0103. \u015ei au luat-o, au b\u0103gat furca \u00een ea \u015fi s-au dus cu ea la groap\u0103. \u015ei bunicul, \u015fi mama, \u015fi unchiul, \u015fi sora…trei fra\u0163i am avut \u015fi to\u0163i au murit acolo.\u201d (Maria Manole, 75 de ani, Cerat, Dolj) <\/i><\/b><\/p>\n Mul\u021bi dintre cei deporta\u021bi au murit de inani\u021bie, tifos sau acte de violen\u021b\u0103 comise \u00eentre 1942 \u0219i 1944; num\u0103rul lor nu este cunoscut cu exactitate. Din cei 25.000 de romi deporta\u021bi, au supravie\u021buit \u00een jur de 14.000.[3]<\/a> Pe l\u00e2ng\u0103 malnutri\u021bie \u0219i \u00eenghe\u021b, actele de cruzime fa\u021b\u0103 de romi erau ceva obi\u0219nuit pentru jandarmi \u0219i militari:<\/p>\n \u201eTrei ani de zile nu puteam s\u0103 ie\u015fim din lag\u0103r. Eram \u00eenchi\u015fi. N-aveam cum s\u0103 ie\u015fim. Dac\u0103 noi plecam, ie\u015feam din lag\u0103r, ne b\u0103teau, ne omorau \u0103\u015ftia, jandarmii \u0103\u015ftia.\u201d (Mihai Bimbai)<\/i><\/b><\/p>\n \u201eAcolo mai cuno\u015fteai c\u0103 e neam\u0163, c\u0103 e rom\u00e2n? Care venea, d\u0103dea \u00een noi, ne b\u0103tea, ne strica cu b\u0103taia \u015fi gata. Aia era omenia. […] Au fost mul\u0163i pe care jandarmii \u00eei puneau s\u0103 \u201eiubeasc\u0103\u201d pe maic\u0103-sa. […] n-a mai \u0163inut lege, n-a mai \u0163inut cinste, n-a mai \u0163inut putin\u0163\u0103 omeneasc\u0103 \u00een capul lor. \u0102\u015ftia [jandarmii] a\u015fa f\u0103ceau de r\u0103u cu noi.\u201d (Mihai Istrate)<\/i><\/b><\/p>\n Mai mult, urmele existen\u021bei \u0219i deport\u0103rii romilor erau \u0219terse prin gropi comune \u0219i arderea cadavrelor, a colibelor \u0219i a caselor din lag\u0103r:<\/p>\n \u201e\u00cei str\u00e2ngeau \u0163iganii \u015fi poli\u0163ia de diminea\u0163\u0103…mor\u0163i…de pe l\u00e2ng\u0103 bordeie, de pe l\u00e2ng\u0103 drumuri. \u015ei le f\u0103cea o groap\u0103 mare, mare, ad\u00e2nc\u0103 ca f\u00e2nt\u00e2na. \u015ei \u00eei arunca acolo ca pe c\u00e2ini, unul peste altul.\u201d (Margareta Adam)<\/i><\/b><\/p>\n \u201eArunca motorin\u0103, gaz, peste ei \u015fi da cu focul. Ardea. Ardea, f\u0103cea cenu\u015f\u0103. Cenu\u015f\u0103 le f\u0103cea.\u201d (Marcel Dumitru)<\/i><\/b><\/p>\n \u00cen ultimii ani, autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne au \u00eenceput s\u0103-i recunoasc\u0103 oficial pe romi ca victime ale Holocaustului, \u00eendeosebi dup\u0103 ce Comisia Interna\u021bional\u0103 a Holocaustului din Rom\u00e2nia a publicat Raportul Final \u00een 2004 \u0219i a prezentat dovezile responsabilit\u0103\u021bii statului rom\u00e2n \u00een crimele comise asupra popula\u021biei evreie\u0219ti \u0219i rome. Cu toate astea, mul\u021bi supravie\u021buitori romi nu au fost desp\u0103gubi\u021bi pentru suferin\u021bele lor p\u00e2n\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103. Proiectul Sus\u021binerea supravie\u021buitorilor romi deporta\u021bi \u00een Transnistria<\/b> al asocia\u021biei Centrul pentru Resurse Comunitare<\/b> \u0219i partenerii s\u0103i \u00eencearc\u0103 s\u0103-i identifice pe supravie\u021buitorii romi pentru a-i informa \u0219i a-i sus\u021bine \u00een demersurile de ob\u021binerea