{"id":1846,"date":"2015-02-27T00:34:34","date_gmt":"2015-02-27T00:34:34","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1846"},"modified":"2016-09-26T11:57:50","modified_gmt":"2016-09-26T11:57:50","slug":"natiune-subalternitate-si-dorinta-de-europa-o-discutie-despre-identitate-nationala-si-nevoia-apartenentei-europene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2015\/02\/27\/natiune-subalternitate-si-dorinta-de-europa-o-discutie-despre-identitate-nationala-si-nevoia-apartenentei-europene\/","title":{"rendered":"Na\u021biune, subalternitate \u0219i dorin\u021ba de Europa. O discu\u021bie despre identitate na\u021bional\u0103 \u0219i nevoia apartenen\u021bei europene"},"content":{"rendered":"

de Veda Popovici si David Schwartz<\/strong><\/em><\/p>\n

Discu\u021bia s-a desf\u0103\u0219urat pornind de la prezen\u00adtarea Vedei Popovici \u00een cadrul conferin\u021bei-atelier Nationalism, Fascism and the Holocaust in Ro\u00admanian History \u2013 a critical approach<\/b>, organizat\u0103 de Third Generation Buchenwald, \u00een perioada 16-20 octombrie, \u00een Bucure\u0219ti. Veda Popovici este interesat\u0103 de identitate na\u021bional\u0103 \u0219i decolonizare, subiecte urm\u0103rite at\u00e2t \u00een munca sa artistic\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een demersurile teoretice, finaliz\u00e2nd un doctorat pe tema na\u021bionalismului \u00een arta anilor \u201870-\u201880. David Schwartz este regizor de teatru, interesat de genealogia na\u021bionalismului \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc \u0219i de istorii ale mi\u0219c\u0103rilor progresiste de rezisten\u021b\u0103 \u00een context local. <\/i><\/i><\/p>\n

V: De cur\u00e2nd, Rom\u00e2nia are un nou pre\u0219edinte \u0219i e simptom\u00adatic c\u00e2t de important\u0103 \u2013 central\u0103 a\u0219 zice \u2013 a fost legitimarea acestei pre\u0219edin\u021bii prin manipularea dorin\u021bei de apartenen\u021b\u0103 la Europa. Nu doar c\u0103 obsesia intelectual\u0103 pentru Europa nu s-a di\u00adminuat, ci e mai solid\u0103 ca niciodat\u0103.<\/p>\n

D: De acord, atunci cred c\u0103 \u0103sta ar fi punctul de pornire. Pe de-o parte cred c\u0103 aceast\u0103 obsesie exista dinainte de secolul XIX, izolat, dar idealul na\u021bional, care s-a constituit tot ca o imita\u021bie a felului \u00een care s-au construit na\u021biunile occidentale, s-a cristalizat \u00een secolul XIX.<\/p>\n

V: Exact, obsesia pentru apartenen\u021ba la Europa se instaleaz\u0103 \u00een secolul XIX: elitele \u00eencep s\u0103 contureze at\u00e2t proiect\u00adul national, c\u00e2t \u0219i politicile economice \u0219i pe cele culturale de modernizare. Dac\u0103 \u00een\u021belegem modernizarea ca proces programatic amplu de raliere la modernitatea occidental\u0103 a unei societ\u0103\u021bi aflate la marginea sau \u00een afara structurilor acesteia, \u00een\u021belegem deja c\u0103 aveam premisele perfecte ale instal\u0103rii acestei dorin\u021be pentru Eu\u00adropa.<\/p>\n

D: Dar cred c\u0103 a fost \u0219i o solu\u021bie strategic\u0103. \u00cen contextul ex\u00adpansiunii Imperiului Otoman \u0219i a Imperiului \u021aarist, a fost \u0219i o strategie politic\u0103.<\/p>\n

V: Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 a fost \u0219i o strategie politic\u0103. Lucrurile as\u00adtea sunt complementare, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. Ideea c\u0103 op\u021biunea c\u0103tre occidentalizare \u021bine de un arbitrar politic nu e foarte util\u0103. Elitele politice erau deja \u00eentr-o situa\u021bie de subalternitate \u00eentr-un context geopolitic, iar spa\u021biul rom\u00e2nesc era deja de mult vizat c\u0103tre o cooptare sistemic\u0103.<\/p>\n

D: \u0218i eu cred c\u0103 nu a fost neap\u0103rat o situa\u021bie de op\u021biune real\u0103, ci mai degrab\u0103 singura solu\u021bie posibil\u0103 \u00een contextul de supu\u00adnere respectiv, \u00een situa\u021bia geopolitic\u0103 de atunci. Cred c\u0103 este interesant de v\u0103zut cum s-a legat aceast\u0103 obsesie pentru Oc\u00adcident de ceea ce se \u00eent\u00e2mpla pe plan local, \u0219i cum s-a legat cu proiectul na\u021bional, construit tot pe model occidental.<\/p>\n

