de Diana Dumitru<\/i><\/b><\/p>\n
*fragmente din studiul publicat \u00een Holocaust. Studii \u0219i cercet\u0103ri<\/b> (Bucure\u0219ti: Institutul Na\u021bional pentru Studierea Holocaustului din Rom\u00e2nia \u201eElie Wiesel\u201d), vol.1, nr.2\/2009, preluate cu permisiunea autoarei<\/i><\/p>\n
\u00cen contextul \u00eencerc\u0103rii noastre de a evalua atitudinea \u0219i comportamentul popula\u021biei din Basarabia \u0219i Transnistria, este important s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 rela\u021biile dintre evrei \u0219i popula\u021bia local\u0103 au fost strict limitate \u0219i controlate de reglement\u0103rile \u0219i situa\u021biile impuse de autorit\u0103\u021bi. Administra\u021bia civilo-militar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a \u00eentreprins o serie de m\u0103suri cu scopul de a asigura un contact minim \u00eentre aceste dou\u0103 grupuri. \u00cen momentul \u00een care se precizau rutele deport\u0103rilor, locurile de odihn\u0103 din timpul mar\u0219ului sau amplasarea lag\u0103relor de tranzit, se urm\u0103rea scopul de a se asigura maxima izolare a evreilor de restul societ\u0103\u021bii. Cauza principal\u0103 a acestei decizii era dorin\u021ba de a evita r\u0103sp\u00e2ndirea bolilor contagioase. Frecven\u021ba purt\u0103torilor \u00een r\u00e2ndul de\u021binu\u021bilor era extrem de mare, \u00een urma lipsei de hran\u0103 \u0219i a condi\u021biilor igienice dezastruoase. Un alt scop urm\u0103rit era, probabil, de a preveni orice tensiune social\u0103 poten\u021bial\u0103 care ar fi putut rezulta din confruntarea popula\u021biei cu modul de \u201erezolvare a problemei evreie\u0219ti.\u201d \u00cen acest sens, autorit\u0103\u021bile doreau s\u0103 men\u021bin\u0103 \u201eordinea\u201d \u00een timpul acestor opera\u021biuni \u0219i s\u0103 urmeze \u201ecursul planificat al ac\u021biunilor anti-evreie\u0219ti.\u201d De asemenea, se \u00eencerca s\u0103 se evite orice solidarizare a localnicilor ne-evrei cu victimele.<\/p>\n
Supravie\u021buitorii \u0219i martorii ne-evrei observ\u0103, cu o unanimitate uimitoare, c\u0103 \u00een drumul spre locurile deport\u0103rii, ca \u0219i \u00een lag\u0103rele de tranzit \u0219i ghetouri, localnicii erau \u00eempiedica\u021bi de jandarmi s\u0103 se apropie de evrei: \u201eNimeni nu se putea apropia de noi, to\u021bi erau speria\u021bi.\u201d[1]<\/a> \u201eEste greu de apreciat atitudinea popula\u021biei, deoarece jandarmii nu le permiteau s\u0103 se apropie de noi.\u201d[2]<\/a> Teama de a fi pedepsi\u021bi de autorit\u0103\u021bile militare, care coordonau arestarea, deportarea \u0219i paza evreilor, este o explica\u021bie de baz\u0103, deseori invocat\u0103 de evrei \u0219i ne-evrei pentru justificarea evit\u0103rii contactelor reciproce.<\/p>\n \u00cen timpul cercet\u0103rii noastre, a devenit evident faptul c\u0103 supravie\u021buitorii, compar\u00e2nd comportamentul basarabenilor cu cel al popula\u021biei din Transnistria, ajung la concluzia ca \u201e\u00een Ucraina atitudinea era mai bun\u0103 dec\u00e2t \u00een Basarabia.\u201d[3]<\/a> Aceast\u0103 opinie este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u0219i de supravie\u021buitorii originari din Basarabia sau Bucovina. Mai mul\u021bi supravie\u021buitori au declarat c\u0103 \u201eucrainenii ne-au ajutat\u201d[4]<\/a> \u0219i c\u0103, de fapt, \u201eucrainenii nu erau r\u0103i\u201d[5]<\/a>; ei aveau \u201eo atitudine plin\u0103 de compasiune\u201d[6]<\/a>, \u201emajoritatea dintre ei ne d\u0103deau p\u00e2ine.\u201d[7]<\/a> O evreic\u0103 deportat\u0103 din Bucovina la Moghilev \u00ee\u0219i exprim\u0103 \u00een felul urm\u0103tor opinia despre popula\u021bia din Transnistria: \u201eEi erau buni. Ei erau la fel de s\u0103raci ca \u0219i noi, dar ei ne d\u0103deau m\u00e2ncare atunci c\u00e2nd puteau (s\u0103-\u0219i permit\u0103).