{"id":1853,"date":"2015-03-04T00:50:16","date_gmt":"2015-03-04T00:50:16","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1853"},"modified":"2016-09-26T11:57:13","modified_gmt":"2016-09-26T11:57:13","slug":"persecutarea-activistelor-si-activistilor-de-stanga-in-romania-inainte-de-1945","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2015\/03\/04\/persecutarea-activistelor-si-activistilor-de-stanga-in-romania-inainte-de-1945\/","title":{"rendered":"Persecutarea activistelor \u0219i activi\u0219tilor de st\u00e2nga \u00een Rom\u00e2nia \u00eenainte de 1945"},"content":{"rendered":"

de David Schwartz<\/strong><\/em><\/p>\n

MOTTO: First they came for the COMMUNISTS…[1]<\/b><\/a><\/i><\/b><\/p>\n

O semnifica\u021bie important\u0103 a poemului lui Martin Niemoeller, dincolo de mesajul de solidarizare fundamental \u00een orice confruntare cu nedreptatea, este dat\u0103 chiar de pri\u00adma sa fraz\u0103, enun\u021barea de fapt a unui adev\u0103r valabil pentru cvasi-totalitatea regimurilor fasciste\/ naziste: persecutarea, \u00een primul r\u00e2nd, chiar \u00eenaintea minorit\u0103\u021bilor etnice, rasiale etc., a activi\u0219tilor de st\u00e2nga, v\u0103zu\u021bi ca inamici principali ai ordi\u00adnii fasciste. De la Germania hitlerist\u0103 la Spania generalului Franco, de la dictaturile militare din America Latin\u0103 p\u00e2n\u0103 la regimul Suharto din Indonezia, persecu\u021bia mi\u0219c\u0103rilor de st\u00e2nga (fie ele comuniste, socialiste, anarhiste, autonomiste etc.) a fost \u0219i este \u00een continuare unul dintre pilonii principali ai regimurilor fasciste.<\/p>\n

Textul de fa\u021b\u0103 nu este o cercetare istoric\u0103, nici nu \u00ee\u0219i propune o abordare exhaustiv\u0103, ci \u00eencearc\u0103 s\u0103 traseze ni\u0219te direc\u021bii, \u00een primul r\u00e2nd pe baza istoriilor personale ale militan\u021bilor politici progresi\u0219ti, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu felul \u00een care regimul poli\u00adtic din Rom\u00e2nia interbelic\u0103 \u0219i belic\u0103 a tratat mi\u0219c\u0103rile de st\u00e2nga: de la marginalizare la scoatere \u00een afara legii, de la urm\u0103rire la arest\u0103ri arbitrare, la b\u0103taie \u0219i tortur\u0103, culmin\u00e2nd cu mitralierea sindicali\u0219tilor \u00een timpul grevelor \u0219i extermin\u00adarea fizic\u0103 a comuni\u0219tilor evrei \u00een perioada celui de-al doilea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

Este important de precizat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput c\u0103 textul nu \u00eencearc\u0103 sub nicio form\u0103 s\u0103 echivaleze persecu\u021bia politic\u0103 cu persecu\u021bia pe criterii etnice\/ rasiale. Persecu\u021ba etnic\u0103\/ rasial\u0103 difer\u0103 fundamental prin faptul c\u0103 persoanele respective, spre deosebire de persoanele persecutate politic, nu au ales s\u0103 fac\u0103 parte din etnia\/ \u201erasa\u201d respectiv\u0103, ci sunt \u00eenregimentate cat\u00adegorial astfel de c\u0103tre actorul opresiv, independent de voin\u021ba lor. \u00cens\u0103, \u00een cazul Rom\u00e2niei interbelice, \u00een special \u00een timpul r\u0103zboiului, persecu\u021biile etnice \u0219i politice s-au intersectat \u0219i s-au suprapus de multe ori, dup\u0103 cum se va vedea \u00een continu\u00adare.<\/p>\n

Principalul organ de represiune \u00eempotriva militan\u021bilor de st\u00e2nga \u00een perioada interbelic\u0103, al\u0103turi de armat\u0103, au fost ser\u00adviciile secrete rom\u00e2ne, denumite Siguran\u021ba Statului. Scopul implicit al Siguran\u021bei, acela de a \u00eenfr\u00e2na orice tentative de revolte sociale \u0219i de rezisten\u021b\u0103 \u00eempotriva nedrept\u0103\u021bilor, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103 de ap\u0103rare a intereselor claselor bogate, devine evident dac\u0103 ne uit\u0103m chiar la momentul \u00een care a fost creat\u0103 institu\u021bia. Siguran\u021ba a ap\u0103rut \u00een 1908, ca urmare a r\u0103scoalei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti de la 1907, sub numele de Direc\u021biunea Poli\u021biei \u0219i Siguran\u021bei Generale (DPSG). \u00cencep\u00e2nd din anul 1919, \u00een urma unui decret-lege de reorganizare a Minist\u00aderului de Interne, DPSG va avea \u00een componen\u021b\u0103 \u201eServiciul Siguran\u021bei \u0219i Controlul Str\u0103inilor\u201d. \u00cen contextul apari\u021biei Rom\u00e2niei \u201emari\u201d, dublarea teritoriului \u021b\u0103rii, cu \u00eenglobarea unei numeroase popula\u021bii nevorbitoare de limba rom\u00e2n\u0103, sau care nu se identifica drept \u201erom\u00e2n\u0103\u201d, cu multe persoane ata\u0219ate idealurilor de st\u00e2nga \u0219i revolu\u021biilor comuniste din U.R.S.S. respectiv Ungaria, Siguran\u021ba Statu\u00adlui a func\u021bionat ca o poli\u021bie politic\u0103 brutal\u0103, care urm\u0103rea, se infiltra, f\u0103cea arest\u0103ri arbitrare f\u0103r\u0103 mandat, lovea \u0219i tortura persoane, inclusiv minore.<\/p>\n

Interzicerea Partidului Comunist \u0219i persecutarea militan\u021bilor comuni\u0219ti <\/b><\/p>\n