V: Proiectul na\u021bional \u00een contextul rom\u00e2nesc a fost preluat de la revolu\u021bionarii francezi \u0219i aplicat \u00eentr-un context est-euro\u00adpean unde nu aveai acelea\u0219i premise politice, nu aveai acelea\u0219i clase sociale sau condi\u021bii istorice de tipul popularitatea tiparu\u00adlui, omogenitatea limbii, o dominan\u021b\u0103 a unei etnii, etc.<\/p>\n

D: Nici m\u0103car ca structur\u0103 de clase \u0219i procese economice nu existau similarit\u0103\u021bi. Spre deosebire de modelul francez unde avusese deja loc o revolu\u021bie p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 burghez\u0103, \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne se aflau \u00een plin Ev Mediu. Poate de aici \u0219i na\u021bionalismul construit diferit, \u00een principal \u00een sens etnic, prin diferen\u021bierea de celelalte etnii, \u00een special de str\u0103inii din in\u00adterior, bazat pe apartenen\u021ba la etnia rom\u00e2n\u0103, \u0219i mai pu\u021bin pe apartenen\u021ba la teritoriu.<\/p>\n

V: Da, dar perspectiva asupra na\u021bionalismului ca fiind mai ales de dou\u0103 feluri, unul de tip civic \u0219i altul de tip etnic te duce pe o pist\u0103 fals\u0103. Aceasta corespunde unei dihotomii \u00eentre proi\u00adectul na\u021bional liberal bazat pe cet\u0103\u021benie \u0219i proiectul na\u021biunii etnocentrice \u2013 unul autoritarist, despotic. Aceast\u0103 a doua cat\u00adegorie este tradi\u021bional asociat\u0103 estului Europei, acestui spa\u021biu barbaric, s\u00e2ngeros \u0219i ira\u021bional. Avem de-a face cu o perspectiv\u0103 orientalist\u0103 a c\u0103rei unic scop este de a face proiectul na\u021bional liberal singurul valabil, cel care afirm\u0103 adev\u0103rul \u0219i binele. Or, proiectul na\u021bional a\u0219a cum a fost de la bun \u00eenceput contu\u00adrat \u00een contextul occidental are o component\u0103 fundamental\u0103 etnocentric\u0103.<\/p>\n

\"Daniel<\/a>

Daniel Tristan – tricolor 1, textil, 2012 – realizat \u00een cadrul proiectului \u201eCeilal\u021bi Noi\u201d, coordonat de Veda Popovici<\/p><\/div>\n

Putem privi proiectul statului na\u021bional ca un proiect de structurare, organizare, disciplinare \u0219i \u00eenregimentare ale unor popula\u021bii dispersate, pe care modernitatea nu le poate recunoa\u0219te \u00een diferen\u021ba lor. \u00cen felul acesta a fost exportat at\u00e2t \u00een spa\u021biie non-europene, c\u00e2t \u0219i \u00een cel vag, aproape european, al estului Europei: un proiect prin care spa\u021bii diverse pot fi \u00eencad\u00adrate \u00eentr-o macronara\u021biune previzibil\u0103 \u0219i controlabil\u0103 pentru scopurile capitalismului \u0219i colonialismului.<\/p>\n

D: Practic, capitalismul \u00een forma sa actual\u0103, global\u0103, nu poate func\u021biona f\u0103r\u0103 statele na\u021bionale. De la colectarea taxelor (impozite, taxe vamale etc.) \u0219i p\u00e2n\u0103 la structurile militare \u0219i poli\u021biene\u0219ti, statele na\u021bionale sunt parte necesar\u0103 din regimul global actual. Legat de ceea ce spuneai mai devreme, sigur c\u0103 proiectul na\u021bional este unul fundamental etnicist, asta e esen\u021ba lui, dar felul \u00een care s-a construit apartenen\u021ba este cumva diferit, nu doar \u00een dihotomia, \u00eentr-adev\u0103r orientalist\u0103, vest-est, ci \u0219i prin raportarea la alte contexte. \u00cen America Latin\u0103, de exemplu, construc\u021bia na\u021bional\u0103 fiind desigur f\u0103cut\u0103 \u00eentr-un context foarte diferit \u0219i de pe alte baze, uneori chiar de cei care se opuneau colonialismului, nu de cei care \u00eel \u00eenlesneau\/ in\u00adstrumentau, proiectul na\u021bional s-a concentrat mai degrab\u0103 pe apartenen\u021ba la un teritoriu, nu neap\u0103rat la o limb\u0103 sau la o et\u00adnie. \u0218i \u00een continuare nu am un r\u0103spuns mul\u021bumitor la faptul c\u0103 la noi na\u021bionalismul a c\u0103p\u0103tat aceast\u0103 form\u0103 agresiv etnicist\u0103.<\/p>\n

