de Marilena Negulescu<\/i><\/b><\/p>\n
\u00cen jur de 65% din totalul celor cu deficien\u0163e vizuale au peste 50 de ani; acest grup de v\u00e2rst\u0103 cuprinde 20% din popula\u0163ia lumii. Odat\u0103 cu cre\u015fterea popula\u0163iei \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00een mai multe \u0163\u0103ri, tot mai multe persoane vor prezenta riscul de a avea deficien\u0163e vizuale (conform raportului Organiza\u0163iei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii din 2013). Av\u00e2nd \u00een vedere acest\u0103 statistic\u0103 \u00eengrijor\u0103toare, necesitatea adaptabilit\u0103\u0163ii locuin\u0163elor pentru eventualitatea apari\u0163iei unor posibile deficien\u0163e ale\u00a0utilizatorilor este o problem\u0103 actual\u0103 care necesit\u0103 mai mult\u0103 aten\u0163ie. Se consider\u0103 oportun\u0103 propunerea unor interven\u0163ii precum: crearea unor fluxuri de circula\u0163ie marcate prin repere u\u015for identificabile, alegerea atent\u0103 a materialelor, selectarea unui anumit tip de iluminat, cu scopul cre\u015fterii gradului de confort fizic \u015fi psihic, \u015f.a.<\/p>\n
O modalitate prin care acest lucru poate fi posibil este implementarea conceptelor designului universal \u00een proiectarea spa\u0163iilor. Termenul de design universal a fost definit prima dat\u0103 \u00een 1989, de c\u0103tre arhitectul Ronald Mace, astfel: \u201e[…] nu este o \u015ftiin\u0163a, un stil sau ceva unic \u00een vreun fel. Sunt necesare doar cunoa\u015fterea nevoilor pie\u0163ei \u015fi o abordare comun\u0103 pentru a face produsele utilizabile de orice persoan\u0103.<\/i>\u201d Termenul enun\u0163\u0103 cele \u015fapte principii ale designului universal, respectiv: echitabil, flexibilitate \u00een utilizare, simplu \u015fi intuitiv, care asigur\u0103 percep\u0163ia informa\u0163iilor, toleran\u0163a fa\u0163\u0103 de erori de concep\u0163ie neinten\u0163ionate, efort fizic redus la utilizare, dimensiuni potrivite \u00een func\u0163ie de mobilitatea \u015fi postura utilizatorului (ergonomie). Fie c\u0103 este vorba de design de produs, de spa\u0163ii \u015fi sisteme de comunicare folosite de c\u00e2t mai multe persoane f\u0103r\u0103 adapt\u0103ri sau aspect special, mesajul transmis este acela\u015fi: dac\u0103 toate acestea pot fi utilizate de persoanele cu deficien\u0163e, atunci ele pot fi utilizate de oricine.<\/p>\n
Spa\u0163iul interior al locuin\u0163ei define\u015fte \u015fi reflect\u0103 personalitatea utilizatorilor s\u0103i, iar amenajarea acestuia ar trebui s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 \u00een func\u0163ie de dorin\u0163ele, necesit\u0103\u0163ile \u015fi posibilit\u0103\u0163ile beneficiarilor. Prin locuin\u0163\u0103 \u00een\u0163eleg\u00e2nd, conform definirii din Legea Locuin\u0163ei art.2: construc\u0163ie alc\u0103tuit\u0103 din una sau mai multe camere de locuit, cu dependin\u0163ele, dot\u0103rile \u015fi utilit\u0103\u0163ile necesare, care satisface cerin\u0163ele de locuit ale unei persoane sau familii. <\/i>Nev\u0103z\u0103torii reprezint\u0103 o categorie aparte de beneficiari, deoarece configurarea interiorului, alegerea materialelor \u015fi a mobilierului, se vor face utiliz\u00e2nd \u00een primul r\u00e2nd sim\u0163ul tactil, kinestetic, \u015fi nu pe cel