\u00cen luna mai 1921, \u00een cadrul Congresului general al Par\u00adtidului Socialist din Rom\u00e2nia, are loc \u00eenfiin\u021barea Partidului Comunist Rom\u00e2n, prin scindarea unor membri din Partidul Socialist. P.C.R., numit ini\u021bial Partidul Socialist-Comunist, se afiliaz\u0103 la Interna\u021bionala a Treia, recunoa\u0219te ca baz\u0103 ideologic\u0103 marxism-leninismul \u0219i accept\u0103 subordonarea fa\u021b\u0103 de Comin\u00adtern \u0219i de URSS. Imediat dup\u0103 congresul respectiv, to\u021bi mem\u00adbrii care au votat \u00eenfiin\u021barea P.C.R. sunt aresta\u021bi.<\/p>\n

Dup\u0103 mai pu\u021bin de doi ani \u00een care a func\u021bionat \u00een semi-legal\u00aditate, partidul este scos definitiv \u00een afara legii \u00een 1924, prin legea M\u00e2rzescu, din februarie 1924. \u00cen teorie, legea nu era promulgat\u0103 special pentru PCR, ci era legea persoanelor ju\u00adridice (asocia\u021bii \u0219i funda\u021bii), care prevedea controlul statului asupra oric\u0103rei persoane juridice de drept privat. Motivele oficiale ale interzicerii au fost caracterul \u201eanti-na\u021bional\u201d al P.C.R., care ar fi militat pentru \u201edezmembrarea Rom\u00e2niei\u201d. Pretextul a fost solidaritatea partidului cu r\u0103scoala de la Ta\u00adtarbunar, r\u0103scoal\u0103 a peste 6000 de \u021b\u0103rani basarabeni, \u00eempotri\u00adva autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti, cu sprijinul Uniunii Sovietice.<\/p>\n

Dup\u0103 anul 1924, persecu\u021biile \u00eempotriva militantelor \u0219i militan\u021bilor comuni\u0219ti s-au \u00eente\u021bit. Activit\u0103\u021bile pentru care ace\u0219tia erau aresta\u021bi arbitrar, b\u0103tute sau tortura\u021bi erau r\u0103sp\u00e2ndirea de manifeste comuniste sau anti-fasciste, orga\u00adnizarea de \u00eentruniri \u0219i adun\u0103ri cet\u0103\u021bene\u0219ti sau scrierea slogan\u00adelor antifasciste pe pere\u021bii ora\u0219elor din capital\u0103. De cele mai multe ori, simpla apartenen\u021b\u0103 sau simpatie\/ sus\u021binere pen\u00adtru mi\u0219carea comunist\u0103 putea duce la represiuni. Siguran\u021ba se folosea foarte des de denun\u021buri, de dela\u021biune \u0219i de agen\u021bi infiltra\u021bi \u00een r\u00e2ndurile activi\u0219tilor.<\/p>\n

\u201eInteresant este faptul c\u0103, din aceste dosare, rezult\u0103 c\u0103 \u015fi Poli\u0163ia de Siguran\u0163\u0103 urm\u0103rea, aresta \u015fi interoga persoanele minore asemenea viitoarei poli\u0163ii politice comuniste. [\u2026] Totodat\u0103, din acelea\u015fi documente reiese c\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103 au fost s\u0103di\u0163i germenii viitoarei legisla\u0163ii represive comuniste. \u015ei \u00een acea epoc\u0103 s-a practicat metoda intern\u0103rii administrative a persoanelor suspecte de activitate antistatal\u0103 pe o perioad\u0103 determinat\u0103, \u00een baza unei decizii MAI. O alt\u0103 m\u0103sur\u0103 represiv\u0103 prev\u0103zut\u0103 \u00een Codul Penal adoptat \u00een 1936 \u015fi care a fost \u00een vigoare p\u00e2n\u0103 \u00een 1968, a fost articolul 209. A\u015fa cum rezult\u0103 din fi\u015fele de penitenciar aflate \u00eentr-unul din do\u00adsare, Ceau\u015fescu Nicolae a fost condamnat \u00een august 1939 la 3 ani \u00eenchisoare pentru \u201euneltire contra ordinii sociale\u201d \u2013 art. 209 din Codul Penal.\u201d[2]<\/b><\/a> <\/i><\/p>\n

O istorie personal\u0103 tulbur\u0103toare este cea a militantei co\u00admuniste Haia Lif\u0219i\u021b, originar\u0103 din Chi\u0219in\u0103u. Imediat dup\u0103 intrarea Basarabiei sub administra\u021bie rom\u00e2neasc\u0103, Haia Lif\u0219i\u021b, profesoar\u0103 de \u0219coal\u0103 a fost arestat\u0103 pentru activitate comunist\u0103 \u0219i i s-a luat dreptul de a preda. Astfel c\u0103 s-a angajat ca muncitoare necalificat\u0103 \u00eentr-o fabric\u0103. \u00cen anii 1920 a fost arestat\u0103 de mai multe ori pentru distribuirea de manifeste co\u00admuniste. \u00cen 1928 este arestat\u0103 pentru ultima oar\u0103, \u00eempreun\u0103 cu un grup de activi\u0219ti comuni\u0219ti. \u00cen m\u0103rturia sa de la pro\u00adces, Haia Lif\u0219i\u021b reclam\u0103 faptul c\u0103 a fost b\u0103tut\u0103 \u0219i torturat\u0103 \u00een timpul achetei, \u00ee\u0219i reafirm\u0103 credin\u021ba \u00een idealurile comuniste \u0219i cere trecerea \u00een legalitate a Partidului Comunist Rom\u00e2n. Este condamnat\u0103 la 8 ani de \u00eenchisoare, iar \u00een 1929 intr\u0103 \u00een greva foamei \u00een timp ce se afla \u00eenchis\u0103. Timp de 43 de zile accept\u0103 doar s\u0103 bea ap\u0103 \u0219i refuz\u0103 orice fel de m\u00e2ncare. Starea ei de s\u0103n\u0103tate devine din ce \u00een ce mai precar\u0103 \u0219i moare, \u00een \u00eenchi\u00adsoare, pe 17 august 1929.[3]<\/a><\/p>\n

\"Leon<\/a>

Leon Mi\u0219osniky, artist \u0219i militant anti-fascist. F\u0103r\u0103 titlu, 33×48, carioc\u0103 pe h\u00e2rtie<\/p><\/div>\n