V: Cred c\u0103 exist\u0103 na\u021bionalisme, diverse discursuri ale identit\u0103\u021bii na\u021bionale militante \u0219i diferen\u021bele dintre ele sunt foarte importante. \u00cen America Latin\u0103 se dezvolt\u0103 discursuri ale identit\u0103\u021bii na\u021bionale radical diferite de cele europene, ele trebuie privite \u00een logica lor. \u00cen acela\u0219i timp, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 scopul fundamental al proiectului na\u021bional este cel de a coopta violent spa\u021bii non-europene la modernitatea occidental\u0103. Dar anumite discursuri na\u021bionale pot avea consecin\u021be emancipa\u00adtoare, cum e \u00een America Latin\u0103. \u00cen schimb, c\u00e2nd vorbim de<\/p>\n

Europa de Est, aici e o discu\u021bie separat\u0103, \u00een ce m\u0103sur\u0103 avem de-a face cu vreo componenta anti-colonial\u0103 \u00een discursurile despre na\u021biune create aici.<\/p>\n

D: Da, asta mi se pare \u0219i mie important de discutat.<\/p>\n

Discursul na\u021bional mai degrab\u0103 a sufocat dec\u00e2t a poten\u021bat orice teorie ce putea duce c\u0103tre un discurs decolonial, critic, emanci\u00adpator <\/b><\/p>\n

V: Un r\u0103spuns provizoriu la aceast\u0103 \u00eentrebare ar fi c\u0103 nu \u2013 \u00een contextul strict rom\u00e2nesc, mai degrab\u0103 nu avem de-a face cu vreo component\u0103 anti-colonial\u0103. Discursul na\u021bional mai degrab\u0103 a sufocat dec\u00e2t a poten\u021bat orice teorie ce putea duce c\u0103tre un discurs decolonial, critic, emancipator.<\/p>\n

Discursul na\u021bional \u00een contextul rom\u00e2nesc este fundamental o nara\u021biune de apartenen\u021b\u0103 la Europa. Diversele sale versiuni construiesc, fiecare, propria reprezentare a Europei, unele se hr\u0103nesc din altele, altele se contest\u0103 sau intr\u0103 \u00een competi\u021bie, \u00eens\u0103 toate caut\u0103 s\u0103 demonstreze apartenen\u021ba.<\/p>\n

Dac\u0103 ne uit\u0103m la fascism, apartenen\u021ba la Europa este conturat\u0103 asem\u0103n\u0103tor termenilor camaraderiei: \u00eentr-un ethos patriarhal masculinist, al afirm\u0103rii prin agresiune, se tinde c\u0103tre o omonimie cu marile puteri fas\u00adciste ale timpului \u2013 Germania, Italia \u0219i Spania. Discursul na\u021bional mai degrab\u0103 a sufocat dec\u00e2t a poten\u021bat orice teorie ce putea duce c\u0103tre un discurs decolonial, critic, emancipa\u00adtor. Cio\u00adran contureaz\u0103 foarte elocvent aceast\u0103 viziune: intrare \u00een istorie prin violen\u021ba extrem\u0103 a celui mai puternic. \u0218i tot la el vedem clar c\u0103 aceast\u0103 perspectiv\u0103 este una a confirm\u0103rii subalternit\u0103\u021bii. El prive\u0219te istoria ca Istoria European\u0103, mare, hegelian\u0103, a supraorganismelor politice transcedentale, statelor-na\u021biune. Aceasta e o perspectiv\u0103 tipic\u0103 unei subiectivit\u0103\u021bi colonizate, o interi\u00adorizare a privirii colonial, care spune c\u0103 tu e\u0219ti \u00een afara istoriei \u0219i trebuie s\u0103 faci ceva supranatural, s\u0103-\u021bi dep\u0103\u0219es\u0219ti condi\u021bia fundamental\u0103 ca s\u0103 intri \u00een istorie.<\/p>\n

