De: Mihaela Michailov \u0219i David Schwartz<\/i><\/strong><\/p>\n Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei \u0218erban<\/i><\/strong> SubP\u0103m\u00e2nt. Valea Jiului<\/i><\/b> dup\u0103 1989<\/b> este un proiect de observa\u0163ie \u015fi analiz\u0103 a existen\u0163ei cotidiene a unor comunit\u0103\u0163i afectate decisiv de schimb\u0103rile politice \u015fi sociale care au avut loc \u00eencep\u00eend cu anii \u201990. Proiectul \u00ee\u015fi propune s\u0103 documenteze situa\u0163ia economic\u0103, via\u0163a \u015fi munca minerilor \u00een post-socialism. SubP\u0103m\u00e2nt<\/b> este un proiect de reconstruc\u0163ie performativ\u0103 a pove\u015ftilor-document care fundamenteaz\u0103 istoria comunit\u0103\u0163ilor din Valea Jiului, aflate la limita dintre supravie\u0163uire, migra\u0163ie, dispari\u0163ie \u015fi posibil\u0103 reconstruc\u0163ie. Spectacolul Sub P\u0103m\u00e2nt<\/b> are la baz\u0103 o cercetare \u00een Valea Jiului sub form\u0103 de\u00a0 ateliere, discu\u0163ii libere \u015fi interviuri cu mineri, so\u0163ii de miner, pensionari, copii, paznici de min\u0103, lideri de sindicat, oameni care tr\u0103iesc din furtul de c\u0103rbune. Sub P\u0103m\u00e2nt<\/b> este un spectacol-arhiv\u0103 de pove\u015fti-m\u0103rturii ale unor comunit\u0103\u0163i pe cale de dispari\u0163ie. Spectacolul \u00ee\u015fi propune revalorizarea pove\u015ftilor, a problemelor \u015fi culturii unor categorii sociale deseori ignorate \u00een teatrul rom\u00e2nesc de dup\u0103 1989: comunit\u0103\u0163ile muncitore\u015fti.<\/i><\/p>\n Valea Jiului ca regiune \u0219i colectivitate a r\u0103mas prezent\u0103 \u00een imaginarul colectiv \u0219i istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei. Mi-a devenit clar odat\u0103 ce am \u00eenceput s\u0103 locuiesc cu prec\u0103dere \u00een afara ei, mai ales din interac\u021biuni, c\u0103 numele localit\u0103\u021bilor care o compun sunt mai pu\u021bin cunoscute. Sintagma \u201eValea Jiului\u201d \u00eens\u0103 evoc\u0103 familiaritate, una nu at\u00e2t geografic\u0103, a spa\u021biului, ci a unei temporalit\u0103\u021bi istorice, marcat\u0103 de schimbare. Un fel de simbol cli\u0219eu pentru schimbarea de regim din \u201889-\u201990 \u0219i o m\u0103sur\u0103 invers\u0103 a progresului pe care l-a f\u0103cut Rom\u00e2nia dup\u0103 socialism: cu c\u00e2t zona se degradeaz\u0103 mai tare, cu at\u00e2t se progreseaz\u0103 mai mult pe calea dep\u0103\u0219irii condi\u021biei (post)socialiste. Oamenii din regiune au devenit uneori mai \u00eencet, alteori mai accelerat pe parcursul ultimilor 25 de ani, un grup dislocat \u0219i marginalizat at\u00e2t la nivel simbolic, c\u00e2t \u0219i la nivelul utilit\u0103\u021bii pentru capitalul contemporan. \u00cen mass media cu distribu\u021bie larg\u0103, sunt(em) de cele mai multe ori prezenta\u021bi drept ni\u0219te inadapta\u021bi la realit\u0103\u021bile curente.<\/p>\n Situa\u021bia se reproduce par\u021bial \u0219i \u00een cercuri mai restr\u00e2nse \u0219i presupus mai progresiste. Cum interesul meu pentru comunit\u0103\u021bile din Vale a devenit treptat \u0219i unul de cercetare, am c\u0103utat activ ini\u021biative academice, jurnalistice sau documentaristice \u00een care s\u0103 v\u0103d reflectat\u0103 m\u0103car par\u021bial realitatea pe care o cuno\u0219team. Proiecte care s\u0103 fie interesate de mai mult dec\u00e2t imagini statice, de stereotipul minerului \u0219i a comunit\u0103\u021bii \u201cminiere\u201d sau de folclorul mom\u00e2rlanilor sunt mai greu de g\u0103sit. Teatrul SubP\u0103m\u00e2nt – Valea Jiului