O alt\u0103 istorie semnificativ\u0103 pentru traseul unor militan\u021bi de st\u00e2nga este cea a lui Ilie Eschenazy, activist care a fost arestat \u0219i \u00eenchis pentru c\u0103 a f\u0103cut un manifest-protest \u00eem\u00adpotriva uciderii unui evreu, situa\u021bie r\u0103mas\u0103 neanchetat\u0103 \u0219i nepedepsit\u0103, \u00een Bucure\u0219tiul anilor 1920. Ca \u0219i \u00een cazul Haiei Lif\u0219i\u021b, persecu\u021biile \u0219i discriminarea la care era supus\u0103 popula\u021bia evreiasc\u0103 au jucat un rol fundamental \u00een transfor\u00admarea lui Eschenazy \u00een militant comunist. \u00cen \u00eenchisoare, el \u00eel va cunoa\u0219te pe Bela Brainer[4]<\/a> \u0219i se va \u00eenscrie \u00een partidul comunist ilegal. Dup\u0103 cum m\u0103rturise\u0219te fiica sa, Margareta Eschenazy: \u201eTat\u0103l meu a fost un om politic foarte activ \u0219i bine\u00advoitor. A fost \u00eenchis de 50 de ori \u00een anii 1930. Am o fotografie cu el de la Doftana, e o fotografie cu el b\u0103tut, desfigurat. Un poli\u021bist a scris cu m\u00e2na lui: \u201eA fost \u00eenchis de 50 de ori \u0219i totu\u0219i rezist\u0103\u201d<\/i>.[5]<\/a> Eschenazy \u0219i so\u021bia sa, Manea, au participat \u00eempreun\u0103 \u0219i la greva ceferi\u0219tilor din 1933, ocazie cu care Ilie a fost arestat din nou. Este foarte important de subliniat activitatea politic\u0103 a multor femei, so\u021bii de ilegali\u0219ti, care alegeau s\u0103 ia asupra lor o parte din activit\u0103\u021bile cu care erau \u00eens\u0103rcina\u021bi b\u0103rba\u021bii: \u201eMama a fost \u00eenchis\u0103 la V\u0103c\u0103re\u0219ti. S-a g\u0103sit la perchezi\u021bie un manifest \u0219i mama a luat vina asupra ei, astfel \u00eenc\u00e2t tata a stat \u00een \u00eenchisoare doar un an.\u201d <\/i><\/p>\n

Un alt capitol violent se leag\u0103 de arestarea, violentarea, tor\u00adturarea minorilor. \u00cen timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mon\u00addial, situa\u021bia va deveni \u0219i mai dur\u0103, minorii fiind inclusiv condamna\u021bi la moarte \u0219i executa\u021bi pentru \u201edelicte\u201d precum r\u0103sp\u00e2ndirea de manifeste sau inscrip\u021bionarea de slogane anti-fasciste pe bancnote.[6]<\/a> Reprezentativ pentru persecu\u021bia mino\u00adrilor este chiar cazul viitorului pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei, Nico\u00adlae Ceau\u0219escu, arestat pentru prima dat\u0103 \u00een 1933, la v\u00e2rsta de doar 15 ani, pentru acela\u0219i tip de \u201einfrac\u021biuni\u201d \u2013 \u201eacte de sabotaj\u201d \u0219i \u201e\u00eendemn la grev\u0103\u201d \u2013 de fapt pentru r\u0103sp\u00e2ndirea unor manifeste.[7]<\/a> De altfel, \u00een perioada interbelic\u0103 \u0219i \u00een tim\u00adpul r\u0103zboiului, Ceau\u0219escu va fi arestat de numeroase ori. \u00cen 1934, Ceau\u0219escu va fi arestat pentru c\u0103 a luat parte la o \u201e\u0219edin\u021b\u0103 ilegal\u0103 a comitetului anti-fascist\u201d, deconspirat\u0103 prin dela\u021biunea proprietarului imobilului \u00een care avea loc \u00eent\u00e2lni\u00adrea. \u201e\u00cen urma raziei efectuate, au fost descoperite c\u00e2teva per\u00adsoane care luau parte la aceast\u0103 \u015fedin\u0163\u0103 \u015fi care, \u00een momentul apari\u0163iei poli\u0163i\u015ftilor, ascultau o expunere a t\u00e2n\u0103rului Matei So\u00adcor, care le vorbea despre pericolul fascismului \u015fi despre egali\u00adtatea tuturor cet\u0103\u0163enilor\u201d<\/i>.[8]<\/a> \u00cen\u021belegem astfel motivele pentru care un minor putea fi arestat \u00een at\u00e2t de glorificata perioad\u0103 interbelic\u0103.<\/p>\n

Persecutarea intelectualilor \u0219i arti\u0219tilor de st\u00e2nga <\/b><\/p>\n

Dup\u0103 cum observ\u0103 Burcea \u0219i Bumbe\u0219, \u201edosarele de urm\u0103rire \u00eentocmite de Siguran\u0163\u0103 nu-i vizau doar pe comuni\u015fti sau simpatizan\u0163i, ci \u00eentreaga st\u00e2ng\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 (social-democra\u0163i, sociali\u015fti, membri ai mi\u015fc\u0103rii sindicale etc.). Astfel, poli\u0163ia politic\u0103 interbelic\u0103 a str\u00e2ns \u00een arhiva sa zeci de mii do\u00adsare de acest fel.\u201d <\/i><\/p>\n

Spre deosebire de situa\u021bia de ast\u0103zi, \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103, un num\u0103r considerabil de arti\u0219ti (scriitori, poe\u021bi, arti\u0219ti de teatru, arti\u0219ti vizuali etc.) aveau vederi de st\u00e2nga, de la democra\u021bi \u0219i social-democra\u021bi p\u00e2n\u0103 la comuni\u0219ti \u0219i anarhi\u0219ti. Cu to\u021bii au avut dosare \u00eentocmite de Siguran\u021b\u0103, s-au luptat cu marginalizarea, cu agen\u021bi infiltra\u021bi printre propriii colegi \u0219i prieteni, cu arest\u0103ri, ulterior inclusiv cu internarea \u00een lag\u0103re de munc\u0103 \u0219i de exterminare.<\/p>\n

