{"id":1867,"date":"2015-03-14T03:09:28","date_gmt":"2015-03-14T03:09:28","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1867"},"modified":"2016-09-26T11:56:45","modified_gmt":"2016-09-26T11:56:45","slug":"cu-carte-si-ciomag-miscarea-studenteasca-antisemita-in-perioada-interbelica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2015\/03\/14\/cu-carte-si-ciomag-miscarea-studenteasca-antisemita-in-perioada-interbelica\/","title":{"rendered":"Cu carte \u0219i ciomag \u2013 Mi\u0219carea studen\u021beasc\u0103 antisemit\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103"},"content":{"rendered":"

de ELISABETH WEBER
\n<\/i><\/b><\/i><\/p>\n

Perioada interbelic\u0103, adeseori supranumit\u0103 \u0219i \u201eepoca de aur\u201d a culturii rom\u00e2ne, a fost \u00een acela\u0219i timp \u0219i epoca dezordinilor \u0219i violen\u021belor universitare. Mai multe greve studen\u021be\u0219ti \u0219i nenum\u0103rate conflicte violente \u00eentre studen\u021bi \u201ecre\u0219tini\u201d \u0219i evrei au marcat via\u021ba cotidian\u0103 universitar\u0103 ai acestor ani. Agresiunile antisemite au dus \u00een repetate r\u00e2nduri la interven\u021bia for\u021belor de ordine \u0219i \u00eenchiderea universit\u0103\u021bilor pentru mai multe luni. Dac\u0103 cursurile nu erau suspendate, ele se \u021bineau \u00een prezen\u021ba armatei, care era chemat\u0103 pentru a asigura lini\u0219tea \u00een campusurile universitare.<\/i><\/p>\n

Protestele aveau cauze reale, studen\u021bii confrunt\u00e2ndu-se cu universit\u0103\u021bi supra-aglomerate \u0219i lipsite de condi\u021bii pentru studiu. Dar nemul\u021bumirile au fost interpretate \u00een termeni antisemi\u021bi, culmin\u00e2nd cu revendicarea unui \u201enumerus clausus\u201d, adic\u0103 limitarea num\u0103rului studen\u021bilor evrei \u00een universit\u0103\u021bi. Principiul \u201enumerus clausus\u201d a devenit unul din principalele sloganuri ale na\u021bionali\u0219tilor antisemi\u021bi \u0219i a contribuit \u00een mare m\u0103sur\u0103 la politizarea studen\u021bimii. Radicalizarea studen\u021bimii a fost accelerat\u0103 de un grup de studen\u021bi organiza\u021bi \u00een jurul lui Corneliu Zelea-Codreanu, ulterior liderul G\u0103rzii de Fier, care au promovat un antisemitism extrem \u0219i violent. \u00cenarma\u021bi cu ciomege, \u00eencuraja\u021bi de partide de extrema dreapt\u0103 \u0219i sus\u021binu\u021bi de profesori, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori \u0219i preo\u021bi, ace\u0219ti studen\u021bi au reu\u0219it s\u0103 devin\u0103 o for\u021b\u0103 politic\u0103 \u00een decursul a c\u00e2torva ani.<\/p>\n