dup\u0103<\/b> <\/i>1989<\/b> e o excep\u021bie frumoas\u0103, care mi-a atras aten\u021bia prin op\u021biunea de a se concentra tocmai asupra realit\u0103\u021bilor cotidiene fluide din regiune. Echipa proiectului a ales s\u0103 descopere mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 extrag\u0103 realit\u0103\u021bi, s\u0103 cunoasc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cei care-\u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc pove\u0219tile constela\u021bia social\u0103 local\u0103. Rezultatul, piesa pus\u0103 \u00een scen\u0103, este o deschidere spre o lume plin\u0103 de personaje diverse, ale c\u0103ror pove\u0219ti construiesc o imagine complex\u0103 a unor comunit\u0103\u021bi vii, angajate continuu \u00een moduri creative \u0219i de cele mai multe ori foarte dificile de a-\u0219i asigura existen\u021ba.<\/p>\n Ca proces, performarea \u00een fa\u021ba unui public a acestor fragmente de via\u021b\u0103, a amintirilor \u0219i experien\u021belor oamenilor din regiune ac\u021bioneaz\u0103 \u00een principal \u00een dou\u0103 direc\u021bii. Pentru cei implica\u021bi \u00een proiect, care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc evolu\u021bii personale, \u0219i pentru cei din regiune, care le aud, punerea \u00een scen\u0103 a nara\u021biunilor despre trecut \u0219i prezent reafirm\u0103 puncte comune, traseaz\u0103 \u0219i retraseaz\u0103 leg\u0103turi \u0219i conexiuni ale unei istorii comune, a apartenen\u021bei la un grup comun. Este totodat\u0103 o reamintire \u0219i o retr\u0103ire a unor evenimente la nivel individual \u0219i de grup.<\/p>\n Pentru cei care au ocazia s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 colajele f\u0103cute din momente istorice consemnate deja \u00een istoria \u201coficial\u0103\u201d precum grevele, accidentele din mine, mineriadele, disponibiliz\u0103rile intersectate cu momente private, buc\u0103\u021bi din via\u021ba de zi cu zi \u0219i o multitudine de tr\u0103iri afective, piesa aduce o contribu\u021bie la \u00een\u021belegerea complexit\u0103\u021bii istoriei recente a V\u0103ii Jiului. Performarea narativelor locuitorilor prin intermediul corpurilor actorilor, cu cuvinte, mi\u0219c\u0103ri, gesturi, ritmuri \u0219i un decor minimal \u00eencarc\u0103 pove\u0219tile cu emo\u021bionalitate. Vibra\u021biile afective \u00eenscrise \u00een pove\u0219ti dau putere acestora, le fac memorabile \u0219i deci mai rezistente la \u0219tergere, la uitare.<\/p>\n SubP\u0103m\u00e2nt, 2013. Foto: Ioana Szilagy<\/p><\/div>\n Nevoia unei structuri care s\u0103 coaguleze toate pove\u0219tile \u00eempreun\u0103 cu sens nu are cum s\u0103 nu ridice dificult\u0103\u021bi, \u00eens\u0103 \u00eencadrarea \u00een rama de muzeu pe care o alege echipa este \u00een parte problematic\u0103. Via\u021ba localnicilor a fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 modelat\u0103 decisiv de evolu\u021bia activit\u0103\u021bilor miniere, iar reducerea \u0219i \u00eenchiderea unit\u0103\u021bilor de exploatare a rupt forme de sociabilitate \u0219i practici care sus\u021bineau modurile de via\u021b\u0103 \u0219i legau oamenii. Transform\u0103rile care au urmat au \u00eensemnat de multe ori vulnerabilizare \u0219i degradare: a structurii socio-economice, a relevan\u021bei politice a comunit\u0103\u021bilor, a statutului muncitorilor, a corpurilor localnicilor, a mediului. Cadrul de muzeu al unor \u201ccomunit\u0103\u021bi pe cale de dispari\u021bie\u201d se potrive\u0219te \u00een discursul gol al autorit\u0103\u021bilor de \u201csalvare\u201d a regiunii prin cultur\u0103 \u0219i turism \u0219i contribuie \u00een acela\u0219i timp la \u00eent\u0103rirea istoriografiei dominante, care are tendin\u021ba s\u0103 aplatizeze realit\u0103\u021bile din Valea Jiului la o dimensiune relevant\u0103: mineritul \u00een \u0219i dup\u0103 socialism.