\u201d[8]<\/a> O perspectiv\u0103 interesant\u0103 este oferit\u0103 de un supravie\u021buitor originar din Orhei (Basarabia); el avea impresia c\u0103 \u00een Transnistria nu se sim\u021bea prea mult\u0103 ur\u0103 fa\u021b\u0103 de evrei, cu excep\u021bia colabora\u021bioni\u0219tilor, \u0219i c\u0103, de fapt, \u201ese crea impresia c\u0103 majoritatea popula\u021biei nu \u00eei percepea pe evrei ca pe ni\u0219te str\u0103ini.\u201d Mai degrab\u0103, \u201emajoritatea percepea puterea de ocupa\u021bie ca fiind str\u0103in\u0103, iar pe evrei ca ai s\u0103i.\u201d[9]<\/a> Un alt supravie\u021buitor, originar din Moghilev, ajunge la concluzia c\u0103 popula\u021bia ora\u0219ului s\u0103u natal avea o atitudine de simpatie fa\u021b\u0103 de evrei si doar o mic\u0103 parte era mul\u021bumit\u0103 de faptul c\u0103 evreii erau goni\u021bi din ora\u0219 \u00een ghetou.[10]<\/a><\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, concluzia supravie\u021buitorilor privind atitudinea popula\u021biei basarabene este diferit\u0103. F\u0103r\u0103 a nega faptul c\u0103 unii basarabeni i-au ajutat pe deporta\u021bi, supravie\u021buitorii afirm\u0103 c\u0103, \u00een linii generale, atitudinea acestora era mai negativ\u0103 dec\u00e2t \u00een Transnistria. \u00cen \u00eencercarea de a generaliza, supravie\u021buitorii \u00eei descriu pe localnicii din Basarabia ca fiind indiferen\u021bi[11]<\/a> sau \u201ereci fa\u021b\u0103 de evrei.\u201d[12]<\/a> Nu pare surprinz\u0103tor, \u00een acest context, c\u0103 jandarmii rom\u00e2ni sesizau aceea\u0219i stare de spirit.<\/p>\n Credem c\u0103 pentru a explica aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 notabil\u0103 \u00een percep\u021bia atitudinii popula\u021biilor din Basarabia \u0219i Transnistria fa\u021b\u0103 de evrei, aspectul identitar trebuie luat \u00een considera\u021bie. \u00cen Basarabia, problema loialit\u0103\u021bii na\u021bionale \u2013 str\u00e2ns legat\u0103 de identificarea, fie chiar par\u021bial\u0103, a moldovenilor cu na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 \u2013 plasa compasiunea fa\u021b\u0103 de victim\u0103 \u0219i solidaritatea general-uman\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie complex\u0103. \u00cen Transnistria, orice act de caritate fa\u021b\u0103 de evrei putea fi justificat at\u00e2t la nivel individual, c\u00e2t \u0219i sub aspect social, fiind reprezentat ca un act de rezisten\u021b\u0103 \u00eempotriva ocupan\u021bilor. \u00cen Basarabia \u00eens\u0103, acela\u0219i act putea fi interpretat ca o subversiune sau o subminare a propriului regim, deci un act de tr\u0103dare. Aceast\u0103 ultim\u0103 ipotez\u0103 era pu\u021bin atractiv\u0103 \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, presupunea mai pu\u021bin\u0103 motiva\u021bie social-politic\u0103 pentru moldoveni, fie \u00een sensul ajutorului acordat evreilor, fie \u00een exprimarea unor comentarii critice fa\u021b\u0103 de ac\u021biunile guvernului.<\/p>\n O supravie\u021buitoare \u00ee\u0219i aminte\u0219te un caz curios, ce a a avut loc \u00een timpul deport\u0103rii familiei sale spre Transnistria: \u00een fiecare zi, ace\u0219tia erau for\u021ba\u021bi s\u0103 mearg\u0103 zeci de kilometri pe jos, \u00een ar\u0219i\u021ba nemiloas\u0103 a verii. Aproape de satul Rubleni\u021ba, un moldovean cu o c\u0103ru\u021b\u0103 s-a oferit s\u0103-i transporte \u0219i i-aluat p\u00e2n\u0103 la Vertiujeni. Femeia evreic\u0103 a \u00eencercat s\u0103-\u0219i exprime gratitudinea \u0219i i-a oferit un palton, \u00eens\u0103 b\u0103rbatul a refuzat s\u0103-l accepte. Supravie\u021buitoarea \u0103\u021bi aminte\u0219te foarte clar cum, pe parcursul \u00eentregii c\u0103l\u0103torii, moldoveanul nu a scos niciun cuv\u00e2nt, p\u0103str\u00e2nd t\u0103cerea. Totu\u0219i, familia evreiasc\u0103 avea impresia c\u0103 acesta era \u201eplin de compasiune\u201d pentru ei.