D: \u00cencerc s\u0103 trec pu\u021bin mai departe \u00een timp acum, m\u0103 g\u00e2n\u00addeam \u0219i la care sunt specificit\u0103\u021bile procesului de modernizare comunist, propus de regimul socialist de dup\u0103 1945. Pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, tot un model de modernizare, o \u201eintrare \u00een istorie\u201d, at\u00e2t \u00een planul subiectivit\u0103\u021bii oamenilor, c\u00e2t \u0219i \u00een planul moderniz\u0103rii proceselor de produc\u021bie, a propus \u0219i comunis\u00admul. Cel pu\u021bin \u00een privin\u021ba moderniz\u0103rii economice, acest proces a fost reu\u0219it \u2013 \u00een perioada anilor 1950-1970, Rom\u00e2nia a trecut de la capitalismul incipient din Interbelic, la produc\u021bia industrial\u0103 masiv\u0103, specific\u0103 modernit\u0103\u021bii capitaliste. Este in\u00adteresant c\u0103 visul acesta al \u201eracord\u0103rii la Occident\u201d a fost \u00eem\u00adplinit \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 de socialism, de\u0219i acum suntem \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi c\u0103 ar fi fost exact invers \u0219i c\u0103 socialismul ar fi fost o \u201egaur\u0103 \u00een istorie\u201d.<\/p>\n

V: Clar, trebuie s\u0103 privim perioadele regimurilor real-comu\u00adnist \u0219i socialist ca fiind \u00een perfect\u0103 coeren\u021b\u0103 cu regimurile poli\u00adtice ce le-au precedat \u0219i urmat. Ideea unui vid istoric, a unei discontinuit\u0103\u021bi, a unei pauze istorice, idee de altfel central\u0103 \u00een ideologia anti-comunist\u0103 post-89, e un non-sens.<\/p>\n

D: Exact, este o alt\u0103 idee auto-colonizatoare, care a fost impus\u0103 tot din Occident \u00een perioada r\u0103zboiului rece. O se\u00adrie de intelectuali locali, \u00eencep\u00e2nd cu discursul de la Radio Europa Liber\u0103 \u0219i continu\u00e2nd agresiv dup\u0103 1989, au mar\u0219at pe aceast\u0103 idee a \u201ediscontinuit\u0103\u021bii\u201d, a unei \u201erupturi istorice\u201d fa\u021b\u0103 de drumul \u201efiresc\u201d, \u201eeuropean\u201d. Tot din punctul de ve\u00addere al continuit\u0103\u021bii, este interesant s\u0103 vedem cum s-a rapor\u00adtat regimul socialist la na\u021bionalism, at\u00e2t \u00een prima perioad\u0103, stalinist\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een perioada Ceau\u0219escu. Dac\u0103 tot am trecut accelerat prin istorie \u00een cadrul discu\u021biei, cred c\u0103 merit\u0103 s\u0103 ne oprim \u0219i asupra acestui aspect.<\/p>\n

V: A\u0219a e, dup\u0103 1945 trebuia adresat\u0103 problema identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u00eentr-un fel sau altul chiar dac\u0103 nu era o prioritate a statului nou. Varianta de identitate na\u021bional\u0103 a regimului Dej \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te apogeul \u0219i \u00eemplinirea \u00een regimul Ceau\u0219escu. Din acest punct de vedere, abia acesta din urm\u0103 este un alt mare moment al proiectului na\u021bional \u00een contextul rom\u00e2nesc. Aici avem mai multe defini\u021bii ale na\u021biunii care intr\u0103 \u00een competi\u021bie, cum spune Verdery1. Avem o variant\u0103 a aparatului de putere, a scenei culturale intelectuale pe care o men\u021bionai, discursul diasporei \u0219i cel al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne.<\/p>\n

Varianta aparatului de putere este, printre altele, una radical etnocetric\u0103 \u2013 identitatea rom\u00e2neasc\u0103 este central\u0103 \u0219i, mai ales din perspectiv\u0103 birocratic\u0103, rom\u00e2nizarea din anii \u201850-\u201860 este o continuare a proiectului interbelic.<\/p>\n

\u00cen perioada Ceau\u0219escu s-a revenit la o marginalizare clar\u0103 pe criterii etnice <\/b><\/p>\n