a desp\u0103gubirilor, precum \u0219i pentru a alc\u0103tui o baz\u0103 de date cu interviuri cu supravie\u021buitorii romi \u00een scopuri educa\u021bionale \u0219i de cercetare. Petre Matei, managerul de proiect, a precizat \u00een cadrul atelierului \u201eNationalism, Fascism and the Holocaust in Romanian History \u2013 A Critical Approach\u201d c\u0103 proiectul reprezint\u0103 \u0219i \u201eun mod de a \u00een\u021belege mai multe despre Holocaust \u00een mod \u0219tiin\u021bific\u201d, precum \u0219i \u201ede a oferi informa\u021bii despre cele \u00eent\u00e2mplate nu doar prin intermediul limbajului spartan al autorit\u0103\u021bilor autoare ale crimelor, ci \u0219i prin pove\u0219tile victimelor.\u201d<\/p>\n Pe baza legii 189\/2000 (privind aprobarea OG 105\/1999, \u201eordonan\u021ba privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c\u0103tre regimurile instaurate \u00een Rom\u00e2nia cu \u00eencepere de la 6 septembrie 1940 p\u00e2n\u0103 la 6 martie 1945 din motive etnice\u201c), victimele pot depune dosar pentru a primi desp\u0103gubiri precum pensie lunar\u0103 \u00eentre 150-250 de lei pentru fiecare an de deten\u021bie\/deportare, asisten\u021b\u0103 medical\u0103, gratuitate pe transportul public, scutire de la taxa radio\/TV, loc de veci gratuit etc. Exist\u0103 dou\u0103 moduri prin care se pot primi aceste desp\u0103gubiri: supravie\u021buitorii trebuie s\u0103 demonstreze cu documente c\u0103 au fost deporta\u021bi sau s\u0103 dea o declara\u021bie pe proprie r\u0103spundere, confirmat\u0103 de al\u021bi supravie\u021buitori, \u00een fa\u021ba unui notar.<\/p>\n Pentru mul\u021bi supravie\u021buitori romi, dovedirea statutului de deportat nu este un lucru u\u0219or. Unii nu cunosc aceast\u0103 lege, al\u021bii sunt b\u0103tr\u00e2ni \u0219i bolnavi sau nu \u0219tiu carte, al\u021bii locuiesc departe de ora\u0219e \u0219i implicit de arhive. Proiectul \u00eei informeaz\u0103 pe supravie\u021buitori \u0219i \u00eei ajut\u0103 s\u0103 contacteze arhivele. \u00cens\u0103 munca \u00een arhive ridic\u0103 probleme serioase. Petre Matei a descoperit c\u0103 \u00een 1942, poli\u021bia nu a \u00eenregistrat to\u021bi deporta\u021bii, ci doar numele tat\u0103lui \u0219i num\u0103rul membrilor familiei; \u00een acela\u0219i timp, \u00een certificatele de na\u0219tere ale multor supravie\u021buitori doar numele mamei era men\u021bionat. Mai mult, unele arhive nu au inventariat \u00eenc\u0103 multe documente importante, precum \u00eenregistr\u0103rile deport\u0103rilor romilor. Unul dintre motive ar putea fi lipsa de interes a autorit\u0103\u021bilor pentru a facilita accesul la aceste surse. \u00cen astfel de cazuri, echipa proiectului \u00eencearc\u0103 s\u0103-i ajute pe arhivi\u0219ti s\u0103 identifice documentele. \u00cens\u0103 atitudinile anti-romi au r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een societatea de azi, iar munca este \u00eengreunat\u0103 \u0219i de func\u021bionarii publici sau avoca\u021bi.