\u00cen dimine\u0163ile c\u00eend o duceam pe fiica mea la o gr\u0103dini\u0163\u0103 din Chi\u015fin\u0103u, \u00eentr-un cartier muncitoresc construit \u00een mare parte pe vremea lui Brejnev, m\u0103 intersectam adesea cu c\u00eeteva perechi de tineri b\u0103rba\u0163i, merg\u00e2nd \u00eencet, foarte aproape unul de altul, aproape lipi\u0163i, \u00eentorc\u00e2ndu-se deja de la clinica de metadon\u0103. \u00centr-o zi, c\u00e2nd aproape ne-am ciocnit, fiecare \u00een drumul lui, ne-am ridicat cu to\u0163ii ochii \u015fi ne-am uitat instinctiv \u00een aceea\u015fi direc\u0163ie, pe peretele lateral al unui bloc vecin, unde mai poate fi admirat \u00eenc\u0103 un mozaic sovietic cu cosmonau\u0163i \u015fi rachete spa\u0163iale. Problema nu e doar c\u0103 visele \u015fi posibilit\u0103\u0163ile s-au schimbat drastic, ci c\u0103 diferen\u0163a dintre speran\u0163\u0103 \u015fi disperare e minim\u0103, \u015fi minimalizat\u0103 cotidian.<\/p>\n
Care sunt c\u0103ile posibile de progres, liberare sau generalizare a spa\u0163iilor \u201calternative\u201d, poten\u0163ialul pozitiv al \u201csectorului ter\u0163iar\u201d sau al culturii \u015fi politicii \u201cindependente\u201d, \u00eenainte s\u0103 fie \u00eenghi\u0163ite de lumea consumului \u015fi stabilimentul existent? Sectorul independent, cu toat\u0103 marja sa infinit\u0103 de diferen\u0163e interne \u015fi nuan\u0163e, se bazeaz\u0103 pe \u00eencarnarea unei dimensiuni critice, a criticismului. Ca urmare, limbajul s\u0103u \u00eencearc\u0103 de regul\u0103 s\u0103 fie transparent, s\u0103 spun\u0103 direct adev\u0103rul, chiar atunci c\u00eend se autoproiecteaz\u0103 \u201c\u00een afar\u0103\u201d \u015fi \u00ee\u015fi propune s\u0103 fie subversiv. Iar de aceea, institu\u0163iile independente tind s\u0103 moar\u0103 tocmai \u00een momentele lor de succes, atunci c\u00e2nd ajung \u00een sf\u00e2r\u015fit s\u0103 aib\u0103 con\u015ftiin\u0163a c\u0103 spun un adev\u0103r-adev\u0103rat, c\u0103 fac ceva important, atunci c\u00e2nd ajung s\u0103 se bucure de o oarecare recunoa\u015ftere, sau c\u00e2nd diagnosticul critic pare a fi confirmat nu doar de realitate, ci \u015fi de un public deschis. Poate c\u0103 obstacolul \u00een calea generaliz\u0103rii mesajului e tocmai lipsa jum\u0103t\u0103\u0163ii simbolice \/ hermetice \/ feti\u015fiste \/ magice a limbajului lor.<\/p>\n
Statul nu are astfel de probleme de comunicare, oper\u00e2nd mereu la ambele niveluri. De pild\u0103, Federa\u0163ia Rus\u0103 nu recunoa\u015fte \u00een mod oficial Transnistria, \u00eens\u0103 aceast\u0103 nerecunoa\u015ftere nu e confirmarea unei nonexisten\u0163e, ci o \u00eent\u0103rire a recunoa\u015fterii de ordin secund: desigur c\u0103 statul profund \u201crecunoa\u015fte\u201d Transnistria, mul\u0163umit\u0103 domeniului magic, obscur, al \u201cra\u0163iunii de stat\u201d \u015fi \u201cintereselor na\u0163ionale\u201d. Iar o insult\u0103 adus\u0103 de un b\u0103rbat politician altui b\u0103rbat politician, arat\u0103 c\u0103 acest model de comunicare se bazeaz\u0103 pe modelul suprem de masculinitate, \u00eentr-o distribu\u0163ie bimorfic\u0103 specific\u0103: \u201cel ac\u0163ioneaz\u0103 acum cu instinct de curv\u0103, cu toate sim\u0163urile la suprafa\u0163\u0103 \u015fi nervu descoperit\u201d. Cu toat\u0103 tactica lor autonomist\u0103, mai toate grup\u0103rile independente ac\u0163ioneaz\u0103 cu \u201cnervu descoperit\u201d. Nici oamenii nu au astfel