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 importan\u021ba mineritului ca activitate productiv\u0103 cu o multitudine de intersec\u021bii cu alte aspecte ale vie\u021bii, faptul c\u0103 discursurile oamenilor duc mereu spre acest subiect nu se datoreaz\u0103 unei bloc\u0103ri \u00een trecut. \u00centreb\u0103rile care li se pun localnicilor \u00een general, pe care uneori le-am pus \u0219i eu \u0219i alte ori le-am primit, sunt mai mereu legate de minerit, lucru valabil \u0219i pentru acest proiect. \u00cen plus, oamenii nu au acces la un alt limbaj prin care s\u0103-\u0219i exprime realit\u0103\u021bile. Referin\u021bele la perioada de dinainte de 1989 pot ap\u0103rea ca nostalgii, aduceri aminte pasive ale unor persoane care t\u00e2njesc dup\u0103 stabilitate trecut\u0103, real\u0103 sau imaginat\u0103. Fixarea \u00een cadrul muzeal favorizeaz\u0103 o astfel de citire, dar aplicarea unei etichete de nostalgie e potrivit\u0103 doar dac\u0103 o \u00een\u021belegem \u00eentr-un sens mai larg. Nu ca o caracteristic\u0103 static\u0103 care define\u0219te o colectivitate nerelevant\u0103 sau r\u0103mas\u0103 \u00een urm\u0103, ci ca un proces complex de reflec\u021bie, \u00een\u021belegere \u0219i redefinire continu\u0103 a perioadei socialiste \u0219i a schimb\u0103rilor care au urmat prin re-aducerea lor \u00een discursul prezent. Astfel de discursuri \u201cnostalgice\u201d sunt simptomatice unor lupte asupra adev\u0103rurilor istoriei postsocialiste.[1]<\/a><\/p>\n Dincolo de aspectele legate de \u00eencadrare \u0219i limbaj, punerea \u00een prim plan a unor adev\u0103ruri tr\u0103ite mai degrab\u0103 dec\u00e2t a unui adev\u0103r istoric aduce o contribu\u021bie semnificativ\u0103 tocmai la astfel de lupte asupra contur\u0103rii istoriei recente \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc. Prin for\u021ba performativ\u0103 a acestui demers artistic, amintirile individuale \u0219i memoria colectiv\u0103 a comunit\u0103\u021bilor din Vale scurtcircuiteaz\u0103 adev\u0103rul istoric dominant, deschid posibilitatea complet\u0103rii acestuia cu perspectiva unor colectivit\u0103\u021bi marginale(izate). Evenimentele cap\u0103t\u0103 \u00een\u021belesuri multiple, nume, fe\u021be, dimensiuni: disponibiliz\u0103rile sunt momente de confuzie profund\u0103, \u00eenconjurate de zvonuri \u0219i nesiguran\u021b\u0103; via\u021ba dup\u0103 accidentele din mine este un proces complicat \u0219i frustrant de recuperare; ies \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i alte activit\u0103\u021bi productive mai pu\u021bin vizibile, mai ales ale femeilor, ca preg\u0103tirea m\u00e2nc\u0103rii \u0219i \u00eengrijirea familiei; exist\u0103 o multitudine de reguli nescrise \u0219i alian\u021be nea\u0219teptate \u00een colectarea \u0219i tranzac\u021bionarea fierului vechi, a ciupercilor \u0219i a fructelor de p\u0103dure. Odat\u0103 performate, toate acestea nu sunt doar arhive de pove\u0219ti de via\u021b\u0103, ci persoane bine conturate, mai greu de obiectificat \u0219i exotizat.<\/p>\n
\nScenografia: Adrian Cristea<\/i>,<\/strong>\u00a0<\/b>muzica: Bogdan Burl\u0103cianu<\/i><\/strong>, documentare foto\/video: Vlad Petri<\/i>\u00a0<\/strong><\/b><\/p>\n![\"SubP\u0103m\u00e2nt,](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2014\/11\/SubPamant-Ioana-Szilagy.jpg\")
<\/a>