{"id":1636,"date":"2014-10-24T16:02:01","date_gmt":"2014-10-24T16:02:01","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1636"},"modified":"2014-10-24T16:02:01","modified_gmt":"2014-10-24T16:02:01","slug":"de-la-experienta-personala-la-arta-politica-si-activism-anti-discriminare-lgbt","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/10\/24\/de-la-experienta-personala-la-arta-politica-si-activism-anti-discriminare-lgbt\/","title":{"rendered":"De la experien\u021ba personal\u0103 la arta politic\u0103 \u015fi activism anti-discriminare LGBT"},"content":{"rendered":"

de Valentina Iancu<\/i><\/b><\/p>\n

Munca istoricului de art\u0103, preocupat de crea\u021bia contemporan\u0103, este condi\u021bionat\u0103 \u0219i determinat\u0103 de produc\u021bia artistic\u0103 existent\u0103. Este prima \u00eencercare de a expune cu inten\u021bia de a teoretiza \u0219i aborda critic propriile practici curatoriale din proiecte recente. Voi \u00eencerca o expunere c\u00e2t mai simpl\u0103 care s\u0103 clarifice cititorului metodele de lucru, apropierea teoretic\u0103 \u0219i contextul \u00een care am produs unele expozi\u021bii tematice al c\u0103ror scop asumat a fost lupta anti-discriminare.<\/p>\n

\u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul universitar teoretic din sectorul artelor vizuale este dominat de inten\u021bia evident\u0103 de a forma o elit\u0103<\/i>. Suntem \u0219lefui\u021bi atent s\u0103 ne valorific\u0103m, \u00eentr-un turn de filde\u0219, privilegiul unei cunoa\u0219teri superioare<\/i>. Pe b\u0103ncile facult\u0103\u021bii, arta separat\u0103 de istorie \u0219i prezentat\u0103 ca o succesiune de reu\u0219ite ale unor nume mari, istrumentalizeaz\u0103 orgoliul puterii. Discursul unanim al \u201evedetelor\u201d scenei culturale \u2013 de la periferia g\u0103l\u0103gioas\u0103 (corul) politicienilor) \u2013 men\u021bine arta \u00een sfera domina\u021biei ideologiei esteticului, aparent separat\u0103 de un dialog cu realitatea socio-politic\u0103 a lumii.<\/p>\n

Scena artistic\u0103 autohton\u0103 se remarc\u0103 printr-o reticen\u021b\u0103 problematic\u0103 fa\u021b\u0103 de orice apropiere de social \u0219i politic. Experien\u021ba comunist\u0103, rememorat\u0103 ca traum\u0103 colectiv\u0103, legitimeaz\u0103 arta ne-critic\u0103, apolitic\u0103 \u0219i mai ales \u201efrumoas\u0103.\u201d Arta vizual\u0103 contemporan\u0103 \u00eembrac\u0103 formele life-style<\/i>-ului capitalist, miz\u00e2nd pe reciclarea discursurilor estetice ale secolului trecut.<\/p>\n

Valorile artei contemporane, revendicate exclusiv din sfera esteticului \u0219i implicit subordonate tendin\u021belor neoliberale \u0219i conservatoare, ignor\u0103 realitatea lumii. Ie\u0219it\u0103 de pe b\u0103ncile facult\u0103\u021bii, am g\u00e2ndit arta non-transgresiv, consider\u00e2nd drept \u00eencheiate revolu\u021biile artistice. Schimbarea metodelor de lucru \u0219i a perspectivei politice asupra artei a venit dintr-o experien\u021b\u0103 personal\u0103, violent\u0103, care m-a pus fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu discriminarea. Marginalizarea minorit\u0103\u021bilor etnice, sexuale \u0219i de gen este una dintre problemele societ\u0103\u021bii actuale la care asist zilnic. Sloganul \u201eindiferen\u021ba hr\u0103ne\u0219te violen\u021ba\u201d a fost motiva\u021bia principal\u0103 pentru a renun\u021ba la o serie de privilegii \u00een favoarea unei munci oneste \u0219i (sper) relevante pentru societatea rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Primul proiect de cercetare concretizat printr-o expozi\u021bie pe tema discrimin\u0103rii l-am ini\u021biat \u00een 2010 \u0219i finalizat \u00een 2011, \u00eempreun\u0103 cu Simona Vil\u0103u. SilenceKills\/ro\/discrimination.files<\/b> a fost un experiment, determinat de o mas\u0103 rotund\u0103 cu discu\u021bii libere pe care am organizat-o la Institutul Na\u021bional pentru \u00a0Studierea Holocaustului \u201eElie Wiesel\u201d \u00een 2010. \u00cempreun\u0103 cu arti\u0219ti tineri, \u00een urma \u00eent\u00e2lnirilor cu supravie\u021buitori ai Ho\u00adlocaustului sau cercet\u0103tori ai unor teme care investigheaz\u0103 abuzuri \u00eempotriva oamenilor am \u00eenceput s\u0103 construim un proiect care s\u0103 reprezinte ipostaze ale discrimin\u0103rii pe care o observ\u0103m \u00een jurul nostru, sau, ignoran\u021bi fiind, o practic\u0103m. A fost o expozi\u0163ie \u2013 pilot, care \u00ee\u0219i propunea s\u0103 ne fac\u0103 mai aten\u021bi la discursurile noastre \u0219i la ceea ce legitimeaz\u0103, involuntar, nepar\u00adticiparea noastr\u0103. Timp de aproape un an am lucrat \u00eempreun\u0103 cu Simona Vil\u0103u la documentare \u0219i am facilitat accesul unor arti\u0219ti la c\u00e2t mai multe perspective asupra raporturilor majori\u00adtate-minoritate.<\/p>\n