de probleme de comunicare hermetic\u0103: pe de o parte, adeseori nu conteaz\u0103 at\u00e2t ceea ce spui (conceptul), c\u00e2t statutul social, direc\u0163ia ac\u0163iunii, cine anume st\u0103 \u00een spatele t\u0103u sau la ce simbol faci referire; pe de alt\u0103 parte, conversa\u0163ia trebuie s\u0103 fie \u201cconcret\u0103\u201d, iar \u201cvorb\u0103ria de la cafea\u201d (\u015fi \u00een general vorb\u0103ria rom\u00e2nilor), adic\u0103 cuvintele pentru cuvinte, sunt lipsite de sens. Mai mult, la nivel popular, regimul generalizat al ne\u00eencrederii e complementat de explozia re\u0163elelor sociale de solidaritate \u015fi subzisten\u0163\u0103. Nu e vorba de o contradic\u0163ie, ci de o distribu\u0163ie dual\u0103 (\u00een care e loc pentru rezisten\u0163\u0103) \u2013 a\u015fa cum z\u00e2mbetul nu e apanajul rela\u0163iilor publice (un z\u00e2mbet adresat unui necunoscut e v\u0103zut ca semn de prostie), ci al intimit\u0103\u0163ii. Ceea ce blocheaz\u0103 comunicarea dual\u0103 nu e falsitatea sau ipocrizia, dar nici adev\u0103rul sau onestitatea, ci tr\u0103darea \u2013 \u015fi poate c\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, un nume regional pentru diavol e Scarao\u0163chi, scris Iskario\u0163ki \u00een slavon\u0103, provenit la r\u00e2ndul lui din grecesul Iskariotes, adic\u0103 porecla lui Iuda tr\u0103d\u0103torul.<\/p>\n
O lectur\u0103 orientat\u0103 de justi\u0163ie social\u0103 a contextului social, politic \u015fi\/sau cultural al Moldovei, a istoriei sale recente, una care nu ignor\u0103 dimensiunea hermetic\u0103 sau dualitatea comunic\u0103rii, e necesar\u0103 pentru a surprinde contextul rela\u0163iilor dintre externalit\u0103\u0163i, cele mul\u0163umit\u0103 c\u0103rora se mai pot observa transform\u0103ri paradigmatice ale realit\u0103\u0163ii, mai degrab\u0103 dec\u00e2t urm\u0103rind imanen\u0163e. Or, multiplele influen\u0163e externe \u015fi interne, explicite \u015fi implicite, nu se traduc niciodat\u0103 liniar, sau \u00eentr-un singur mediu, sau \u00een locuri a\u015fteptate. E parte din ra\u0163iunile pentru care istoria social\u0103 a tranzi\u0163iei se scrie de fapt la Teatrul Sp\u0103l\u0103torie<\/b> (migra\u0163ia \u00een mas\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103, at\u00e2t spre est c\u00e2t \u015fi spre vest; succesiunea ideologiilor na\u0163ionaliste \u015fi occidentaliste; istoria oral\u0103 a Holocaustului; a vie\u0163ii cotidiene LGBT \u00een Moldova, etc), istoria spa\u0163iului public la Chio\u015fcul din Apartamentul Deschis<\/b>, iar Pia\u0163a Central\u0103 e institu\u0163ia cea mai important\u0103 a timpului liber popular. \u00cens\u0103 toate acestea sunt lumi paralele.<\/p>\n Moldova Independent\u0103. Erat\u0103. Foto: Teatru-Sp\u0103l\u0103torie, 2014.<\/p><\/div>\n \u201eComuni\u015ftii pun \u00een practic\u0103 un program neoliberal\u00a0de privatiz\u0103ri \u015fi reforme.”<\/strong><\/p>\n Propun urm\u0103toarele repere de durate \u00een interiorul tranzi\u0163iei, inevitabil reductive, \u00eens\u0103 oricum diferen\u0163e imanente ale Moldovei \u2013 c\u00e2teva fenomene influente, relevante pentru ancorarea \u00een contextul politico-cultural al Moldovei din istoria recent\u0103:<\/p>\n – o perioad\u0103 de transform\u0103ri profunde \u015fi dezvoltare a na\u0163ionalismului, dar \u015fi a criticismului, \u00een a doua jum\u0103tate a anilor 1980, \u00eenc\u0103 \u00een liga imens\u0103 a Uniunii Sovietice; e \u015fi perioada \u00een care are loc expozi\u0163ia-manifest \u00een aer deschis Rugina<\/b> din 1985, \u201cprimul antipod al artei oficiale\u201d (Octavian E\u015fanu).