D: De acord. Trebuie subliniat faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 statul socialist e cel care a \u00eendeplinit \u201evisul interbelic\u201d al unei \u201eRom\u00e2nii a rom\u00e2nilor\u201d \u2013 Rom\u00e2nia a ie\u0219it din sistemul socialist cu o popula\u021bie de aproape 90% autoidentifica\u021bi etnici rom\u00e2ni. Pe de alt\u0103 parte, cred c\u0103 sunt importante diferen\u021bele \u00eentre fe\u00adlul \u00een care a avut loc procesul de rom\u00e2nizare \u00een anii \u201850, \u0219i ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een perioada Ceau\u0219escu. \u00cen perioada de dup\u0103 r\u0103zboi, minori\u00adtarii, \u00een special maghiarii \u0219i evreii, au avut acces la func\u021bii administra\u00adtive \u0219i politice, au fost \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 chiar suprareprezenta\u021bi, \u00een raport cu num\u0103rul total al membrilor minorit\u0103\u021bilor respective. Dar, de cele mai multe ori, acest acces venea cu condi\u021bia \u201erom\u00e2niz\u0103rii\u201d (schimb\u0103rii numelui, folosirii exclusive a limbii rom\u00e2ne \u00een administra\u021bie etc.). Ast\u00adfel c\u0103 nu a existat \u00een niciun caz ideea unui stat pluri-na\u021bional (vehiculat\u0103 de comuni\u0219ti \u00een perioada interbelic\u0103), ci cea a unui proces de rom\u00e2nizare, \u00een care calitatea de \u201erom\u00e2n\u201d nu era dat\u0103 de originea etnic\u0103, ci de \u201eprac\u00adtica comportamental\u0103\u201d. \u00cen schimb, \u00een perioada Ceau\u0219escu s-a revenit la o marginalizare clar\u0103 pe criterii etnice.<\/p>\n

V: Deci iat\u0103 coeren\u021ba perfect\u0103 a proi\u00adectului na\u021bional \u00een sens na\u021bionalist de-a lungul \u00eentregului secol XX. Cred c\u0103 e mai interesant s\u0103 vedem etno\u00adcentrismul discursului na\u021bional din contextul rom\u00e2nesc ca \u00eensemn\u00e2nd un pic altceva dec\u00e2t pur \u0219i simplu centralitatea rom\u00e2nilor ca etnie. Dac\u0103 ne \u00eentoarcem la ce \u00eenseamn\u0103 de fapt proiectul statului-na\u021biune \u2013 cooptare \u00een modernitatea occidental\u0103 \u2013, putem \u00een\u021belege etnocentrismul ca un mod de control al popula\u021biilor prin crearea unei nara\u021biuni previzibile \u0219i o modalitate de a \u00eenlesni apartenen\u021ba la Europa. Aici e para\u00addoxul ideii de na\u021biune: \u00een acela\u0219i timp \u00een care afirm\u0103 un tip de diversitate, diferen\u021b\u0103, lucreaz\u0103, de fapt, c\u0103tre o nivelare, o egal\u00adizare, o omgenizare a lumii. \u0218i acesta e un paradox doar apar\u00adent, pentru c\u0103 na\u021biunea este o form\u0103 de structurare a societ\u0103\u021bii care creeaz\u0103 echivalen\u021be acolo unde ele nu exist\u0103, elimin\u00e2nd Diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de modernitatea occidental\u0103. Este o modalitate de a recunoa\u0219te diferen\u021ba mic\u0103, minor\u0103 \u00een timp ce ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 este o cooptare la un sistem mondial.<\/p>\n

Etnocentrismul din contextul rom\u00e2nesc trebuie v\u0103zut mai ales din perspectiva aceasta. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u0219i aceast\u0103 fic\u021biune a etniei rom\u00e2ne\u0219ti este de un anumit fel, cu dou\u0103 caracteristici majore: ea este odat\u0103 depozitara unui anumit tip de cunoa\u0219tere ancestral\u0103, milenar\u0103 \u2013 cu scopul incorpor\u0103rii popula\u021biilor agrare, \u0219i apoi este alb\u0103. Albitatea se vede c\u00e2t se poate de clar \u00een felul \u00een care a fost construit\u0103 aceast\u0103 fic\u021biune, \u00een absolut\u0103 diferen\u021biere \u0219i opozi\u021bie fa\u021b\u0103 de ce este considerat pe plan local \u0219i \u00eentr-o viziune occidental\u0103 orientalist\u0103 non-european: oto\u00admanul, evreul \u0219i romul. Aceast\u0103 definire a etniei bazat\u0103 pe o diferen\u021biere rasist\u0103 se vede nu doar \u00een sensul cultural, dar \u0219i \u00een cel birocratic, dac\u0103 ne uit\u0103m la politicile statului la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX \u0219i \u00eenceputul secolului XX.<\/p>\n

\"Daniel<\/a>

Daniel Tristan – tricolor 1, textil, 2012 – realizat \u00een cadrul proiectului \u201eCeilal\u021bi Noi\u201d, coordonat de Veda Popovici<\/p><\/div>\n

Inten\u021bia unui proiect na\u021bional de rezisten\u021b\u0103 anti-colonial\u0103<\/b><\/p>\n