Gellu Naum este unul dintre cei mai radicali arti\u0219ti-activi\u0219ti. \u00censcris \u00een Ac\u021biunea Anti-fascist\u0103 \u0219i \u00een organiza\u021bia \u201ePrietenii U.R.S.S.\u201d, va fi, de altfel, arestat la aceea\u0219i \u0219edin\u021b\u0103 anti-fascist\u0103 unde a fost arestat \u0219i Ceau\u0219escu. \u201eEste momentul \u00een care \u00eencepe s\u0103 fie urm\u0103rit de Siguran\u021b\u0103, fiind arestat la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00een decembrie 1935, dup\u0103 ce a \u00eencercat s\u0103 scrie sloganuri anti-capitaliste pe pere\u021bii unor vile din centrul capitalei.\u201d[9]<\/sup><\/a> Conform notelor Siguran\u021bei, Naum ar fi fost surprins scriind\u00a0\u201eparole cu caracter subversiv\u201d<\/i>\u00a0pe zidurile caselor din str\u0103zile Dr. Sergiu, Dr. Felix \u0219i Bd. Cuza.<\/p>\n

Scarlat Calimachi, cel supranumit ulterior \u201eprin\u021bul ro\u0219u\u201d, \u00eenchis \u00een lag\u0103rul de la T\u0103rgu-Jiu \u00een timpul r\u0103zboiului, va fi urm\u0103rit \u00eenc\u0103 din anii 1930 \u0219i arestat la aceea\u0219i \u00eent\u00e2lnire anti-fascist\u0103 cu Naum \u0219i Ceau\u0219escu. De asemenea, apare \u00een dosarele Siguran\u021bei \u201eprintr-o not\u0103 furnizat\u0103 de o \u201esurs\u0103 serioas\u0103\u201d din care reiese c\u0103 a fost b\u0103tut \u201epentru delict de opinii\u201d de c\u0103tre legionarii lui Corneliu Zelea Codreanu \u00een plenul unei \u00eentruniri comuniste organizate de cel b\u0103tut\u201d[10]<\/sup><\/a>.<\/p>\n

Geo Bogza, Victor Brauner, Sa\u0219a Pan\u0103, Ion C\u0103lug\u0103ru, Nina \u0219i Max Hermann Maxy, Jules Perahim, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu, poetul \u0218tefan Roll (Gheorghe Dinu) \u0219i prietena sa, viitoarea so\u021bie, Medi Wechsler, sunt de asemenea urm\u0103ri\u021bi, ancheta\u021bi, uneori aresta\u021bi, \u0219i chiar interna\u021bi \u00een lag\u0103r \u00een timpul r\u0103zboiului, pentru simpatii sau activit\u0103\u021bi de st\u00e2nga, anti-fasciste. Unii sunt comuni\u0219ti \u00eenscri\u0219i \u00een partid, al\u021bii doar simpatizan\u021bi, al\u021bii democra\u021bi. \u00cens\u0103 pe m\u0103sur\u0103 se apropie r\u0103zboiul \u0219i cre\u0219te influen\u021ba interna\u021bional\u0103 a fascismului\/ nazimului, drepturile cet\u0103\u021bene\u0219ti se suspend\u0103 \u0219i orice opinie anti-regim devine delict politic, atentare la siguran\u021ba na\u021bional\u0103, act bol\u0219evic etc.<\/p>\n

Persecutarea mi\u0219c\u0103rilor sindicale \u0219i reprimarea violent\u0103 a grevelor<\/b><\/p>\n

\u00centr-un context \u00een care industria abia \u00eencepea s\u0103 se dezvolte, \u00eentr-o \u021bar\u0103 preponderent agrar\u0103, num\u0103rul muncitorilor era relativ mic \u0219i baza solidarit\u0103\u021bii muncitore\u0219ti destul de slab\u0103. Cu toate acestea, inclusiv din cauza condi\u021biilor violente, subumane de munc\u0103, dar \u0219i datorit\u0103 activismului social al unor militan\u021bi de st\u00e2nga, au existat c\u00e2teva greve majore \u00een perioada interbelic\u0103 \u0219i \u00een timpul r\u0103zboiului, toate reprimate deosebit de violent de c\u0103tre stat, prin urm\u0103rirea, arestarea, atacarea, torturarea, amenin\u021barea liderilor mi\u0219c\u0103rilor muncitore\u0219ti, p\u00e2n\u0103 la mitralierea \u0219i uciderea muncitorilor grevi\u0219ti.<\/p>\n

Pe 13 decembrie 1918, la doar dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 anexarea Ardealului \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219irea \u201eMarii Uniri\u201d, la cap\u0103tul unei greve a tipografilor care dura de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, armata rom\u00e2n\u0103 \u015fi jandarmeria ucid c\u00e2\u0163iva muncitori, tr\u0103g\u00e2nd f\u0103r\u0103 soma\u0163ie \u00eentr-o ac\u0163iune premeditat\u0103, care de altfel va pune cap\u0103t grevei.<\/p>\n

\u00cen anul 1929 are loc greva minerilor din Valea Jiului, grev\u0103 f\u0103cut\u0103 pentru a se ob\u021bine condi\u021bii minime de munc\u0103 decent\u0103 (zi de lucru de 6 ore, mas\u0103 cald\u0103, condi\u021bii de protec\u021bie a muncii). Greva a fost ini\u021biat\u0103 de minerii de la Lupeni \u0219i \u00eenn\u0103bu\u0219it\u0103 de armata rom\u00e2n\u0103, care ucide cel pu\u021bin 23 de mineri. \u201e\u00cen diminea\u0163a zilei de 6 august 1929, crima s-a produs. Oamenii regimului au dus la moartea prin \u00eempu\u015fcare \u015fi atac de baionet\u0103 a 23 de muncitori. O mul\u0163ime al\u0163ii au fost r\u0103ni\u0163i \u015fi r\u0103ma\u015fi infirmi pentru toat\u0103 via\u0163a. Jertfele bravilor muncitori de pe Valea Jiului, jertf\u0103 care a \u00eendoliat sufletele tuturor muncitorilor din \u00eentreaga \u0163ar\u0103, nu i-a \u00eenfrico\u015fat. Ei n-au dezarmat moralice\u015fte\u201d.[11]<\/sup><\/a><\/p>\n