vizual, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mod curent. Interiorul propriului c\u0103min trebuie s\u0103 ofere acestora confortul \u015fi siguran\u0163a ce rezult\u0103 dintr-o bun\u0103 cunoa\u015ftere a spa\u0163iului, din u\u015furin\u0163a de identificare \u015fi diferen\u0163iere a func\u0163iunilor specifice locuin\u0163ei, din personalizarea \u015fi adaptarea spa\u0163iului \u00een func\u0163ie de propriile nevoi \u015fi preferin\u0163e estetice. Arhitectul de interior ar trebui s\u0103 \u00ee\u015fi adapteze proiectul \u015fi modul de prezentare \u00een func\u0163ie de aceste cerin\u0163e.<\/p>\n
Mediul \u00een care tr\u0103im se poate modifica \u015fi poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it. Schimbarea pozitiv\u0103, starea de bine rezultat\u0103 dintr-o adaptare potrivit\u0103 a spa\u0163iului interior pentru utilizatorul s\u0103u, se pot reflecta \u015fi \u00een via\u0163a din afara locuin\u0163ei, \u00een rela\u0163iile sociale \u015fi \u00een pl\u0103cerea de a practic\u0103 o anumit\u0103 meserie. Locuin\u0163a ar trebui s\u0103 nu se constituie \u00eentr-un mediu ostil fa\u0163\u0103 de deficien\u0163ele utilizatorilor s\u0103i.<\/p>\n
Arhitectul de interior \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 \u015fi creeaz\u0103 spa\u0163ii noi sau \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte spa\u0163ii interioare existente. Interiorul casei este un spa\u0163iu privilegiat, deoarece eul interior, personalitatea celui care-l va locui sunt definitorii \u00een conceperea acestuia. Locuin\u0163a este locul profund marcat \u015fi\u00a0personalizat de utilizatorul ei. Arhitectul de interior lucreaz\u0103 cu interiorul obiectului arhitectural, dar \u015fi cu cel uman, av\u00e2nd rolul de a umaniza un spa\u0163iu neutru, gol, de a-l personaliza \u015fi de a crea o ambian\u0163\u0103 \u015fi o atmosfer\u0103 potrivite pentru cei ce \u00eel vor folosi.<\/p>\n
\u201e\u00cen experien\u0163a arhitecturii se produce un schimb de substan\u0163e particular: dai spa\u0163iului din emo\u0163iile \u015fi g\u00e2ndurile tale, iar spa\u0163iul \u00ee\u0163i d\u0103 din aura sa, ademenindu-\u0163i sim\u0163urile \u015fi eliber\u00e2ndu-\u0163i mintea.\u201d <\/i>(Pallasmaa, J. 2005: 12) <\/i><\/p>\n
Primele impresii legate de o cas\u0103 nou vizitat\u0103 sunt probabil str\u00e2ns legate de alte amintiri mai vechi sau mai noi, legate de alte case \u015fi alte locuri prin care am trecut, de amintiri ad\u00e2nc p\u0103strate \u00een noi \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. Aceste tr\u0103iri pot fi influen\u0163ate de starea psihic\u0103 \u015fi fizic\u0103 a privitorului. Senza\u0163iile percepute odat\u0103 cu descoperirea casei sunt influen\u0163ate direct sau indirect de atmosfera v\u0103zut\u0103 sau nev\u0103zut\u0103, de impactul pe care-l are asupra noastr\u0103 o pies\u0103 de mobilier, un parfum, o melodie sau \u00eens\u0103\u015fi c\u0103ldura c\u0103minului vizitat.<\/p>\n
\u201eIntru \u00eentr-o cl\u0103dire, v\u0103d o camer\u0103 \u015fi \u00eentr-o frac\u0163iune de secund\u0103 am o senza\u0163ie legat\u0103 de acest lucru. Percepem atmosfera datorit\u0103 sensibilit\u0103\u0163ii noastre emo\u0163ionale \u2013 o for\u0163\u0103 de percep\u0163ie ce func\u0163ioneaz\u0103 incredibil de repede \u015fi de care noi oamenii avem evident nevoie pentru a ne ajuta s\u0103 supravie\u0163uim.\u201d <\/i>(Zumthor, P. 2006 :13) <\/i><\/p>\n