D: Exact, inclusiv \u00een raport cu maghiarii s-a folosit aceast\u0103 diferen\u021biere orientalist\u0103, \u00eentre poporul rom\u00e2n, european milenar, \u0219i maghiarii, numi\u021bi \u201enomazi\u201d, \u201en\u0103v\u0103litori\u201d, \u201eveni\u021bi din stepele Asiei\u201d. \u0218i protocronismul, chiar \u00een varianta lui extremist\u0103 \u201edacic\u0103\u201d, vine s\u0103 sublinieze acela\u0219i lucru \u2013 dorin\u021ba noastr\u0103 at\u00e2t de acerb\u0103 de a fi \u201eeuropeni\u201d, adic\u0103 de a fi \u201ela origi\u00adnea lumii\u201d. Sigur, modernitatea capitalist\u0103 a construit aceast\u0103 fic\u021biune conform c\u0103reia Europa de Vest este superioar\u0103, la originea tuturor realiz\u0103rilor lumii. Fic\u021biune necesar\u0103 pentru a justifica moral \u0219i teologic crimele procesului colonial. Iar in\u00adtelectualii conservatori rom\u00e2ni preiau de bun\u0103 aceast\u0103 fic\u021biune \u2013 este super-elocvent cazul lui Lucian Boia, care ajunge s\u0103 afirme c\u0103 non-vest-europenii \u201enu au inventat nimic esen\u021bial: de la becul electric la democra\u021bie, totul a ie\u0219it din laboratorul occidental\u201d.<\/p>\n

Revenind pu\u021bin la regimul Ceau\u0219escu, cred c\u0103 este im\u00adportant s\u0103 discut\u0103m \u0219i despre faptul c\u0103, \u00een discursul ceau\u0219ist \u0219i \u00een ideologie, a existat \u0219i o puternic\u0103 component\u0103 anti-imperialist\u0103. Ea a fost vizibil\u0103 \u00een multe momente, de la critica dur\u0103 a invaziei armatei sovietice \u00een Praga, \u00een 1968, p\u00e2n\u0103 la alian\u021bele cu statele non-aliniate, anti-coloniale, precum Libia, Irak sau Iran. Mi se pare interesant c\u0103 ori prin el, ori prin ide\u00adologii din jurul s\u0103u la momentul respectiv, a ap\u0103rut, cel pu\u021bin la nivel teoretic, inten\u021bia unui proiect na\u021bional de rezisten\u021b\u0103 anti-colonial\u0103, oarecum inspirat de proiecte politice similare din America Latin\u0103 sau Africa de Nord. \u0218i cred c\u0103 e impor\u00adtant s\u0103 ne g\u00e2ndim de ce a e\u0219uat un astfel de proiect. \u0218i cum a ajuns Ceau\u0219escu, dincolo de dezastrul economic, s\u0103 apar\u0103 post-mortem mai degrab\u0103 ca un despot na\u021bionalist local dec\u00e2t ca un lider emancipator.<\/p>\n

 <\/p>\n

V: Trebuie s\u0103 diferen\u021biem \u00eentre politica extern\u0103 \u0219i cea intern\u0103. Politica extern\u0103 avea o tendin\u021b\u0103 anti-colonial\u0103, sau cel pu\u021bin de solidarizare cu un ethos anti-colonial. Dar cea intern\u0103 este una etnocentric\u0103, o politic\u0103 de structurare \u0219i control violent ale societ\u0103\u021bii \u00eentr-o tendin\u021b\u0103 total\u0103. Un alt lucru care e prea des trecut cu vederea, apropo de componenta anti-colonial\u0103, \u00eel g\u0103sim \u00een varianta na\u021biunii privilegiate de c\u0103tre aparatul de stat: protocronismul. Aceast\u0103 teorie cultural\u0103 favorizat\u0103 de c\u0103tre regim este azi prea u\u0219or desfiin\u021bat\u0103. La baza sa st\u0103 at\u00e2t o sesizare foarte pertinent\u0103 a tensiunii coloniale care st\u0103 la baza culturii rom\u00e2ne\u0219ti, c\u00e2t \u0219i o \u00eencercare activ\u0103 de rezolvare a aces\u00adteia: am vrea s\u0103 apar\u021binem, nu apar\u021binem \u0219i nu vom apar\u021bine niciodat\u0103 pentru c\u0103 Europa nu ne vrea, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 trebuie s\u0103 facem ceva cu asta, altfel ne nevroz\u0103m.<\/p>\n