\u00cen februarie 1933, muncitorii ceferi\u0219ti de la Grivi\u021ba \u00eencep o grev\u0103 din nou pentru revendic\u0103ri sociale legate de munca decent\u0103: acordarea unei \u201ealoca\u0163ii de scumpete\u201c, cre\u015fterea salariilor cu 40% \u015fi recunoa\u015fterea \u201ecomitetelor de fabric\u0103\u201c. \u00cen urma arest\u0103rii unui num\u0103r de muncitori \u0219i a nerespect\u0103rii cerin\u021belor, \u00een data de 15 februarie, muncitorii ocup\u0103 uzina electric\u0103 a fabricii. M\u0103surile statului sunt din nou deosebit de violente, armata ucide cu mitralierele patru muncitori, r\u0103ne\u0219te al\u021bi 40 \u0219i sunt arestate peste 2.000 de persoane.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een 1942, \u00een timpul r\u0103zboiului, pe fondul acceler\u0103rii exploat\u0103rii de c\u0103rbune din cauza cerin\u021belor Germaniei Naziste, are loc o nou\u0103 grev\u0103 \u00een Valea Jiului, la Petrila, grev\u0103 la care se r\u0103spunde din nou cu focuri de arm\u0103 \u0219i arest\u0103ri: \u201eI-o arestat pe to\u021bi care-or vorbit! Lodar Maria, femeie, Gaia Baci, de acas\u0103, M\u0103n\u0103il\u0103 Pentru, M\u0103n\u0103il\u0103 Gheorghe, Pop, Coja. Pe to\u021bi i-o arestat \u0219i au f\u0103cut lag\u0103r la T\u00e2rgu-Jiu!\u201d[12]<\/sup><\/a><\/p>\n

Al doilea r\u0103zboi mondial \u2013 lag\u0103rele de munc\u0103 pentru prizonieri politici<\/b>.<\/b><\/b><\/p>\n

Lag\u0103rele de munc\u0103 au fost \u00eenfiin\u021bate \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul r\u0103zboiului (probabil 1940). Din cuno\u0219tin\u021bele mele, niciun istoric nu s-a ocupat de subiectul lag\u0103relor de munc\u0103 fasciste, astfel c\u0103 nu exist\u0103 o statistic\u0103 exact\u0103. Este sigur, din documente \u0219i m\u0103rturii personale, c\u0103 primul lag\u0103r de munc\u0103 pentru prizonieri comu\u0219ti a fost la Miercurea-Ciuc, dup\u0103 aceea fiind mutat la T\u00e2rgu-Jiu. De asemenea, pentru prizonierii comuni\u0219ti evrei au fost \u00eenfiin\u021bate lag\u0103rul din Vapniarka \u0219i \u00eenchisoarea de la R\u00eebni\u021ba, ambele \u00een Transnistria ocupat\u0103 de armata rom\u00e2n\u0103. Principalul loc de deten\u021bie pentru interna\u021bii politici a fost lag\u0103rul de la T\u00e2rgu-Jiu. Intern\u0103rile se f\u0103ceau pe baza unei decizii arbitrare a Ministerului de Interne, f\u0103r\u0103 niciun fel de proces. Treptat, au fost adu\u0219i la T\u00eergu-Jiu prizonieri politici din toate mi\u0219c\u0103rile care se opuneau regimului antonescian, de la comuni\u0219ti la legionari, la democra\u021bi, sociali\u0219ti, liberali sau \u021b\u0103r\u0103ni\u0219ti. Astfel c\u0103 la T\u00eergu-Jiu au putut s\u0103 se intersecteze fostul ministru Mihai Ralea, scriitorul legionar Radu Gyr, liderii comuni\u0219ti Ion Gheorghe Maurer sau Lucre\u021biu P\u0103tr\u0103\u0219canu \u0219i scriitorii anti-fasci\u0219ti Victor Eftimiu \u0219i Tudor Arghezi. Practic, pe baza unui simplu denun\u021b sau a unei liste de suspec\u021bi alc\u0103tuite de Siguran\u021b\u0103, puteai fi ridicat \u0219i internat \u00een lag\u0103r. Cei mai s\u0103raci erau pu\u0219i la munc\u0103 silnic\u0103, cei care aveau o stare material\u0103 mai bun\u0103 \u00ee\u0219i pl\u0103teau \u201ecazarea \u0219i masa\u201d \u00een lag\u0103r. Al\u0103turi de prizonieri politici au fost interna\u021bi o serie de \u201eindezirabili\u201d, de la lucr\u0103toare sexuale \u0219i proxene\u021bi, p\u00e2n\u0103 la oameni f\u0103r\u0103 ad\u0103post sau juc\u0103tori la burs\u0103.<\/p>\n

Scriitorul \u0219i publicistul Zaharia Stancu, internat pentru c\u0103 s-ar fi f\u0103cut vinovat de \u201ecolportare de \u0219tiri alarmiste, cu inten\u021bia criminal\u0103 de a submina moralul cet\u0103\u021benilor\u201d[13]<\/sup><\/b><\/sup><\/a>, <\/i>de fapt pentru c\u0103 avea, \u00een ziarul pe care \u00eel edita, o pozi\u021bie clar\u0103 anti-hitlerist\u0103, pro-alia\u021bi \u0219i pro-Uniunea Sovietic\u0103, a publicat un jurnal de lag\u0103r \u00een care descrie foarte am\u0103nun\u021bit atmosfera \u0219i situa\u021bia de la T\u00eergu-Jiu. Una dintre descrierile cele mai dure se leag\u0103 de b\u0103t\u0103ile \u0219i torturile la care erau supu\u0219i unii de\u021binu\u021bi:<\/p>\n

\u201e\u0218i ce b\u0103t\u0103i m\u00e2ncau unii interna\u021bi! Cui s\u0103 te pl\u00e2ngi? Adunaser\u0103 de undeva, de prin Moldova, un evreu b\u0103tr\u00e2n. \u00cel chema Iancu \u0219i era dement. De ce l-or fi adus aici, Dumnezeu \u0219tie! \u00cel iubea mult pe Iancu colonelul Zl\u0103tescu. Cum venea \u00een lag\u0103r diminea\u021ba, striga la solda\u021bi:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aduce\u021bi-l pe Iancu! Solda\u021bii \u00eel aduceau.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iancule, am auzit c\u0103 iar n-ai fost cuminte! Nebunul nu \u00een\u021belegea nimic \u0219i deci nu r\u0103spundea nimic.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u0219a, urla colonelul, va s\u0103 zic\u0103 e\u0219ti obraznic, nu-mi r\u0103spunzi! Poruncea solda\u021bilor s\u0103-l bat\u0103.<\/p>\n