Primul conflict major a izbucnit \u00een noiembrie 1922 la Facultatea de Medicin\u0103 din Cluj. Pretextul incidentelor a fost problema folosirii cadavrelor evreie\u0219ti la orele de anatomie, studen\u021bii cre\u0219tini pretinz\u00e2nd disec\u021bii separate pe religii. Protestele s-au transformat repede \u00een manifest\u0103ri violente de strad\u0103. Dup\u0103 ce studen\u021bii cre\u0219tini au b\u0103tut \u0219i alungat de la cursuri pe colegii lor evrei, violen\u021bele au continuat \u0219i pe str\u0103zile Clujului. Scand\u00e2nd sloganuri precum \u201eJos jidanii!\u201d, ei au distrus \u0219i devastat pr\u0103v\u0103liile evreie\u0219ti, au spart geamurile caselor evreie\u0219ti \u0219i i-au maltratat pe cet\u0103\u021benii israeli\u021bi. Agita\u021biile s-au extins rapid \u0219i asupra celorlalte centre universitare. Pe 10 decembrie 1922, \u00eentre 3.000 \u0219i 4.000 de studen\u021bi din toat\u0103 \u021bara s-au adunat la universitatea din Bucure\u0219ti, unde \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de condi\u021biile de studiu la facult\u0103\u021bi \u0219i de trai \u00een c\u0103mine, au declarat greva general\u0103, revendicarea lor principal\u0103 fiind introducerea principiului \u201enumerus clausus\u201d. C\u00e2nd studen\u021bii au p\u0103r\u0103sit incinta universit\u0103\u021bii cu g\u00e2ndul de a manifesta pe str\u0103zile Bucure\u0219tiului, ei au fost \u00eent\u00e2mpina\u021bi de cordoanele jandarmeriei \u0219i armatei. La refuzul studen\u021bilor de a se dispersa, acestea au tras \u00een mul\u021bime, manifesta\u021bia sold\u00e2ndu-se \u00een cartierul evreiesc cu ciocniri violente \u00eentre studen\u021bi, evrei \u0219i jandarmi. Data de 10 decembrie a intrat \u00een analele studen\u021be\u0219ti ca fiind \u201e\u00eenceputul mi\u0219c\u0103rilor studen\u021be\u0219ti \u00eempotriva elementului evreiesc\u201d, formula apar\u021bin\u00e2nd \u00eens\u0103\u0219i organiza\u021biei oficiale a studen\u021bimii din Cluj, fiind folosit\u0103 \u00eentr-o adres\u0103 c\u0103tre decanul Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103 din anul 1928. Aniversarea a fost anual comemorat\u0103 prin slujbe, congrese, mar\u0219uri \u0219i excese antisemite. Astfel, \u00eenceputul mi\u0219c\u0103rii studen\u021be\u0219ti a \u00eensemnat \u00een acela\u0219i timp \u0219i preludiul unui val de violen\u021b\u0103 antisemit\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci f\u0103r\u0103 precedent \u00een istoria Rom\u00e2niei. Sim\u021bindu-se \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi de cauza mi\u0219c\u0103rii lor, studen\u021bii au \u00eenceput s\u0103 agreseze popula\u021bia evreiasc\u0103 \u0219i \u00een afara s\u0103lilor de cursuri. Un memoriu al Ministerului de Interne \u00eenregistra doar pentru anii 1925 \u0219i 1926 peste 70 de ciocniri violente \u00eentre evrei \u0219i ne-evrei, \u00een majoritatea cazurilor fiind implica\u021bi \u0219i studen\u021bi. Cele mai grave incidente s-au \u00eenregistrat \u00een preajma congreselor studen\u021be\u0219ti, studen\u021bii agres\u00e2nd pe traseu c\u0103l\u0103tori evrei \u0219i vandaliz\u00e2nd cartierele evreie\u0219ti ale localit\u0103\u021bilor situate \u00een drum. \u00cen vacan\u021b\u0103, studen\u021bii \u00ee\u0219i continuau activitatea \u00een localit\u0103\u021bile lor natale, r\u0103sp\u00e2ndind astfel ideologia \u0219i violen\u021ba antisemit\u0103 la nivel na\u021bional.<\/p>\n

Antisemitismul a devenit pe parcursul anilor \u201820 o mi\u0219care de mas\u0103<\/strong><\/p>\n

Violen\u021ba studen\u021bilor s-a dovedit a fi o strategie eficient\u0103 de mobilizare a maselor. \u00cempreun\u0103 cu Liga Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ional-Cre\u015ftine, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de patronul mi\u0219c\u0103rii studen\u021be\u0219ti, Alexandru C. Cuza, la r\u00e2ndul lui profesor universitar \u0219i antisemit de notorietate public\u0103, ei au reu\u0219it s\u0103 atrag\u0103 din ce \u00een mai mul\u021bi adep\u021bi \u0219i simpatizan\u021bi din r\u00e2ndul studen\u021bimii, intelectualit\u0103\u021bii, clerului \u0219i \u021b\u0103r\u0103nimii, antisemitismul devenind pe parcursul anilor 20 o mi\u0219care de mas\u0103.<\/p>\n