[13]<\/a><\/p>\n Totu\u0219i, \u00een majoritatea cazurilor, atitudinea rezervat\u0103 a popula\u021biei basarabene era interpretat\u0103 ca o dovad\u0103 de ostilitate fa\u021b\u0103 de evrei. Un alt supravie\u021buitor din Orhei exprim\u0103 urm\u0103toarea opinie: \u201eCu excep\u021bia unor indivizi, popula\u021bia saluta tacit izolarea \u0219i deportarea evreilor din basarabia, iar mul\u021bi \u00ee\u0219i exprimau aceste sentimente \u00eentr-un mod deschis.\u201d[14]<\/a><\/p>\n La moment, este destul de dificil s\u0103 estim\u0103m c\u00e2te din aceste ac\u021biuni au fost rezultatul instig\u0103rilor \u0219i provoc\u0103rilor organizate de serviciile secrete rom\u00e2ne \u0219i care este propor\u021bia ac\u021biunilor \u201eimprovizate\u201d ale localnicilor. Chiar dac\u0103 ar fi s\u0103 presupunem c\u0103 provocatorii au cauzat, \u00een general, acest comportament, un asemenea plan necesita un sol \u201efertil\u201d pentru a reu\u0219i. Acest \u201eteren\u201d social a fost preg\u0103tit sistematic \u00een Basarabia \u00een perioada interbelic\u0103. Ideologia antisemit\u0103 a penetrat, \u00een mare m\u0103sur\u0103, societatea basarabean\u0103. Impactul ideilor radicalismului de dreapta a devenit evident \u00een alegerile generale din 1937, c\u00e2nd mai multe jude\u021be din Basarabia au acordat voturi semnificative partidului antisemit al \u201eCuzi\u0219tilor\u201d \u0219i G\u0103rzii de Fier.[15]<\/a> Dificult\u0103\u021bile economice, acutizate mai ales \u00een perioada crizei mondiale, au contribuit \u0219i ele la crearea animozit\u0103\u021bilor profunde \u00eentre \u021b\u0103rani \u0219i popula\u021bia evreiasc\u0103, care intermedia frecvent comer\u021bul \u00eentre sat \u0219i ora\u0219. Pentru mul\u021bi \u021b\u0103rani, singurul contact direct cu pia\u021ba era cump\u0103r\u0103torul evreu; aceste dificult\u0103\u021bi au canalizat furia lor anume spre evrei, mai ales \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sc\u0103derea catastrofal\u0103 a pre\u021burilor la produsele agricole. Evreii au devenit \u201e\u021bapi isp\u0103\u0219itori\u201d, fiind acuza\u021bi de jefuirea localnicilor.[16]<\/a><\/p>\n Un subiect separat este contrastul dintre atitudinea popula\u021biei urbane \u0219i a celei rurale fa\u021b\u0103 de evrei. Acest contrast apare frecvent \u00een evalu\u0103rile subiec\u021bilor. Majoritatea supravie\u021buitorilor \u00ee\u0219i exprim\u0103 p\u0103rerea c\u0103, \u00een Transnistria, s\u0103tenii erau mult mai binevoitori fa\u021b\u0103 de evrei, mai ales fiindc\u0103 \u021b\u0103ranii i-au ajutat pe de\u021binu\u021bi cu produse.[17]<\/a> Un intervievat originar din Balta, referindu-se la Transnistria, afirm\u0103 cu \u00eencredere: \u201eDesigur c\u0103 s\u0103tenii erau mult mai buni l a inim\u0103 \u0219i se purtau mai bine dec\u00e2t cei din ora\u0219e.\u201d[18]<\/a> Aceast opinie este sprijinit\u0103 de un mare num\u0103r de supravie\u021buitori din Transnistria, care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc p\u0103rerea c\u0103 s\u0103tenii se comportau mai bine \u0219i mai prietenos \u00een compara\u021bie cu popula\u021bia urban\u0103.