Solda\u021bii \u00eel b\u0103teau. Iancu urla, interna\u021bii se adunau la s\u00e2rme \u0219i priveau. Colonelul se plimba cu m\u00e2inile la spate \u0219i cu crava\u0219a \u00een m\u00e2n\u0103. Era v\u0103dit c\u0103 se distreaz\u0103 \u00eentr-un chip minunat. C\u00e2nd nu mai putea s\u0103 rabde, nebunul se smucea. Colonelul: – Nu-l sl\u0103bi\u021bi! Arde\u021bi-l! Lovi\u021bi-l! Solda\u021bii se reprezeau dup\u0103 el. Rezultatul era c\u0103 Iancu se alegea nu numai cu b\u0103taia, dar \u0219i cu hainele rupte. Ajunsese de umbla aproape gol. Solda\u021bii \u0219tiau c\u0103 dac\u0103-l bat pe Iancu n-au nicio r\u0103spundere \u0219i \u00een puterea nop\u021bii, dac\u0103 se plictiseau, veneau c\u00e2te doi-trei, \u00eel scoteau pe Iancu din odaie, \u00eel aduceau pe alee \u0219i-l b\u0103teau. Atunci, la urletele nebunului, tot lag\u0103rul se trezea \u0219i la to\u021bi, de fric\u0103 \u0219i de groaz\u0103, ne pierea somnul p\u00e2n\u0103 la ziu\u0103.\u201d<\/p>\n

Lag\u0103rul de la Vapniarka \u0219i \u00eenchisoarea R\u00e2bni\u021ba \u2013 istorii ale lupt\u0103torilor antifasci\u0219ti evrei<\/b><\/p>\n

Cum se vede \u0219i din istoria de mai sus, etnia \u0219i activitatea politic\u0103 uneori se suprapuneau, se intersectau sau se \u00eenlocuiau \u2013 mul\u021bi evrei erau v\u0103zu\u021bi din capul locului drept \u201ecomuni\u0219ti\u201d \u0219i interna\u021bi \u00een lag\u0103r. Dup\u0103 ocuparea Transnistriei, o parte dintre de\u021binu\u021bii evrei de la T\u00e2rgu-Jiu, precum \u0219i evrei (suspecta\u021bi c\u0103 ar fi) comuni\u0219ti sau simpatizan\u021bi, din Bucure\u0219ti, au fost deporta\u021bi \u00een lag\u0103rul de la Vapniarka.<\/p>\n

Artistul Leon Mi\u0219osniky, membru \u00een mi\u0219carea comunist\u0103 ilegal\u0103, poveste\u0219te, \u00een jurnalul s\u0103u, despre Ervin Kreid, prieten arestat \u0219i deportat: \u201eMama lui, profesoara mea de desen, l-a vizitat \u00een \u00eenchisoare. Era total bandajat, m\u00e2inile, picioarele, degetele \u00eei fuseser\u0103 zdrobite cu u\u015fa. Ervin a fost de neclintit. A fost \u00eentrebat de numele celor cu care lucreaz\u0103 \u015fi-a r\u0103spuns: \u201eDac\u0103 mai pune\u0163i o asemenea \u00eentrebare, m\u0103 arunc pe fereastr\u0103!\u201d. A mai spus: \u201eDa, sunt comunist. Orice om progresist, orice om de cultur\u0103 trebuie s\u0103 fie comunist\u201d[14]<\/sup><\/a>. Ervin Kreid a fost trimis la T\u00e2rgu-Jiu, iar apoi la Vapniarka \u0219i a sf\u00e2r\u0219it ucis \u00een \u00eenchisoarea R\u00e2bni\u021ba: \u201eA fost \u00eempu\u015fcat odat\u0103 cu retragerea de pe teritoriul \u00een care se afla \u00eenchisoarea R\u00e2bni\u0163a. De\u0163inu\u0163ii au fost \u00eempu\u015fca\u0163i de trupele SS care se retr\u0103geau, iar \u00eenchisorii i-au dat foc. Acesta a fost sf\u00e2r\u015fitul lui Ervin Kreid\u201d. Mi\u0219osniky \u0219i-l aminte\u0219te pe Kreid ca militant egalitarist \u0219i anti-fascist exemplar: \u201e\u015ei mai am ceva, imaginea lui de neuitat. Ervin ajunge pe un \u015fantier unde lucrez eu \u015fi m\u0103-ntreab\u0103 dac\u0103 nu vreau s\u0103 particip la o schimbare social\u0103; Ervin alearg\u0103 \u015fi d\u0103 lec\u0163ii pentru ca tot venitul s\u0103-l depun\u0103 la Ajutorul Ro\u015fu; Ervin \u00eemi d\u0103 s\u0103 citesc Darwin, mi-l explic\u0103 pe Marx, \u00eemi d\u0103 s\u0103 citesc Dobrogeanu-Gherea, iar la \u00eenceputul r\u0103zboiului \u00eemi spune: <\u0102sta este \u00eenceputul sf\u00e2r\u015fitului pentru ei>. Ervin, Ervin nu poate fi uitat. Tr\u0103ie\u0219te \u00een noi \u0219i-n at\u00e2\u021bia al\u021bii.\u201d<\/p>\n

O alt\u0103 supravie\u021buitoare, Roza Apostol, a fost internat\u0103 tot ca minor\u0103 \u0219i a trecut prin toate lag\u0103rele, \u00eempreun\u0103 cu fratele ei, \u00eenscris \u00een mi\u0219carea comunist\u0103: \u201eAm parcurs c\u00e2teva lag\u0103re \u2013 Miercurea Ciuc, T\u00e2rgu-Jiu, Vapniarka. C\u00e2nd am fost la T\u00e2rgu-Jiu, aveam maxim 16 ani. Mul\u021bi dintre ceilal\u021bi de\u021binu\u021bi erau \u00eenchi\u0219i pentru c\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin au avut o activitate comunist\u0103. Cei mai mul\u021bi erau lua\u021bi, ierta\u021bi expresia, cu japca. Fiind evrei, se considera c\u0103 orice evreu e ad-literam<\/i> \u0219i comunist. O prostie mare, dar asta era concep\u021bia. […] Da, fratele meu a fost dus la \u00eenchisoare, dup\u0103 aceea a trecut prin toat\u0103 filiera de lag\u0103re \u0219i la urm\u0103 a fost la R\u00e2bni\u021ba, unde s-a dat foc \u00eenchisorii \u0219i unde a murit ars de viu. Singurul meu frate, n-am avut altul. \u00cen fine, ni\u0219te vremuri cumplite.\u201d[15]<\/sup><\/a><\/p>\n