Antisemitismul n-a fost nici pe de parte o inven\u021bie a studen\u021bilor, ci a avut o tradi\u021bie \u00eendelungat\u0103 \u00een istoria Rom\u00e2niei moderne. \u00cencep\u00e2nd din a doua jum\u0103tate a secolului 19, na\u021bionali\u0219ti \u00eenfoca\u021bi, printre care nume sonore din politic\u0103 \u0219i cultur\u0103 precum Vasile Alecsandri sau Mihai Eminescu, au militat \u00eempotriva naturaliz\u0103rii evreilor \u0219i pentru excluderea lor din via\u021ba social\u0103 \u0219i economic\u0103 a \u021b\u0103rii. Nici violen\u021ba antisemit\u0103 n-a fost un fenomen inedit \u00een Rom\u00e2nia. Ciocniri \u00eentre popula\u021bia cre\u0219tin\u0103 \u0219i cea evreiasc\u0103 au avut loc \u0219i \u00eenaintea primului r\u0103zboi mondial. Cu excep\u021bia r\u0103scoalei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti din 1907, cele mai multe conflicte au avut cauze locale \u0219i au r\u0103mas localizate, f\u0103r\u0103 a contamina \u0219i restul \u021b\u0103rii. Nici agita\u021bii antisemite cauzate de studen\u021bime n-au lipsit \u00eenaintea r\u0103zboiului. Acela\u0219i Alexandru C. Cuza, pe atunci liderul Ligii Culturale, organiza la Bucure\u0219ti \u00een anul 1900 grupuri de studen\u021bi care, dup\u0103 o adunare public\u0103 cu caracter antisemit, porneau spre cartierele evreie\u0219ti, devast\u00e2nd pr\u0103v\u0103liile \u0219i sp\u0103rg\u00e2nd geamurile locuin\u021belor evreie\u0219ti. Ca \u0219i dou\u0103 decenii mai t\u00e2rziu, studen\u021bii se percepeau \u0219i \u00een anul 1900 ca fiind o avangard\u0103 na\u021bional\u0103, iar ca atare ap\u0103rarea na\u021biunii de \u201dpericolului evreiesc\u201d reprezenta un act de onoare. Totu\u0219i, \u00een pofida tuturor m\u0103rturiilor, manifesta\u021biile studen\u021be\u0219ti \u00eenainte de r\u0103zboi n-au luat niciodat\u0103 amploarea violen\u021bei antisemite generalizat\u0103 la nivel na\u021bional din perioada interbelic\u0103.<\/p>\n

\"Bro\u0219ur\u0103<\/a>

Bro\u0219ur\u0103 editat\u0103 de organul studen\u021bimii na\u021bionaliste, \u201dCuv\u00e2ntul Studen\u021besc\u201d, despre necesitatea introducerii unui \u201enumerus clausus\u201d \u00een universit\u0103\u021bi, Bucure\u0219ti 1924.<\/p><\/div>\n

Care au fost, deci, factorii care au dus la ascensiunea mi\u0219c\u0103rii studen\u021be\u0219ti dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial?<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, trebuie amintite aici schimb\u0103rile majore ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti ca urmare a primului r\u0103zboi mondial. De\u0219i Rom\u00e2nia a ie\u0219it biruitoare din aceast\u0103 conflagra\u021bie, e\u0219ecurile militare, pierderile de vie\u021bi omene\u0219ti \u0219i lipsurile de tot felul au marcat ad\u00e2nc popula\u021bia \u021b\u0103rii. Nemul\u021bumirea popula\u021biei a erupt imediat dup\u0103 retragerea Puterilor Centrale din sudul \u021b\u0103rii \u00een violen\u021be \u00eendreptate \u00eempotriva popula\u021biei evreie\u0219ti, pe care chiar Marele Cartier General al armatei rom\u00e2ne o acuzase \u00eentr-o circular\u0103 oficial\u0103 din 1917 de colaborare cu inamicul. Dar \u021bara nu fusese r\u0103v\u0103\u0219it\u0103 doar de r\u0103zboi, ci \u0219i de revolu\u021bia din \u021bara vecin\u0103, Rusia.<\/p>\n