[19]<\/a> Acest punct de vedere este sus\u021binut \u0219i de supravie\u021buitorii originari din Basarabia. De exemplu, un intervievat a men\u021bionat c\u0103 ucrainenii, mai ales cei de la sate, au ar\u0103tat compasiune fa\u021b\u0103 de evrei \u0219i i-au ajutat cu hran\u0103 \u0219i locuri de lucru. Tocmai datorit\u0103 acestui fapt, unii evrei au reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 analizeze aceast\u0103 atitudine, supravie\u021buitorul \u00een cauz\u0103 presupune c\u0103 motivul acestui comportament era legat de faptul c\u0103 \u201eei [ucrainenii] au trecut prin foamete \u0219i suferin\u021b\u0103… ucrainenii \u00ee\u0219i aminteau acei ani, poate [era vorba de] 1930, poate [de] 1933; era foamete. Puterea sovietic\u0103 le luase toate produsele \u0219i acst lucru \u00eei f\u0103cea s\u0103 simt\u0103 mil\u0103 pentru deporta\u021bi.\u201d[20]<\/a><\/p>\n \u00cen acest sens, concluziile coincid cu rezultatele cercet\u0103rii efectuate de Dan Michman[21]<\/a> \u0219i Jeanine Frank[22]<\/a> cu privire la eforturile de salvare a evreilor din Belgia \u0219i Fran\u021ba. \u00cen studiile lor, autorii argumenteaz\u0103 c\u0103 \u00een aceste \u021b\u0103ri, salvarea evreilor era un fenomen preponderent rural, \u0219i nu nunul urban, cum au sugerat, printre al\u021bii, Oliners[23]<\/a> sau Nechama Tec.[24]<\/a> De exemplu, \u00een Fran\u021ba, 69% din num\u0103rul total al salvatorilor locuia la sat. Frank subliniaz\u0103 c\u0103 \u00een Fran\u021ba, oamenii s\u0103raci, cu un statut social neprivilegiat, \u00ee\u0219i ofereau deseori ajutorul evreilor ca un act de solidaritate cu cei persecuta\u021bi.<\/p>\n Supravie\u021buitorii au estimat c\u0103 mediul rural \u00een Basarabia era, din contr\u0103, mai ostil fa\u021b\u0103 de evrei dec\u00e2t cel or\u0103\u0219enesc.[25]<\/a> Un supravie\u021buitor face urm\u0103torul comentariu:<\/p>\n \u201eManifest\u0103rile demne de dispre\u021b ale unor s\u0103teni au devenit evidente mai ales \u00een momentele dramatice \u0219i tensionate ale evacu\u0103rii ghetoului din Chi\u0219in\u0103u, c\u00e2nd respectivii indivizi au cerut sume exorbitante sau obiecte de mare valoare de la cei care le-au solicitat transportarea cu c\u0103ru\u021bele a infirmilor, b\u0103tr\u00e2nilor, bolnavilor sau copiilor c\u0103tre noile locuri de locuri de deten\u021bie din Transnistria, sau cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la malul r\u00e2ului Nistru.\u201d[26]<\/a><\/p>\n \u00cen Basarabia, spune un alt supravie\u021buitor, popula\u021bia rural\u0103 manifesta o \u00eenclina\u021bie mai accentuat\u0103 spre antisemitism, l\u0103comie \u0219i furturi dec\u00e2t locuitorii ora\u0219elor.[27]<\/a><\/p>\n \u00cen general, comportamentul popula\u021biei ne-evreie\u0219ti din Basarabia \u0219i Transnistria poate fi explicat cu ajutorul mai multor factori. Indiscutabil, atmosfera politic\u0103 \u0219i social\u0103 din perioada anterioar\u0103 r\u0103zboiului \u0219i-a l\u0103sat amprenta asupra rela\u021biei dintre evrei \u0219i ne-evrei \u00een timpul r\u0103zboiului. Un supravie\u021buitor, originar din Chi\u0219in\u0103u, noteaz\u0103:<\/p>\n \u201ePe de o parte, lozincile ultrana\u021bionaliste \u0219i \u0219ovine care erau intens difuzate de presa acelor timpuri; pe de alt\u0103 parte, opinia general\u0103 c\u0103 politica administra\u021biei sovietice, care a oferit drepturi egale minorit\u0103\u021bilor etnice, a favorizat accesul unui num\u0103r prea mare de evrei \u00een pozi\u021bii importante \u00een diverse domenii de activitate, au sprijinit \u0219i au justificat destul de eficient m\u0103surile cu caracter rasist ale autorit\u0103\u021bilor reinstalate pe teritoriul Basarabiei \u00een iulie 1941.