D: Da, este o \u00eencercare de a confirma apartenen\u021ba la Europa, printr-un \u201etrecut milenar\u201d \u0219i glorios, puternic. De fapt, sunt imita\u021bii sau variante ale fic\u021biunilor pe care le-au construit \u0219i vest-europenii despre ei. \u00cens\u0103 uit\u00e2ndu-ne la alte zone sau la alte procese de decolonizare g\u0103sim un aspect foarte impor\u00adtant: necesitatea unei istorii sau a unei mitologii, indiferent c\u0103 este sau nu na\u021bional\u0103, de la care s\u0103 te revedinci, care s\u0103 \u00ee\u021bi ofere \u00eencredere \u0219i legitimitate, s\u0103 \u00ee\u021bi redea demnitatea de subiect de sine st\u0103t\u0103tor. \u00cen America Latin\u0103, o mare parte din referin\u021bele la indigenism, chiar \u0219i \u00een state \u00een care popula\u021bia nativ\u0103 nu este foarte numeroas\u0103, au exact aceast\u0103 miz\u0103 \u0219i acest sens \u2013 ser\u00advesc procesului de legitimare a unei subiectivit\u0103\u021bi la fel de puternice precum cea a colonizatorului. \u0218i atunci cred c\u0103 e important de analizat de unde a pornit protocronismul \u0219i\u2026 unde s-a gre\u0219it. Pe de-o parte, cum s-a ajuns la aceast\u0103 form\u0103 extrem\u0103, hilar\u0103 \u0219i necredibil\u0103, care nu ajut\u0103 de fapt deloc vreun proces de emancipare. Pe de alt\u0103 parte, \u0219i mai important, care ar fi alternativele? Pentru c\u0103 eu cred c\u0103 este foarte important\u0103 construirea acestei mitologii. Ea ofer\u0103 un alt tip de demnitate \u0219i de rezisten\u021b\u0103 la domina\u021bia occidental\u0103 \u0219i cred c\u0103 nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor faptul c\u0103 o mi\u0219care precum cea de la Punge\u0219ti s-a dus at\u00e2t de radical spre extrema dreapt\u0103. Extrema dreapt\u0103 este singura care a oferit o astfel de mitologie cu valoare de discurs mobilizator. De asta cred c\u0103 e important s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: care ar fi posibilit\u0103\u021bile de a construi ni\u0219te repere istorice, mitologice, care s\u0103 serveasc\u0103 unor scopuri emancipatoare, \u0219i nu tot repre\u00adsive?<\/p>\n

V: Asta e o \u00eentrebare foarte important\u0103. Sunt de acord, avem nevoie de o mitologie, de nara\u021biuni colective care restaureaz\u0103 o demnitate \u0219i un anumit tip de identitate \u0219i nu trebuie s\u0103 l\u0103s\u0103m treaba asta \u00een m\u00e2inile dreptei. Problema este c\u0103, din acest punct de vedere, e foarte greu s\u0103 facem analogii cu spa\u021biile latino-americane. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een ce m\u0103sur\u0103 mai avem ast\u0103zi \u00een contextul rom\u00e2nesc elemente culturale ce preced acest\u0103 modernitate? \u0218i cred c\u0103 aici e o alt\u0103 discu\u021bie ce trebuie purtat\u0103.<\/p>\n

Ce cred \u00eens\u0103 c\u0103 putem cu siguran\u021b\u0103 face este s\u0103 ne uit\u0103m \u00eentr-o istore mai recent\u0103, s\u0103 construim o viziune a istoriei modernit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti ca un fenomen de colonizare \u0219i ocu\u00adpare, \u0219i analiz\u00e2nd-o \u00een sensul acesta s\u0103 dezgrop\u0103m istoriile rezisten\u021bei la aceast\u0103 modernitate. E singura mitologie care poate avea un poten\u021bial emancipator real.<\/p>\n

\u0218i asta m\u0103 duce la unde a gre\u0219it protocronismul, cum spu\u00adneai. A\u0219 zice c\u0103 principala gre\u0219eal\u0103 \u2013 asemenea celei mai mari p\u0103r\u021bi a discursurilor na\u021bionale est-europene \u2013 const\u0103 \u00een construirea unei structuri analogice: aceat\u0103 na\u021biune trebuie s\u0103 devin\u0103 analoag\u0103, aseme\u00adnea celei europene. Aceast\u0103 form\u0103 de a g\u00e2ndi despre identitate este tipic colonial\u0103, iar dorin\u021ba de a fi analog Europei este tot o dorin\u021b\u0103 pentru Eu\u00adropa.<\/p>\n

Noi, dac\u0103 vrem s\u0103 construim un proiect al colectivit\u0103\u021bilor locale \u00eentr-un sens decolonial, ar trebuie s\u0103 nu c\u0103ut\u0103m analogia. Felul \u00een care ne raport\u0103m la modernitatea occidental\u0103, la reprezentarea Europei \u0219i la ideea de istorie trebuie s\u0103 nu fie \u00eentr-un mod subaltern \u2013 de tip analogic, concuren\u021bial, competitiv sau subordo\u00adnat. Toate sunt viziuni ale subalternu\u00adlui ce vrea s\u0103 devin\u0103 ca st\u0103p\u00e2nul.<\/p>\n