<\/p>\n – perioada fond\u0103rii statului na\u0163ional actual, a r\u0103zboiului din Transnistria, a marilor jafuri, dar \u015fi experimente, \u015fi a pierderii unei genera\u0163ii \u00eentregi, \u00een anii 1990; e \u015fi perioada \u00een care explodeaz\u0103 cariera lui Marat Guelman[1]<\/a>, plecat din Chi\u015fin\u0103u, la Moscova, \u00een timp ce la Chi\u015fin\u0103u se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Centrul Soros de Art\u0103 Contemporan\u0103<\/b>, iar Marc Verlan[2]<\/a> \u00ee\u015fi \u00eencepe existen\u0163a ca Marioka Fiul Ploii, cre\u00e2nd \u015fi Regatul Moldovei<\/b>.<\/p>\n – perioada de stabilizare ideologic\u0103, a dublei alegeri democratice a comuni\u015ftilor, 2001-2009, care cuprinde o bifurca\u0163ie esen\u0163ial\u0103. \u00centoarcerea comuni\u015ftilor, la 100 de ani dup\u0103 ce Lenin organizase publicarea \u00een ilegalitate a ziarului Iskra<\/b> la Chi\u015fin\u0103u \u00een 1901, a anun\u0163at \u00eentr-adev\u0103r un nou program, \u00eens\u0103 categoric opus predecesorilor. Mai precis: comuni\u015ftii, dup\u0103 o tentativ\u0103 de a rezolva problema transnistrean\u0103 prin ideea unui stat pluricultural (nu at\u00e2t de revolu\u0163ionar precum statul plurina\u0163ional bolivian, \u00eens\u0103 oricum remarcabil \u00een contextul rigid european), au ales cealalt\u0103 direc\u0163ie a bifurca\u0163iei istorice, deciz\u00e2nd s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la modelul na\u0163ionalist. Acum se ini\u0163iaz\u0103 programul identit\u0103\u0163ii \u201cmoldoveniste\u201d \u015fi sunt produse cele dou\u0103 capodopere ale lui Vasile Stati, Istoria Moldovei<\/b> (2002) \u015fi Dic\u0163ionarul Moldovenesc-Rom\u00e2nesc<\/b> (2003). Tot atunci, \u015etefan Rusu cureaz\u0103 \u00een contra direc\u0163iei proiectul INVASIA \u00een 2002, prin care Moldova era resituat\u0103 \u00een centrul Eurasiei, ca fost\u0103 periferie a \u0163inutului Hoardei de Aur; lucr\u0103rile au inclus un mini-dic\u0163ionar frazeologic moldovean-mongol-englez \u015fi un proiect de vizibilizarea curganelor, morminte ale \u201cmongolului necunoscut\u201d de pe teritoriul Moldovei. \u00centre timp, simultan cu turnura moldovenist\u0103, comuni\u015ftii pun \u00een practic\u0103 un program neoliberal de privatiz\u0103ri \u015fi reforme, cu concesii pe interese pur electorale, fapt semnalat \u015fi criticat \u015fi de Mi\u015fcarea Rezisten\u0163a \u00eenc\u0103 din 2004; tot comuni\u015ftii demareaz\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 strategia cadrist\u0103 de a pune peste tot pe pozi\u0163ii \u201coamenii no\u015ftri\u201d, introducerea pe pozi\u0163ii de putere a foarte mul\u0163i tineri, recrut\u00e2nd activ din elita industriei de dezvoltare occidentale. Printre numeroasele figuri reprezentative pentru aceast\u0103 biopolitic\u0103 neoliberal\u0103, ce va fi continuat\u0103 dup\u0103 comuni\u015fti, sunt un ministru al economiei numit la 30 ani, iar mai t\u00e2rziu un guvernator al B\u0103ncii Na\u0163ionale numit la 35 ani \u2013 dar \u015fi zvonurile despre fiul pre\u015fedintelui, care ar de\u0163ine \u00een proprietate \u201ctotul\u201d. E \u015fi perioada \u00een care apare piesa FUCK YOU, Eu.ro.Pa!