<\/p>\n \u00cen ultimele luni, Petre Matei \u0219i echipa lui au intervievat peste 100 de supravie\u021buitori, au adunat poze \u0219i documente de arhiv\u0103 \u0219i au lucrat la crearea bazei de date. Echipa sper\u0103 ca baza de date s\u0103 fie folosit\u0103 pentru cercetare \u0219i proiecte educa\u021bionale care s\u0103 contribuie la o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a romilor \u0219i a istoriei lor, \u0219i s\u0103 reduc\u0103 intoleran\u021ba fa\u021b\u0103 de romi. Istoricul Petre Matei a fost consilierul \u0219tiin\u021bific pentru filmul Valea Pl\u00e2ngerii<\/b>, produs de Mihai Andrei Leaha, care este de asemena voluntar \u00een proiectul Sus\u021binerea supravie\u021buitorilor romi deporta\u021bi \u00een Transnistria<\/b>.<\/p>\n Regizorii Mihai Andrei Leaha, Andrei Cri\u0219an \u0219i Iulia Elena Hossu au mers \u00een Transnistria \u0219i Ucraina pentru realizarea documentarului. Filmul are mai multe planuri \u0219i prezint\u0103 interviuri cu supravie\u021buitori care erau copii la momentul respectiv, precum \u0219i interviuri cu martori din satele \u00eenvecinate.<\/p>\n Filmul a fost difuzat \u00een cadrul atelierului \u201eNationalism, Fascism and the Holocaust in Romanian History \u2013 A Critical Approach\u201d, unde a avut loc \u0219i discu\u021bia cu Mihai Andrei Leaha.<\/p>\n Mihai, ce te-a motivat s\u0103 faci acest film?<\/i><\/b><\/p>\n \u00cenainte s\u0103 vorbesc despre motiva\u021bie, care, sincer, a venit pe parcurs, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 spun c\u0103 nu cuno\u0219team nimic despre acest subiect. Genera\u021bia mea nu a \u00eenv\u0103\u021bat despre Holocaust la \u0219coal\u0103. Antonescu era un fel de erou na\u021bional \u2013 care se luptase pentru idealul unit\u0103\u021bii na\u021bionale. Nu cuno\u0219team aceast\u0103 parte ur\u00e2t\u0103 a istoriei. A fost surprinz\u0103tor pentru mine la \u00eenceput, iar motiva\u021bia a venit o dat\u0103 cu dorin\u021ba de a afla mai multe despre subiect. Atunci c\u00e2nd Institutul pentru Studierea Problemelor Minorit\u0103\u021bilor Na\u021bionale a lansat programul, am fost foarte bucuros de propunerea colegei mele Iulia, care a zis s\u0103 facem un film despre asta. A\u0219a c\u0103 am plecat s\u0103 facem munc\u0103 de teren \u00een sudul Rom\u00e2niei, \u00een jude\u021bul Dolj, \u0219i am \u00eenceput s\u0103 facem interviuri. Apoi chiar ne-am implicat \u00een problem\u0103. Voiam s\u0103 cercet\u0103m mai mult \u0219i s\u0103 facem un film care s\u0103 fie v\u0103zut de toat\u0103 Rom\u00e2nia.<\/p>\n Cum a\u021bi ajuns la supravie\u021buitori?<\/i><\/b><\/p>\n \u00cen unele cazuri, ne-am dus pur \u0219i simplu la prim\u0103rie \u0219i primarii ne-au pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu reprezentantul romilor \u0219i ei ne-au dus la persoanele care erau suficient de b\u0103tr\u00e2ne ca s\u0103 fi trecut prin aceast\u0103 experien\u021b\u0103. Nici m\u0103car ei nu \u0219tiau exact cine fusese \u00een Transnistria \u0219i cine nu. \u00cen alte cazuri, ne-am oprit \u00een sat, ne-am dat jos din ma\u0219in\u0103 \u0219i am \u00eentrebat unde locuiesc romii, apoi am \u00eentrebat la \u00eent\u00e2mplare pe strad\u0103. A fost un caz \u00een care ne-am dus \u00eempreun\u0103 cu reprezentantul romilor \u0219i un asistent social la casa unei b\u0103tr\u00e2ne, \u0219i c\u00e2nd am scos camerele \u0219i am explicat cine suntem, femeia, care era singur\u0103 \u0219i speriat\u0103, a zis \u201eNu v\u0103 zic nimic, c\u0103 m\u0103 duce\u021bi \u00eenapoi \u00een Transnistria!