Aici trebuie s\u0103 rupem leg\u0103tura, cum ar spune Mignolo, s\u0103 dez-leg\u0103m.<\/p>\n

D: \u00cen acela\u0219i timp, cred c\u0103 trebuie s\u0103 vedem cum adres\u0103m \u0219i diferen\u021ba\/ diferen\u021bierea fa\u021b\u0103 de occidental. Pentru c\u0103 dac\u0103 r\u0103m\u00e2nem la construirea unor repere \u00een opozi\u021bie cu cele occidentale, cred c\u0103 exist\u0103 din nou pericolul ca ele s\u0103 fie prea pu\u021bin emancipatoare \u2013 vezi de exemplu politica homofob\u0103 promovat\u0103 de ideologi din Rusia, dar \u0219i din alte state non-vestice, legitimat\u0103 prin an\u00adtagonism la valorile occidentale.<\/p>\n

V: \u0218i c\u00e2nd vorbim de modernitate occidental\u0103 trebuie s\u0103 fim aten\u021bi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nu tot ce este produs \u00een spa\u021biul occiden\u00adtal reproduce logica colonial\u0103, capitalist\u0103, patriarhal\u0103 a acestei modernit\u0103\u021bi. Occidentul european, la fel ca toate spa\u021biile ce au intrat \u00een contact cu aceast\u0103 modernitate au creat rezisten\u021b\u0103.<\/p>\n

Diferen\u021ba de care vorbeam nu creeaz\u0103 un opus, opozi\u021bia fi\u00adind o form\u0103 de a g\u00e2ndi identitatea \u00eentr-o dinamic\u0103 colonial\u0103 care nu ne duce prea departe. Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 este o viziune, un mod de a identifica \u0219i a de a construi reprezentare \u0219i subiec\u00adtiviare astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu reproduci dinamiclie coloniale care \u00ee\u021bi sunt date, \u00een care e\u0219ti deja \u00eencadrat, c\u0103tre care e\u0219ti tras.<\/p>\n

Oric\u00e2t de complicat \u0219i de dificil ar putea p\u0103rea un aseme\u00adnea proiect, cred c\u0103 este cel de care avem nevoie. Trebuie s\u0103 ne uit\u0103m la proiectul na\u021bional \u00een contextul rom\u00e2nesc \u00een toate ava\u00adtarurie sale ca o serie de \u00eencerc\u0103ri de a r\u0103spunde la acea tensi\u00adune colonial\u0103 care este la baza acestei culturi. Sarcina constru\u00adirii unui nou tip de subiectivitate \u0219i proiect al colectivit\u0103\u021bilor este o ruptur\u0103, dar trebuie s\u0103 adreseze aceast\u0103 istorie, s\u0103 se revendice de la ea, \u00eentr-un sens opozi\u021bional sau transformativ. De aceea pentru mine este \u0219i a\u0219a important\u0103 cercetarea varian\u00adtelor de identitate rom\u00e2neasc\u0103 create \u00een secolul XX, pentru c\u0103 acestea \u00eemi spun ceva despre cum putem ast\u0103zi s\u0103 construim o subiectivitate decolonial\u0103 radical\u0103 \u00een spa\u021biul acesta.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Veda Popovici si David Schwartz Discu\u021bia s-a desf\u0103\u0219urat pornind de la prezen\u00adtarea Vedei Popovici \u00een cadrul conferin\u021bei-atelier Nationalism, Fascism and the Holocaust in Ro\u00admanian History \u2013 a critical approach, organizat\u0103 de Third Generation Buchenwald, \u00een perioada 16-20 octombrie, \u00een Bucure\u0219ti. Veda Popovici este interesat\u0103 de identitate na\u021bional\u0103 \u0219i decolonizare, subiecte urm\u0103rite at\u00e2t \u00een munca sa artistic\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een demersurile teoretice, finaliz\u00e2nd un doctorat pe tema na\u021bionalismului \u00een arta anilor \u201870-\u201880. David Schwartz este regizor de teatru, interesat de genealogia na\u021bionalismului \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc \u0219i de istorii ale mi\u0219c\u0103rilor progresiste de rezisten\u021b\u0103 \u00een context local. V: De cur\u00e2nd, Rom\u00e2nia…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1846"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1846"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1846\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3406,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1846\/revisions\/3406"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1846"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1846"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1846"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}