Momentele ini\u0163iale de descoperire a unui spa\u0163iu nou vor fi definitorii indiferent de c\u00e2te ori vom mai vizita acel spa\u0163iu sau de c\u00e2te schimb\u0103ri va suferi acesta: \u201e[…] mirosul casei bunicii poate fi at\u00e2t de ad\u00e2nc ancorat \u00een memoria noastr\u0103 \u00eenc\u00e2t simplul fapt de a-l reg\u0103si \u00eentr-un alt context dou\u0103zeci de ani mai t\u00e2rziu este suficient pentru a face s\u0103 reapar\u0103 imaginile casei cu o precizie emo\u0163ionant\u0103.\u201d <\/i>(Von Meiss P.1990: 15) <\/i><\/p>\n
Fiecare dintre noi \u00eencearc\u0103 s\u0103 realizeze \u00een locuin\u0163a proprie un spa\u0163iu c\u00e2t mai confortabil, unde s\u0103 se poat\u0103 retrage \u015fi lini\u015fti dup\u0103 contactul cu agita\u0163ia mediului exterior. Este locul propice pentru descoperirea, dezvoltarea \u015fi medita\u0163ia asupra sinelui interior.<\/p>\n
Arhitectul de interior poate \u00eencuraja dezvoltarea sim\u0163urilor prin realizarea de amenaj\u0103ri interioare senzoriale, prin propunerea de materiale \u015fi finisaje av\u00e2nd texturi \u015fi forme variate, prin crearea unei atmosfere specifice locuirii, cu arome \u015fi mirosuri, ce pot fi u\u015for asociate spa\u0163iului. Implicarea senzorial\u0103, a tuturor sim\u0163urilor de care dispunem, ne conduce spre o descoperire mai profund\u0103 a unui spa\u0163iu nou, emo\u0163iile tr\u0103ite prin senza\u0163iile percepute, ajut\u00e2ndu-ne s\u0103 ni-l reamintim \u015fi s\u0103 realiz\u0103m asocieri \u00eentre diversele spa\u0163ii parcurse.<\/p>\n
\u201eOrice experien\u0163\u0103 de contact cu arhitectura este multi-senzorial\u0103; apreciem calit\u0103\u0163ile spa\u0163iului, materialelor \u015fi sc\u0103rii \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 cu ochii, urechile, nasul, pielea, limba, scheletul \u015fi mu\u015fchii. Arhitectura consolideaz\u0103 experien\u0163a existen\u0163ial\u0103, sentimentul apartenen\u0163ei de lume iar acest fapt este esen\u0163ial \u00een \u00eent\u0103rirea experien\u0163ei propriului eu. Mai mult dec\u00e2t simpla implicare a celor cinci sim\u0163uri, arhitectura include domenii ale experien\u0163ei senzoriale care interac\u0163ioneaz\u0103 \u015fi fuzioneaz\u0103.\u201d <\/i>(Pallasmaa J. 2005: 41) <\/i><\/p>\n
Nev\u0103z\u0103torii pot percepe forma, m\u0103rimea, materialitatea sau raporturile spa\u0163iale dintre obiecte, dar nu pot apela la informa\u0163iile furnizate de sim\u0163ul v\u0103zului. Compenseaz\u0103 informa\u0163iile oferite de vedere prin dezvoltarea \u015fi antrenarea celorlalte sim\u0163uri pe parcursul \u00eentregii vie\u0163i. \u00cen explorarea spa\u0163iului interior principalul analizator va fi cel tactil kinestezic, urmat de cel auditiv, olfactiv \u015fi gustativ. \u00cen mediul exterior principalul analizator folosit pentru orientare va fi cel auditiv, apoi tactil, olfactiv \u015fi gustativ.<\/p>\n