Muncitorii din mai multe ora\u0219e industriale au declarat grev\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cendeosebi \u00een nordul Rom\u00e2niei, r\u0103mas neocupat de inamic, ideile revolu\u021biei au fost r\u0103sp\u00e2ndite de solda\u021bii trupelor aliate ruse\u0219ti, sta\u021bionate pe teritoriul Rom\u00e2niei. De team\u0103, c\u0103 valul revolu\u021biei ar putea cuprinde \u0219i popula\u021bia rom\u00e2neasc\u0103, guvernul Rom\u00e2niei promisese deja \u00een anul 1917 implementarea unei vaste reforme agrare \u0219i impunerea sufragiului universal. M\u0103surile menite s\u0103 pacifice societatea, au contribuit doar \u00een parte la calmarea spiritelor. Politiza\u021bi de ideile socialiste \u0219i mobiliza\u021bi de scumpirea traiului, muncitorii din mai multe ora\u0219e industriale au declarat greva. Astfel, aproximativ 25.000 de ceferi\u0219ti au intrat \u00een grev\u0103 \u00een mai 1919, iar dou\u0103 luni mai t\u00e2rziu, 25.000 de petroli\u0219ti din Valea Prahovei \u00eencetau lucrul. Ministerul de Interne consemna c\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1920 numai \u00een Bucure\u0219ti aveau loc 50 p\u00e2n\u0103 60 de greve pe zi. Lupta muncitorilor a culminat \u00een octombrie 1920, c\u00e2nd 400.000 de angaja\u021bi din industrie \u0219i transporturi declan\u0219au greva general\u0103. Teama unei revolu\u021bii nu p\u0103rea deloc nejustificat\u0103: cu Rusia, Ungaria \u0219i Bulgaria, Rom\u00e2nia era \u00eenconjurat\u0103 de trei \u021b\u0103ri vecine revolu\u021bionare, iar valul de greve din l\u0103untrul \u021b\u0103rii convinseser\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i agen\u021bii Siguran\u021bei c\u0103 izbucnirea revolu\u021biei \u00een Rom\u00e2nia nu era dec\u00e2t o chestiune de timp. Radicalizarea spre st\u00e2nga a mers m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu o radicalizare spre dreapta a societ\u0103\u021bii. Ca reac\u021bie la mi\u0219carea muncitoreasc\u0103 socialist\u0103, au \u00eenceput s\u0103 apare sindicate \u0219i organiza\u021bii \u201ena\u021bional-socialiste\u201d, par\u021bial sus\u021binute de guvern. Aceste grupuri erau unite de convingerea, c\u0103 orice form\u0103 a luptei de clas\u0103 \u0219i a interna\u021bionalismului ar amenin\u021ba unitatea na\u021bional\u0103. Un astfel de grup a fost \u0219i Garda Con\u0219tiin\u021bei Na\u021bionale, \u00eenfiin\u021bat\u0103 la Ia\u0219i \u00een 1919 de muncitori, veterani de r\u0103zboi \u0219i studen\u021bi \u201ena\u021bionali\u0219ti\u201d, printre ei \u0219i t\u00e2n\u0103rul Corneliu Zelea-Codreanu. Garda, care s-a ocupat de manifesta\u021bii \u0219i propagand\u0103 anticomunist\u0103 \u0219i antisemit\u0103, a atras aten\u021bia \u00een mod deosebit prin violen\u021ba atacurilor \u00eempotriva muncitorilor grevi\u0219ti. Dup\u0103 potolirea mi\u0219c\u0103rii greviste la sf\u00e2r\u0219itul anului 1920, na\u021bionali\u0219tii antisemi\u021bi au \u00eenceput s\u0103-\u0219i reorienteze activit\u0103\u021bile spre mediul universitar.<\/p>\n

Acest proces de radicalizare n-a fost specific rom\u00e2nesc. Teama unei revolu\u021bii de tip rusesc a dus peste tot \u00een Europa la ascensiunea unor partide politice \u0219i grup\u0103ri paramilitare de dreapta, lupta \u00eempotriva \u201ebol\u0219evismului\u201d corel\u00e2nd de regul\u0103 \u0219i cu r\u0103sp\u00e2ndirea ideologiilor antisemite. La fel, \u0219i protestele studen\u021bilor din Rom\u00e2nia f\u0103ceau parte dintr-un val de activism antisemit care a cuprins universit\u0103\u021bile europene la \u00eenceputul anilor 20. Ungaria implementase principiul \u201enumerus clausus\u201d \u00eenc\u0103 din anul 1920. \u00cen Cehoslovacia, protestele studen\u021bilor au izbucnit \u00een 1922 dup\u0103 ce un profesor evreu a fost numit rector la universitatea din Praga. \u00cen acela\u0219i an, studen\u021bii din Viena \u0219i Var\u0219ovia au ie\u0219it \u00een strad\u0103, revendic\u00e2nd introducerea unui \u201enumerus clausus\u201d pentru profesori \u0219i studen\u021bi evrei. La Riga, studen\u021bii au declarat grev\u0103 \u00een martie 1923, revendic\u00e2nd la r\u00e2ndul lor limitarea accesului evreilor \u00een universit\u0103\u021bi. Evolu\u021biile \u00een celelalte state europene n-au putut dec\u00e2t \u00eencuraja studen\u021bimea rom\u00e2n\u0103, legitim\u00e2ndu-le aparent \u0219i ac\u021biunile violente ca expresie a unei genera\u021bii noi, unit\u0103 pe scar\u0103 european\u0103 de acelea\u0219i idealuri.<\/p>\n