<\/b> din 2005 a Nicoletei Esinencu, se deruleaz\u0103 proiectul inedit de art\u0103-contemporan\u0103-la-televiziune Alte Arte<\/b> (2005-2006), realizat de\u00a0 KSAK, \u015fi \u00eencepe proiectul Chio\u015fcului din Apartmentul Deschis<\/b> \u00een 2009.<\/p>\n – 2009-2014: perioada neoliberalismului deschis, a \u00eembarc\u0103rii \u00eentr-un proiect explicit neoliberal \u015fi a \u00eentoarcerii radicale c\u0103tre Vest \u015fi Rom\u00e2nia; \u00een doar cinci ani, guvernarea se define\u015fte explicit ca lupt\u0103 pentru putere \u00eentre doi-trei oligarhi, iar industria cultural\u0103 devine pentru prima oar\u0103 \u00een tranzi\u0163ie un teren de confruntare (\u015fi investi\u0163ie) a acestora \u015fi a altor interese; Institutul Cultural Rom\u00e2n e \u015fi el tot mai prezent. Perioada orient\u0103rii cu toate for\u0163ele c\u0103tre Occident coincide \u015fi cu accentuarea \u00een Occident a unei imagini a Moldovei bazate pe simbolul \u201c\u0163ara cea mai s\u0103rac\u0103 din Europa\u201d. \u00cen 2011, o misionar\u0103 evanghelist\u0103 american\u0103, Becca Diederich, posta urm\u0103toarele reflec\u0163ii, dup\u0103 misiunea sa \u00een Corne\u015fti, Moldova: \u201cBiserica e foarte diferit\u0103 aici. \u00cen America, biserica \u00eencearc\u0103 s\u0103 se implice \u00een comunitate, s\u0103 aduc\u0103 noi membri \u015fi s\u0103 \u00eei men\u0163in\u0103 pe cei prezen\u0163i, \u00eentr-un mediu \u00een care cre\u015ftinismul e v\u0103zut cu scepticism. Aici \u00een lumea a treia, ei cer\u015fesc dup\u0103 o rug\u0103 doar ca s\u0103 men\u0163in\u0103 pacea \u00een comunitate. Doar \u00een ultimele zile, unul dintre preo\u0163i a \u00eencercat s\u0103 \u00eel atace, b\u0103ut fiind, pe pastorul Vitali (contactul nostru) \u00een alee, primarul a trebuit s\u0103 vin\u0103 fiindc\u0103 era nemul\u0163umit c\u0103 \u201cagitam apele\u201d cu prezen\u0163a noastr\u0103, iar proprietarii pie\u0163ei de pe aceea\u015fi strad\u0103 cu biserica l-au dat \u00een judecat\u0103 pe Vitali.\u201d \u00cen sfera cultural\u0103 e \u015fi perioada deschiderii celei mai mari a accesului scenei independente la circuite interna\u0163ionale \u015fi a cristaliz\u0103rii unui anumit circuit \u00een jurul Teatrului Sp\u0103l\u0103torie<\/b> \u015fi al Apartamentului Deschis<\/b>.<\/p>\n – momentul actual, \u00een care sfera public\u0103 intern\u0103 se reprofileaz\u0103 ca o competi\u0163ie \u00eentre dou\u0103 for\u0163e oligarhice pe un palier, respectiv dou\u0103 forme de na\u0163ionalism (pro-rom\u00e2nesc vs. moldovenist), pliate pe op\u0163iunile geopolitice actuale, \u00een timp ce statisticile oficiale \u00eenregistreaz\u0103 peste 700.000 de imigran\u0163i \u00eentr-o \u0163ar\u0103 de patru milioane, care contribuie \u00een mod constant cu peste 20% din PIB. Momentul istoric al tranzi\u0163iei actuale e, probabil, \u015fi cel \u00een care re\u00eentoarcerile imigran\u0163ilor \u201cacas\u0103\u201d vor prinde mai multe forme publice. Dac\u0103 \u00een anii 1990, fructele de kiwi \u015fi sucul de kiwi la dozator au fost printre primele m\u0103rfuri care confirmau minun\u0103\u0163iile lumii consumului occidental \u00een Rom\u00e2nia, \u00een 2013, fructele de kiwi au devenit locale \u00een Chi\u015fin\u0103u, fiind v\u00e2ndute la pre\u0163ul local de 16 lei MD\/kg (fiindc\u0103 sunt aduse ca plat\u0103 \u00een natur\u0103 sau „complet\u0103ri” de imigran\u0163ii care lucreaz\u0103 \u00een Italia la ferme de kiwi, ca plat\u0103 pentru serviciile de curierat ale \u015foferilor de microbuse \u00eentre Italia \u015fi Moldova).