Arhitectul de interior poate dizabilita prin spa\u0163iul creat, printr-o alegere neinspirat\u0103 a mobilierului \u015fi a finisajelor interioare. Accesarea spa\u0163iului \u015fi prin sim\u0163ul tactil, auditiv, olfactiv sau gustativ, se contituie \u00eentr-o provocare continu\u0103, din care vor rezulta probabil spa\u0163ii mult mai provocatoare spre interac\u0163iunea dintre om \u015fi spa\u0163iul locuit, spa\u0163ii interesant de descoperit \u015fi parcurs de c\u0103tre to\u0163i utilizatorii.<\/p>\n
Conceperea spa\u0163iilor interioare pentru nev\u0103z\u0103tori trebuie s\u0103 treac\u0103 dincolo de simplele reglementari \u00een materie de accesibilitate. Astfel, de\u015fi sistemul legislativ din \u0163ara noastr\u0103 reglementeaz\u0103 modalit\u0103\u0163ile de accesibilizare \u015fi enun\u0163\u0103 factorii responsabili pentru respectarea acestora, \u00een realitate lucr\u0103rile nu sunt realizate coerent. Accessibilizarea nu trebuie s\u0103 fie formal\u0103, s\u0103 existe doar la nivel legislativ, ci s\u0103 se costituie \u00eentr-o problem\u0103 a \u00eentregii societ\u0103\u0163i, \u00een condi\u0163iile \u00een care oricare dintre noi poate deveni pentru o perioad\u0103 mai scurt\u0103 sau mai lung\u0103 de timp persoan\u0103 dizabilitat\u0103 de c\u0103tre mediu \u015fi societate. \u00cencep\u00e2nd cu sistemul educa\u0163ional, sistemul administativ \u015fi continu\u00e2nd cu societatea civil\u0103, to\u0163i ar trebui s\u0103 ne implic\u0103m \u00een \u00eenl\u0103turarea oric\u0103ror bariere (de ordin social, moral, economic, administrativ, etc.) \u00eent\u00e2lnite de persoanele cu dizabilit\u0103\u0163i.<\/p>\n
Cu at\u00e2t mai mult, \u00een condi\u0163iile \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii globale \u015fi implicit a m\u0103ririi num\u0103rului de persoane cu deficien\u0163e de vedere, dar \u015fi a posibilit\u0103\u0163ilor de proiectare \u015fi amenajare a locuin\u0163elor \u00een general, \u00een concordan\u0163\u0103 cu principiile designului universal, spa\u0163iul trebuie s\u0103 aib\u0103 la baz\u0103 ideea conform c\u0103reia ce este bun pentru persoanele cu dizabilitate este bun pentru toat\u0103 lumea.<\/p>\n
\u00cen acest sens, inexisten\u0163a materialelor \u015fi a texturilor, a bog\u0103\u0163iei \u015fi variet\u0103\u0163ii acestora \u00eenglobate \u00eentr-o cas\u0103, ar transforma-o pe aceasta \u00eentr-un spa\u0163iu gol, nepersonalizat ce creeaz\u0103 disconfort \u015fi poate conduce spre st\u0103ri depresive.<\/p>\n
Chiar dac\u0103 domeniul finisajelor de interior dedicate nev\u0103z\u0103torilor nu este \u00eenc\u0103 explorat suficient, din experimentarea diferitelor materiale pot rezulta produse utilizabile \u00een astfel de amenaj\u0103ri multisenzoriale conduc\u00e2nd spre dezvoltarea acestui segment al designului de interior. At\u00e2t proiectarea, c\u00e2t \u015fi amenajarea locuin\u0163elor respect\u00e2nd anumite recomand\u0103ri \u015fi principii direc\u0163ionale, deschiderea arhitecturii de interior spre spa\u0163iile interioare multi-senzoriale, nu pot dec\u00e2t s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 calitatea spa\u0163iului locuit, a amenaj\u0103rilor interioare, s\u0103 dezvolte acest domeniu, \u00eenc\u0103 neexplorat suficient pe aceast\u0103 ni\u015f\u0103.<\/p>\n