Studen\u021bii s-au folosit at\u00e2t de structurile statului, c\u00e2t \u0219i de ritualuri religioase<\/strong><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 schimb\u0103rile \u00eenl\u0103untrul \u0219i \u00een afara \u021b\u0103rii, care au favorizat ascensiunea mi\u0219c\u0103rii studen\u021be\u0219ti, succesul ei se explic\u0103 \u0219i prin strategiile politice adoptate.<\/p>\n

La \u00eenceputul anilor 20, ap\u0103reau pe scena politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 o sumedenie de partide \u0219i grup\u0103ri na\u021bionaliste, unele trimi\u021b\u00e2nd direct la mi\u0219c\u0103rile de dreapta de peste hotare, precum \u201eMi\u0219carea Na\u021bional\u0103 Fascist\u0103\u201d de tip italian sau \u201eAc\u021biunea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d de inspira\u021bie francez\u0103. Nici una dintre aceste grup\u0103ri n-a reu\u0219it s\u0103 se ridice la succesul \u00eenregistrat de mi\u0219carea studen\u021beasc\u0103 \u0219i de partenerul ei politic, Liga Ap\u0103r\u0103rii National-Cre\u0219tine. Spre deosebire de celelalte grup\u0103ri, studen\u021bii, \u00eempreun\u0103 cu Liga Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bional-Cre\u0219tine, au reu\u0219it s\u0103 se impun\u0103 pe dreapta scenei<\/em> politice datorit\u0103 faptului c\u0103 au ap\u0103rut drept organiza\u021bie autohton\u0103. Chiar dac\u0103 revendic\u0103rile lor au fost similare cu cele formulate de partide de dreapta din Europa \u00eentreag\u0103, ei au reu\u0219it s\u0103 adapteze strategiile lor realit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti. Prin sfin\u021biri ale drapelului cu crucea \u00eenc\u00e2rligat\u0103, svastica fiind at\u00e2t semnul Ligii Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale, c\u00e2t \u0219i cel al studen\u021bilor, prin cununii \u0219i botezuri \u00een mas\u0103, la care Cuza \u0219i Codreanu ap\u0103reau \u00eempreun\u0103 \u00een func\u021bia de na\u0219i, ei au reu\u0219it s\u0103 se foloseasc\u0103 at\u00e2t de structurile statului, c\u00e2t \u0219i de ritualuri religioase pentru a c\u00e2\u0219tiga popula\u021bia pentru cauza lor.<\/p>\n

Un al doilea important pilon al succesului mi\u0219c\u0103rii studen\u021be\u0219ti l-a constituit<\/em> violen\u021ba. Dac\u0103 violen\u021ba antisemit\u0103 a contribuit la coagularea mi\u0219c\u0103rii studen\u021be\u0219ti \u0219i la realizarea unei coeziuni de grup, violen\u021ba politic\u0103 s-a dovedit a fi \u0219i mai eficient\u0103 \u00een privin\u021ba recrut\u0103rii a noi membri \u0219i simpatizan\u021bi, reputa\u021bia mi\u0219c\u0103rii cresc\u00e2nd odat\u0103 cu implicarea membrilor ei \u00een asasinate politice. Dup\u0103 ce Corneliu Zelea-Codreanu, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi cinci lideri ai mi\u0219c\u0103rii studen\u021be\u0219ti, au fost aresta\u021bi \u00een 1923 sub acuza\u021bia de complot \u00eempotriva<\/em> Siguran\u021bei Statului, pentru c\u0103 pl\u0103nuiser\u0103 \u00eempu\u0219carea \u201epoliticienilor tr\u0103d\u0103tori \u0219i a plutocra\u021bilor evrei\u201d vinova\u021bi de \u201eprigonirea studen\u021bimii\u201d, \u201eV\u0103c\u0103re\u0219tenii\u201d, denumi\u021bi dup\u0103 \u00eenchisoarea \u00een care fuseser\u0103 interna\u021bi, au dob\u00e2ndit rapid statutul de celebrit\u0103\u021bi. Prin asasinarea prefectului de Poli\u021bie din Ia\u0219i, Constantin Manciu, \u00een 1924, Codreanu devenea chiar \u201eeroul\u201d mi\u0219c\u0103rii. \u00cen timpul procesului, mediatizat \u0219i exploatat politic pe larg, Codreanu a fost prezentat drept victima organelor guvernamentale, iar crima lui drept un act de legitim\u0103 ap\u0103rare. Dup\u0103 achitarea lui, Codreanu a fost primit \u00een triumf de zeci de mii de sus\u021bin\u0103tori \u0219i aclamat ca erou martir al cauzei na\u021bionaliste.<\/p>\n