\u201d[28]<\/a><\/p>\n […]<\/p>\n Atitudinea discriminatorie a administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti fa\u021b\u0103 de ucrainenii \u0219i ru\u0219ii din Transnistria a influen\u021bat, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, \u0219i atitudinea acestei popula\u021bii fa\u021b\u0103 de soarta evreilor. Pozi\u021bia lor inechitabil\u0103 sub administra\u021bia recent instaurat\u0103 \u00eei f\u0103cea s\u0103 se identifice la nivel emo\u021bional cu grupurile etnice sau politice persecutate de noul regim. Aceste circumstan\u021be favorizau crearea premiselor pentru apari\u021bia sentimentelor de solidaritate fa\u021b\u0103 de grupul victimizat. Deja \u00een toamna anului 1941, \u00een Transnistria circulau zvonuri printre ucraineni potrivit c\u0103rora, dup\u0103 lichidarea evreilor, ucrainenii vor fi urm\u0103toarea \u021bint\u0103 a regimului. To\u021bi ace\u0219ti factori, indiscutabil, sporeau nivelul de compasiune fa\u021b\u0103 de victime.[…]<\/p>\n <\/p>\n [1]<\/a> Interviu 51: Sara Gruman, decembrie 2005, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [2]<\/a> Interviu 54: Melita (prefer\u0103 s\u0103 nu i se dea numele de familie \u00een publica\u021bii), ianuarie 2006, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [3]<\/a> Interviu 55: Iechim Fishman, ianuarie 2006, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [4]<\/a> Interviu 53: Aron Bergher, ianuarie 2006, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [5]<\/a> Interviu 62: Ida Tsimerman, ianuarie 2006, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [6]<\/a> Interviu 48: Sara Miteliman, decembrie 2005, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [7]<\/a> Interviu 57: Dora Strutin, ianuarie 2006, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [8]<\/a> Interviu 33: Jeannette Gutman, decembrie 2005, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [9]<\/a> Interviu 19: Leonid Kupchik, decembrie 2005, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [10]<\/a> Interviu 15: Alexander Gaba, decembrie 2005, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [11]<\/a> Interviu 52: Samuel Aroni, ianuarie 2006, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [12]<\/a> Interviu 69: Joshua Gershman, ianuarie 2006, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [13]<\/a> Interviu 48: Sara Miteliman, decembrie 2005, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [14]<\/a> Interviu 19: Leonid Kupchik, decembrie 2005, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [15]<\/a> Viorica Nicolenco, Extrema dreapt\u0103 \u00een Basarabia<\/strong>, (Chi\u0219in\u0103u: Civitas, 1999).<\/p>\n<\/div>\n [16]<\/a> Ibid.<\/p>\n<\/div>\n [17]<\/a> Interviu 45: Jilly Boiangiu, decembrie 2005, Washington, D.C.; Interviu 14: Alex Serota, decembrie 2005, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [18]<\/a> Interviu 28: David Krys, decembrie 2005, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [19]<\/a> Interviu 21: Salom Vainerman, decembrie 2005, Washington, D.C.; Interviu 18: Rakhil Yakover, decembrie 2005, Washington, D.C.; Interviu 4: Fanya Sheyn, decembrie 2005, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [20]<\/a> Interviu 48: Sara Miteliman, decembrie 2005, Washington, D.C.<\/p>\n<\/div>\n [21]<\/a> Vezi introducerea lui Dan Michman la volumul ce se refer\u0103 la Belgia din Encyclopedia of the Righteous among the Nations: Rescuers of Jews during the Holocaust<\/strong> (Jerusalem: Yad Vashem, 2005).<\/p>\n<\/div>\n [22]<\/a> Jeanine Frank, \u201eRighteous among Nations in Belgium and France\u201d, prezentare \u00een cadrul Institutului Interna\u021bional de Studiere a Holocaustului, Yad Vashem, 10 mai, 2007.<\/p>\n<\/div>\n [23]<\/a> Samuel Oliner, Pearl Oliner, The Altruistic Personality: Rescue of Jews in Nazi Europe<\/strong>,<\/i> (New York: Free Press, 1988).<\/p>\n<\/div>\n [24]<\/a> Nechama Tec, Jewish Children: Between Protectors and Murderers<\/strong>, (Washington, D.C.: US Holocaust Memorial Museum, Center for Advanced Holocaust Studies, 2005).<\/p>\n<\/div>\n
\n