Accesibilitatea nu trebuie s\u0103 fie doar formal\u0103, s\u0103 existe doar la nivel legislativ, ci s\u0103 se concretizeze \u015fi prin exemple reale, plec\u00e2nd de la mic spre mare, de la spa\u0163iul locuin\u0163ei ca fiind cel mai u\u015for de apropiat \u015fi interac\u0163ionat \u015fi continu\u00e2nd cu arhitectur\u0103 cl\u0103dirilor \u015fi a spa\u0163iului urbanistic.<\/p>\n
Toate acestea conduc la conturarea unei reconsider\u0103ri a structur\u0103rii spa\u0163iale. Derivat\u0103 de aici, aceast\u0103 nou\u0103 estetic\u0103, venit\u0103 \u00een primul r\u00e2nd din necesitatea de rezolvare a unor probleme func\u0163ionale, poate fi elementul generator al arhitecturii multisenzoriale, v\u0103zut\u0103 ca un posibil nou curent \u00een domeniu. \u00cen ziua de ast\u0103zi, aceasta se realizeaz\u0103 concret doar la nivel experimental. At\u00e2ta timp c\u00e2t scopul final este o generalizare a acestor principii \u015fi includerea lor \u00een bagajul constitutiv al concep\u0163iei de arhitectur\u0103, este deci normal\u0103 sondarea, at\u00e2t din prisma creatorului c\u00e2t \u015fi din cea a utilizatorului, a multitudinii de valen\u0163e pe care un spa\u0163iu poate s\u0103 le cuprind\u0103 pentru o plenitudine a percep\u0163iei. \u00centr-o faz\u0103 ulterioar\u0103, toate aceste experimente, pot fi sintetizate \u00eentr-un cod, care \u00eempreun\u0103 cu un cadru legislativ deja existent s\u0103 permit\u0103 aplicarea lor general\u0103 \u00een arhitectura de interior. Prin analiza paralel\u0103 observ\u0103m, \u00een ultimii ani, acela\u015fi parcurs \u015fi pentru arhitectura ecologic\u0103 ce a trecut de la nivelul de experiment la nivelul de necesitate \u015fi, poate, consider\u00e2nd arhitectura multisenzorial\u0103 prin caracterul s\u0103u de accesibilitate parte a conceptului integrator de design universal, aceasta nu mai pare un concept at\u00e2t de futurist, deschiz\u00e2nd noi orizonturi de cercetare, generatoare de noi moduri complexe de concepere \u015fi percepere a spa\u0163iului.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de Marilena Negulescu \u00cen jur de 65% din totalul celor cu deficien\u0163e vizuale au peste 50 de ani; acest grup de v\u00e2rst\u0103 cuprinde 20% din popula\u0163ia lumii. Odat\u0103 cu cre\u015fterea popula\u0163iei \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00een mai multe \u0163\u0103ri, tot mai multe persoane vor prezenta riscul de a avea deficien\u0163e vizuale (conform raportului Organiza\u0163iei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii din 2013). Av\u00e2nd \u00een vedere acest\u0103 statistic\u0103 \u00eengrijor\u0103toare, necesitatea adaptabilit\u0103\u0163ii locuin\u0163elor pentru eventualitatea apari\u0163iei unor posibile deficien\u0163e ale\u00a0utilizatorilor este o problem\u0103 actual\u0103 care necesit\u0103 mai mult\u0103 aten\u0163ie. Se consider\u0103 oportun\u0103 propunerea unor interven\u0163ii precum: crearea unor fluxuri de circula\u0163ie marcate prin repere u\u015for identificabile, alegerea…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1755"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1755"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1755\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1755"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1755"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1755"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}