Pe toat\u0103 durata procesului, Codreanu fusese sus\u021binut de Liga Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bional-Cre\u0219tine, alian\u021ba \u00eentre cele dou\u0103 grup\u0103ri fiind una strategic\u0103. Dac\u0103 studen\u021bii asigurau vizibilitatea mi\u0219c\u0103rii antisemite prin violen\u021ba lor, rolul \u201eLigii\u201d consta \u00een legitimarea violen\u021bei \u0219i protejarea studen\u021bilor. Astfel, Liga \u2013 care num\u0103ra printre membrii ei \u0219i c\u00e2\u021biva profesori universitari \u2013 a \u00eempiedicat eliminarea studen\u021bilor antisemi\u021bi din universit\u0103\u021bi, le-a luat ap\u0103rarea at\u00e2t \u00een pres\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een fa\u021ba instan\u021belor, \u0219i i-a sus\u021binut financiar, pun\u00e2ndu-le la dispozi\u021bie fonduri, terenuri \u0219i cl\u0103diri. Prin alian\u021ba aceasta, cele dou\u0103 grup\u0103ri au reu\u0219it s\u0103 atrag\u0103 deopotriv\u0103 genera\u021bia veche, convins\u0103 de o reu\u0219it\u0103 prin mijloace \u201elegale\u201d \u00een sistemului politic existent, \u0219i cea nou\u0103, care nu-\u0219i vedea realizate idealurile dec\u00e2t prin \u00eenl\u0103turarea sistemului politic<\/em> prin mijloace violente. \u00centr-un final, aceste concep\u021bii diferite au dus la desprinderea grupului Codreanu din \u201eLiga Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bional-Cre\u0219tine\u201d \u0219i formarea \u201eG\u0103rzii de Fier\u201d \u00een anul 1927.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 de-acum \u00eencolo \u00een tabere opuse, cele dou\u0103 organiza\u021bii \u0219i-au continuat propaganda na\u021bionalist\u0103 \u0219i antisemit\u0103 cu succes, Alexandru C. Cuza prelu\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu Octavian Goga pentru scurt timp puterea \u00een urma alegerilor din 1937. La aceste alegeri, aproximativ 25% dintre votan\u021bi au optat pentru unul dintre cele dou\u0103 partide de extrem\u0103 dreapt\u0103. Cu alte cuvinte, agita\u021biile antisemite studen\u021be\u0219ti, teroarea G\u0103rzii de Fier \u0219i m\u0103surile antisemite ale guvernului Goga-Cuza, au \u00eentre\u021binut pe tot parcursul perioadei interbelice o atmosfera antisemit\u0103, preg\u0103tind \u00een acela\u0219i timp terenul pentru excesele antisemite care urmau s\u0103 se aibe loc sub regimul Ion Antonescu.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de ELISABETH WEBER Perioada interbelic\u0103, adeseori supranumit\u0103 \u0219i \u201eepoca de aur\u201d a culturii rom\u00e2ne, a fost \u00een acela\u0219i timp \u0219i epoca dezordinilor \u0219i violen\u021belor universitare. Mai multe greve studen\u021be\u0219ti \u0219i nenum\u0103rate conflicte violente \u00eentre studen\u021bi \u201ecre\u0219tini\u201d \u0219i evrei au marcat via\u021ba cotidian\u0103 universitar\u0103 ai acestor ani. Agresiunile antisemite au dus \u00een repetate r\u00e2nduri la interven\u021bia for\u021belor de ordine \u0219i \u00eenchiderea universit\u0103\u021bilor pentru mai multe luni. Dac\u0103 cursurile nu erau suspendate, ele se \u021bineau \u00een prezen\u021ba armatei, care era chemat\u0103 pentru a asigura lini\u0219tea \u00een campusurile universitare. Protestele aveau cauze reale, studen\u021bii confrunt\u00e2ndu-se cu universit\u0103\u021bi supra-aglomerate \u0219i lipsite de condi\u021bii pentru…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1867"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1867"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1867\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3404,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1867\/revisions\/3404"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1867"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1867"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1867"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}