<\/p>\n Momentul actual, \u00een contextul crizei din Ucraina, \u00een\u0163eleas\u0103 aici ca sf\u00e2r\u015fit al tranzi\u0163iei postcomuniste, marcheaz\u0103 \u00eenceputul unei noi tranzi\u0163ii pentru Moldova, care internalizeaz\u0103 \u00een prezent toate presiunile exterioare: de la influen\u0163a molecular\u0103 a sutelor de mii de muncitori \u015fi muncitoare imigrante, la modul explicit \u00een care interpel\u0103rile geopolitice definesc dint\u00e2i alegerile oligarhilor, apoi op\u0163iunile electorale interne. Dac\u0103 Ucraina a devenit o linie de front, Moldova a devenit o frontier\u0103 vie, \u00een care se comaseaz\u0103 toate fluxurile \u015fi rela\u0163iile de putere. Un efect secundar al acestui moment de cump\u0103n\u0103 este c\u0103 marile puteri \u015fi for\u0163e istorice, oligarhii \u015fi \u201csistemele complexe\u201d, devin tot mai vizibile. Ca urmare, totalitatea abstract\u0103, dincolo de orice imagina\u0163ie sau putere de influen\u0163are din partea cet\u0103\u0163eanului obi\u015fnuit, devine \u00een sf\u00e2r\u015fit o materialitate. Deocamdat\u0103, estetica liber\u0103rii a experimentat \u00een Moldova cu activismul public (\u00eens\u0103 adesea \u00een contextul unui circuit interna\u0163ional de alt\u0103 natur\u0103) \u015fi cu revizitarea \u015fi rescrierea istoriei din punctul de vedere al istoriilor negate \u015fi al celor care au avut de suferit. Poate c\u0103, paradoxal, spiritul critic e prea monologic?<\/p>\n \u00cen duratele propuse pentru o fragmentare imanent\u0103 a tranzi\u0163iei, se eviden\u0163iaz\u0103 de fiecare dat\u0103 anumite dualit\u0103\u0163i complementare sau direc\u0163ii opuse, care au men\u0163inut \u00eempreun\u0103 dualitatea comunic\u0103rii: na\u0163ionalism ideologizant\/criticism; jafuri \u015fi crime\/experimente \u00een liberarea absolut\u0103; pluriculturalitate\/moldovenism; colonizare\/autonomie maxim\u0103. O \u00eentrebare relevant\u0103 pentru ini\u0163iativele independente nu ar fi doar care sunt for\u0163ele oprimante \u015fi rezisten\u0163ele, ideologiile dominante ale momentului \u015fi istoriile ascunse, ci care e dualitatea momentului actual de tranzi\u0163ie? \u015ei, pentru o estetic\u0103 a liber\u0103rii: care ar putea fi, dup\u0103 planificarea de beton \u015fi programarea \u00een imagini digitale, ordinea limbii \u00een care mesajele conteaz\u0103, cuvintele care genereaz\u0103 realitate? \u00cen performance<\/i>-ul Fic\u0163iune<\/b> de la Teatrul Sp\u0103l\u0103torie<\/b>, Ion Bor\u015f, actor \u015fi simultan \u015fofer pe curs\u0103 de Italia, ne-a oferit c\u00e2teva indicii, mul\u0163umit\u0103 celei de-a doua munci a \u015foferilor de curs\u0103 \u00een\u015fi\u015fi, care r\u0103m\u00e2n peste weekend \u00een zona Tor di Vale a Romei („rebotezat\u0103 „trali-vali”) \u015fi se ocup\u0103 cu organizarea coletelor \u015fi a banilor trimi\u015fi. Din Moldova vin vin, semin\u0163e anti-stress, hri\u015fc\u0103, pufule\u0163i Cristinu\u0163a \u015fi un pieptene; din Italia vin paste, electrocasnice \u015fi bani. Anumite lucruri au devenit nume, au puterea s\u0103 numeasc\u0103. Poate c\u0103 acesta e sensul contemporan al \u00eentoarcerii la lucrurile \u00eensele.<\/p>\n <\/p>\n![\"Moldova](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/Moldova-Independenta-2.jpg\")
<\/a>
\n