Un alt internat la Vapniarka, Geza Kornis, poveste\u0219te despre felul \u00een care a intrat \u00een mi\u0219carea antifascist\u0103 \u0219i despre deportare: \u201e\u00cen 1939 m\u0103 al\u0103turasem mi\u015fc\u0103rii antifasciste, ca un gest de opozi\u021bie fa\u0163\u0103 de politica guvernelor burgheze antisemite care, prin diferite legi, au lovit \u00een popula\u0163ia evreiasc\u0103. [\u2026] Am c\u0103utat, pe calea unor l\u0103muriri verbale, s\u0103 ar\u0103t unor cunoscu\u0163i rom\u00e2ni\u00a0c\u0103 regimurile la putere aduc prejudicii nu doar evreilor, ci \u015fi rom\u00e2nilor, duc\u00e2nd o politic\u0103 contrar\u0103 intereselor statului. Iar unul dintre cei \u201el\u0103muri\u0163i\u201d m-a denun\u021bat Siguran\u021bei.\u201d[16]<\/sup><\/a> Kornis \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 la Vapniarka erau interna\u0163i 1200 evrei din vechiul Regat \u015fi Transilvania, dintre care peste 700 fuseser\u0103 ridica\u0163i direct din casele lor, din libertate.<\/p>\n

Matei Gall, supravie\u021buitor de la R\u00e2bni\u021ba<\/b><\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, una dintre istoriile cele mai dure este cea a lui Matei Gall, supravie\u021buitor al \u00eenchisorii R\u00e2bni\u021ba, c\u0103reia i s-a dat foc \u0219i unde au murit, \u00eempu\u0219ca\u021bi sau ar\u0219i, peste 50 de de\u021binu\u021bi, printre care Ervin Kreid \u0219i fratele Rozei Apostol, aminti\u021bi mai sus. Deportat la T\u00e2rgu-Jiu, apoi la Vapniarka \u0219i \u00eenchis la R\u00e2bni\u021ba, este unul dintre pu\u021binii care au supravie\u021buit, printr-un noroc neobi\u0219nuit, masacrului de pe 18 martie 1944: \u201e\u00cen jur de ora 12 noaptea \u2013 poate s\u0103 fi fost mai mult, poate mai pu\u0163in \u2013 au sosit ni\u015fte solda\u0163i c\u0103l\u0103ri, care au intrat \u00een curtea \u00eenchisorii. [\u2026] \u015ei [c\u0103pitanul] V\u0103lu\u0163\u0103 pronun\u0163\u0103 cuvintele: . Adic\u0103: <Aten\u0163ie! O s\u0103 muri\u0163i acuma, b\u0103ie\u0163i, dar f\u0103r\u0103 durere>. \u015ei c\u00e2nd domnul plutonier ordon\u0103 s\u0103 ne a\u015fez\u0103m cu capul la perete \u00een genunchi, noi ne or\u00e2nduim, ne a\u015fez\u0103m l\u00e2ng\u0103 perete \u00een genunchi \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri. Camera era \u00eengust\u0103. Patru oameni \u00een fa\u0163\u0103. Eu sunt ultimul care m\u0103 a\u015fez. Atunci, dac\u0103 m\u0103 \u00eentreba\u0163i ce g\u00e2nduri am avut, primul a fost s\u0103 cer iertare p\u0103rin\u0163ilor, pentru tot ceea ce au avut de suferit din cauza mea, pentru ceea ce vor suferi prin pierderea mea. Al doilea g\u00e2nd a fost c\u0103 uite, \u00een fa\u0163a mor\u0163ii, eu nu-mi retrag ideile, nu m\u0103 \u00eenchin \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu. Al treilea g\u00e2nd a fost: uite acuma mori, \u00eencearc\u0103 s\u0103 vezi cum se moare, noteaz\u0103-\u0163i, remarc\u0103 fiecare moment cum moartea \u00eenainteaz\u0103 \u00een corpul t\u0103u p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu-l mai po\u0163i sesiza. \u015ei am a\u015fteptat. Am auzit primele \u00eempu\u015fc\u0103turi \u00een dreapta mea. Unu, doi, trei. A urmat…m\u0103 rog, aud s\u00e2ngele cum curge dintr-un corp, ultimele r\u0103bufniri din pl\u0103m\u00e2ni, adic\u0103 ultimele resturi de aer care ies probabil, un fel de horc\u0103it \u015fi atunci aud \u015fi din partea st\u00e2ng\u0103. Atuncea spun: uite c\u0103 V\u0103lu\u0163\u0103 a avut dreptate, se moare f\u0103r\u0103 durere, nu simt nici o durere. \u015ei stau mai departe a\u015fezat pe genunchi \u015fi a\u015ftept s\u0103 observ treptele dispari\u0163iei vie\u0163ii mele. Ca cineva din spate s\u0103 vin\u0103 s\u0103-mi dea un picior. Nu mi\u015fc, nu reac\u0163ionez, dup\u0103 care mai trag unul, dou\u0103 gloan\u0163e \u015fi se retrag. \u00cenchid u\u015fa \u015fi continu\u0103 mai departe. Se termin\u0103, pleac\u0103. [\u2026] \u00cen fine, au plecat \u015fi criminalii.\u201d[17]<\/sup><\/a><\/p>\n

Memoria, istoriile personale \u0219i dinamicile mi\u0219c\u0103rilor de st\u00e2nga dinainte de 1945 au fost studiate p\u00e2n\u0103 acum destul de pu\u021bin, fragmentar \u0219i mai-totdeauna ideologizat, din perspectiv\u0103 conservatoare \u0219i radical anti-comunist\u0103. Cunoa\u0219terea \u0219i studierea evantaiului de persecu\u021bii la care au fost supu\u0219i militan\u021bii de st\u00e2nga de-a lungul secolului XX \u00een Rom\u00e2nia ne poate oferi un r\u0103spuns posibil pentru tradi\u021bia mai slab\u0103 dec\u00e2t \u00een alte \u021b\u0103ri a mi\u0219c\u0103rilor progresiste \u0219i emancipatoare autohtone. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, solidarizarea pentru schimbare social\u0103 este invers propor\u021bional\u0103 cu amploarea for\u021belor represive ale statului poli\u021bienesc.<\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> Poem critic la adresa atitudinii intelectualilor germani \u00een timpul regimu\u00adlui nazist, atribuit lui Martin Niemoeller:<\/p>\n