\u201d Ne-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plec\u0103m, nu puteam insista. \u00cen alte cazuri, oamenii au fost dispu\u0219i s\u0103 povesteasc\u0103.<\/p>\n Care au fost criteriile de interviu \u0219i ce \u00eentreb\u0103ri a\u021bi pus?<\/i><\/b><\/p>\n Singurul criteriu fost s\u0103 avem oameni din dou\u0103 grupuri diferite: nomazi \u0219i sedentari. Ordinul lui Antonescu a fost ca to\u021bi nomazii s\u0103 fie deporta\u021bi, iar dintre cei sedentari, numai cei care aveau cazier. \u00cens\u0103 au existat excep\u021bii, mul\u021bi sedentari fiind deporta\u021bi f\u0103r\u0103 a avea cazier pentru ca autorit\u0103\u021bile locale s\u0103 le poat\u0103 confisca aurul, spre exemplu. Filmul este \u00eemp\u0103r\u021bit pe aceste dou\u0103 grupuri, pove\u0219tile lor fiind relativ similare \u00een acel context.<\/p>\n \u00cen documentarul vostru, lucra\u021bi cu trei planuri narative: interviuri ale supravie\u021buitorilor \u0219i martorilor din satele \u00eenvecinate, rapoarte \u0219i note oficiale, \u0219i peisajul \u2013 locurile unde au fost amenajate lag\u0103rele. Cum a\u021bi ajuns la aceast\u0103 form\u0103?<\/i><\/b><\/p>\n Ideea de a folosi peisajele \u00een film ne-a venit \u00een timp ce filmam \u00een sudul \u021b\u0103rii. \u0218tiam c\u00e2t de greu ne-ar fi s\u0103 ob\u021binem material de arhiv\u0103 filmat \u0219i ne-am g\u00e2ndit ce am putea ad\u0103uga la interviuri. Voiam s\u0103 facem vizibile vocile supravie\u021buitorilor. Conceptul nostru de baz\u0103 a fost un film de interviuri, axat pe vizibilizarea vocilori.<\/p>\n \u00cens\u0103 \u00een acest mod, se pierdea contextul. Ne-am g\u00e2ndit c\u0103 nu trebuie, totu\u0219i, s\u0103 ne concentr\u0103m prea mult pe asta pentru c\u0103 nu despre asta e vorba \u00een film. Filmul este despre pove\u0219ti personale. A\u0219a c\u0103 ne-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 abord\u0103m contextul pe scurt \u00een introducerea scris\u0103 de la \u00eenceputul filmului. AM precizat c\u0103 contextul istoric a mai fost discutat \u00een alte filme care abordeaz\u0103 tema Holocaustului. \u0218i nu vrem s\u0103 relu\u0103m asta, de\u0219i e important s\u0103 se afle lucruri, \u00eens\u0103 am considerat c\u0103 ar fi mai bine s\u0103 l\u0103s\u0103m acest aspect ambiguu \u0219i doar s\u0103 prezent\u0103m ordinele militare. Astfel a ap\u0103rut al doilea plan: am socs \u00een eviden\u021b\u0103 contextul istoric prin vocile cazone reci, \u00een contrast cu vocile foarte umane din interviuri.<\/p>\n Al treilea plan a fost cel al peisajelor. Ini\u021bial, voiam doar o pauz\u0103 \u00een interviuri. Spectatorul are timp s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la ce-a v\u0103zut \u0219i auzit, iar imagina\u021bia fiec\u0103ruia poate construi pe baza amintirilor evocate \u00een film \u2013 cred c\u0103 a fost un contrapunct bun \u00een cadrul discursului. Unora imaginile li se par frumoase. Unele sunt \u2013 unele nu prea, mai ales cele cu case distruse \u0219i arse. \u00cens\u0103 imaginea tot e frumoas\u0103. Creeaz\u0103 acel sentiment incomod izvor\u00e2t din combinarea imaginilor pl\u0103cute cu pove\u0219ti nepl\u0103cute. \u00cens\u0103 nu e doar asta. Am vrut expres s\u0103 mergem \u00een acele locuri unde ace\u0219ti oameni au fost uci\u0219i \u0219i \u00eengropa\u021bi, dar ast\u0103zi nu se afl\u0103 nimic acolo. E ca \u0219i cum istoria nu a l\u0103sat vreo urm\u0103. \u0218i asta eproblema \u00een Rom\u00e2nia azi; este un capitol din istorie neasumat. E ca \u0219i cum istoria poate disp\u0103rea, noi nu \u00eenv\u0103\u021b\u0103m nimic din ea \u0219i totul e din nou str\u0103lucitor. Ne-am jucat cu aceast\u0103 absen\u021b\u0103 din prezent \u0219i prezen\u021b\u0103 a absen\u021bei. Imaginea se refer\u0103 la un anumit moment din trecut, c\u00e2nd persoana se afla acolo, de-asta cred c\u0103 aceast\u0103 poetic\u0103 a imaginii prezentului \u0219i a absen\u021bei care se informeaz\u0103 reciproc e foarte relevant\u0103.<\/p>\n \u00cen film nu se poate vedea r\u0103ul, nu se vede cine e vinovat \u0219i e destul de deranjant s\u0103 nu ai pe cine da vina la sf\u00e2r\u0219it. Asta a\u021bi inten\u021bionat?<\/i><\/b><\/p>\n Da, a\u0219a am vrut. Nu se pot auzi vocile celor vinova\u021bi, dar se v\u0103d ordinele militare care au coordonat \u00eentreaga tragedie. Se vede ra\u021biunea militar\u0103 din spatele ei. Nu \u00eencerc\u0103m s\u0103 spunem c\u0103 doar Antonescu a fost vinovat \u2013 \u00eencerc\u0103m s\u0103 spunem c\u0103 to\u021bi am fost vinova\u021bi \u0219i to\u021bi \u0219tiam. Nimeni n-a f\u0103cut nimic s\u0103 previn\u0103 toate astea.<\/p>\n \u00cens\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 mesajul pe care am \u00eencercat s\u0103-l transmitem e unul umanist. Nu am pus accentul pe cine e vinovat \u0219i cine e victim\u0103, ci pe solidaritatea dintre ace\u0219ti oameni \u00een timpul r\u0103zboiului \u0219i dup\u0103.<\/p>\n La sf\u00e2r\u0219itul filmului am ar\u0103tat o comemorare la un monument ridicat de comunitatea local\u0103 \u00een Krasnenkoe, Ucraina. Principalul motiv pentru care am ales s\u0103 \u00eencheiem a\u0219a a fost exemplul pe care momentul \u00eel ofer\u0103 Rom\u00e2niei. Ne-am aflat \u00een situa\u021bia de a comite aceste crime, \u00eens\u0103 nu avem un monument al Holocaustului romilor \u2013 exist\u0103 doar cel comun cu Holocaustul evreilor, \u00een Bucure\u0219ti. Avem nevoie de mai multe memoriale. Hai s\u0103 ridic\u0103m monumente \u00een sate, s\u0103 fie locuri de memorie \u00een mai multe zone \u0219i s\u0103 ajungem la reconciliere. \u0102sta e \u0219i mesajul filmului. Nu e vorba doar s\u0103 ar\u0103t\u0103m cu degetul spre vinova\u021bi \u2013 hai s\u0103 facem ceva pentru cei care au avut de suferit.<\/p>\n Filmul nu se afl\u0103 \u00een circuitul commercial \u0219i poate fi vizionat gratuit. Dac\u0103 sunte\u021bi interest\/\u0103 s\u0103 vede\u021bi sau s\u0103 proiecta\u021bi filmul, v\u0103 rug\u0103m contacta\u021bi-ne la<\/i>: http:\/\/www.ispmn.gov.ro\/contact<\/a> sau contact@triba.ro<\/a><\/p>\n![\"Ileana](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/Ileana-Ardelean-1024x764.png\")
<\/a>