\u201ePrima oar\u0103 au venit dup\u0103 comuni\u0219ti, \u0219i nu le-am luat ap\u0103rarea – <\/i><\/p>\n

pentru c\u0103 nu eram comunist; <\/i><\/p>\n

Apoi au venit dup\u0103 sociali\u0219ti, \u0219i nu le-am luat ap\u0103rarea – <\/i><\/p>\n

pentru c\u0103 nu eram socialist; <\/i><\/p>\n

Apoi au venit dup\u0103 sindicali\u0219ti, \u0219i nu le-am luat ap\u0103rarea – <\/i><\/p>\n

pentru c\u0103 nu eram sindicalist; <\/i><\/p>\n

Apoi au venit dup\u0103 evrei, \u0219i nu le-am luat ap\u0103rarea – <\/i><\/p>\n

pentru c\u0103 nu eram evreu; <\/i><\/p>\n

Apoi au venit dup\u0103 mine – <\/i><\/p>\n

\u0219i nu mai r\u0103m\u0103sese nimeni s\u0103-mi ia ap\u0103rarea.\u201d <\/i><\/p>\n

(traducerea din limba englez\u0103: Marius-Bogdan Tudor)<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Mihai Bumbe\u0219, Mihai Burcea, Pe urmele t\u00e2n\u0103rului comunist Ceau\u0219escu Nicolae<\/b>, irir.ro, http:\/\/irir.ro\/wp\/pe-urmele-tinarului-comunist-ceausescu-nicolae\/lang\/ro\/ <\/i><\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> O biografie scurt\u0103 a Haiei Lif\u0219i\u021b a scris Elisabeta Ioni\u021b\u0103: Haia Lif\u015fi\u0163 \u00een Anale de Istorie<\/b>, Vol. XV, Nr. 5. Institutul de Studii Istorice \u0219i Social-Poli\u00adtice de pe l\u00eeng\u0103 C.C. al P.C.R, Bucure\u0219ti. 1969, p. 178-180.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> Militant comunist, membru al Comitetului Central al PCR \u0219i lider \u00een perioada ilegalit\u0103\u021bii, arestat de mai multe ori.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> Extrase din monologul bazat pe propria istorie personal\u0103, scris de Margareta Eschenazy \u00een cadrul spectacolului de teatru comunitar Post Scriptum <\/b>(realizat de colectivul V\u00e2rsta4, aprilie 2013).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> Vezi interviul cu Liviu Beris \u0219i Alexandru Elias, Gazeta de Art\u0103 Politic\u0103<\/b> nr. 8, decembrie 2014.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> Bumbe\u0219 et al., idem.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> Bumbe\u0219 et al., idem.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> Valentina Iancu, Activism \u0219i scandal: revolu\u021bia suprarealist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103<\/b>, Gazeta de Art\u0103 Politic\u0103<\/b> nr. 1, februarie 2013<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a> Igor Mocanu, Europa dup\u0103 ploaie (despre avangarda rom\u00e2neasc\u0103 \u00een arhivele Siguran\u021bei<\/b>), contrafort.md<\/i>, http:\/\/www.contrafort.md\/old\/2008\/163\/1469.html<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/a> Raportul prezentat la Congresul Confedera\u0163iei Generale a Muncii din Rom\u00e2nia din 1931<\/b>, citat de Ini\u021biativa Anarho-Sindicalist\u0103 \u00een Cronologie a mi\u0219c\u0103rii sindicale din Rom\u00e2nia, de la \u00eenceputurile ei p\u00e2n\u0103 \u00een<\/b> 1933<\/b>, iasromania.wordpress.com, http:\/\/iasromania.wordpress.com\/2013\/04\/29\/cronologie-a-miscarii-sindicale-din-romania-de-la-inceputurile-ei-pana-in-1933\/<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/a> Aneta Mihoc, so\u021bie de miner, interviu personal, realizat \u00eempreun\u0103 cu Mihaela Michailov (arhiva proiectului Teatru subP\u0103m\u00e2nt. Valea Jiului dup\u0103 1989<\/b>)<\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/a> Zaharia Stancu, Zile de lag\u0103r<\/b>, Editura Gramar, Bucure\u0219ti, 2005.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/a> Jurnalul lui Leon Mi\u0219osniky, edi\u021bie inedit\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]<\/a> Interviu personal, realizat \u00eempreun\u0103 cu Valentina Iancu, 2013.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/a> Istoria personal\u0103 detaliat\u0103 a lui Kornis, inclusiv experien\u021bele din lag\u0103r, \u00een interviul Un evreu comunist deportat de Antonescu la Vapniarca se dest\u0103inuie<\/b>, acum.tv<\/i>, http:\/\/acum.tv\/articol\/17000\/<\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/a> M\u0103rturia detaliat\u0103 a lui Matei Gall, \u00een cadrul unui interviu realizat de Cosmina Gu\u0219u pentru Institutul Na\u021bional pentru Studierea Holocaustului din Rom\u00e2nia Elie Wiesel, se g\u0103se\u0219te aici: http:\/\/www.inshr-ew.ro\/media\/interviuri\/interviu-matei-gall<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de David Schwartz MOTTO: First they came for the COMMUNISTS…[1] O semnifica\u021bie important\u0103 a poemului lui Martin Niemoeller, dincolo de mesajul de solidarizare fundamental \u00een orice confruntare cu nedreptatea, este dat\u0103 chiar de pri\u00adma sa fraz\u0103, enun\u021barea de fapt a unui adev\u0103r valabil pentru cvasi-totalitatea regimurilor fasciste\/ naziste: persecutarea, \u00een primul r\u00e2nd, chiar \u00eenaintea minorit\u0103\u021bilor etnice, rasiale etc., a activi\u0219tilor de st\u00e2nga, v\u0103zu\u021bi ca inamici principali ai ordi\u00adnii fasciste. De la Germania hitlerist\u0103 la Spania generalului Franco, de la dictaturile militare din America Latin\u0103 p\u00e2n\u0103 la regimul Suharto din Indonezia, persecu\u021bia mi\u0219c\u0103rilor de st\u00e2nga (fie ele comuniste, socialiste, anarhiste, autonomiste…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1853"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1853"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1853\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3405,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1853\/revisions\/3405"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1853"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1853"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1853"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}