Am abordat discriminarea ca problem\u0103 social\u0103, cu un me\u00adcanism de formare \u0219i de ac\u021biune comun indiferent de forma \u00a0\u00een care se manifest\u0103. Discursul bazat pe ur\u0103, asociat ideolo\u00adgiilor de extrem\u0103 dreapt\u0103, transform\u0103 minorit\u0103\u0163ile \u00een victime ale normalit\u0103\u0163ii<\/i>. SillenceKills\/ro\/discrimination.files <\/b>mi-a deschis o direc\u0163ie nou\u0103 de cercetare, subordonat\u0103 unei nevoi fragile: dreptatea social\u0103. \u00cen acest proiect am \u00eenceput colabo\u00adrarea cu Asocia\u021bia ACCEPT, continuat\u0103 \u0219i dezvoltat\u0103 \u00een proiecte ulterioare.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, homosexualitatea a fost inclus\u0103 \u00een Codul Penal din 1936 \u0219i a r\u0103mas criminalizat\u0103, sub diverse forme, p\u00e2n\u0103 \u00een 2002. Scoaterea articolului 200 din Codul Penal nu a schimbat mentalitatea format\u0103 \u00een cel pu\u021bin un secol de oprimare \u0219i ex\u00adcludere a comunit\u0103\u0163ii LGBT. Spre deosebire de alte tipuri de dis\u00adcriminare, homofobia \u015fi transfobia dep\u0103\u0219esc barierele ideologi\u00adilor. \u201e\u00cen aceast\u0103 societate nimeni nu este preg\u0103tit s\u0103 recunoasc\u0103 homosexualilor libertatea. Ei sunt poate cei mai oprima\u0163i indi\u00advizi din societate\u201d, spunea Huey Newton \u00een anii \u201970 (afirma\u0163ie valabil\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u00een spa\u0163iul est-european). \u201eNoi, noua genera\u0163ie, trebuie s\u0103 \u00eengrop\u0103m definitiv constr\u00e2ngerile \u015fi prejudec\u0103\u0163ile p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri. C\u00e2nd eram puberi, m\u0103mica ne spunea: de la onanie \u00ee\u0163i cre\u015fte p\u0103r \u00een palm\u0103<\/i>. De fapt, tocmai contrariul este corect: sexul, indiferent de orientare, este s\u0103n\u0103tos! Sexul este amuzant! Sexul \u00eenseamn\u0103 via\u0163\u0103!\u201d, \u00eendeamn\u0103 Marius Babias.<\/p>\n

Am \u00eenceput, \u00eempreun\u0103 cu Daniela Pris\u0103cariu, s\u0103 imaginez proiecte expozi\u0163ionale care \u00ee\u015fi propun s\u0103 fac\u0103 vizibile perspec\u00adtive marginale asupra identit\u0103\u0163ii queer<\/i>. LGBT. Humanity \u015fi Inside Insights <\/b>au fost dou\u0103 expozi\u0163ii pe care le-am organizat \u00een cadrul Lunii Istoriei LGBT<\/b>, festivalul istoriei \u0219i culturii gay, ajuns \u00een 2014 la edi\u0163ia a III-a. Ambele expozi\u0163ii au pornit de la nevoia de afirmare a drepturilor persoanelor LGBT (lesbiene, homosexuali, bisexuali, persoane trans).<\/p>\n

Metoda de lucru a Danielei, scoaterea din invizibilitate a unor perspective marginale, descins\u0103 din sfera feminismului queer, <\/i>\u00ee\u0219i propune ridicarea nivelului de con\u0219tientizare \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n

LGBT. Humanity <\/b>\u015fi Inside Insights <\/b>au investigat aspecte din via\u0163a comunit\u0103\u0163ii LGBT. Cele dou\u0103 proiecte expozi\u0163ionale au adus \u00een fa\u021ba publicului o analiz\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti prin pris\u00adma istoriei comunit\u0103\u021bii LGBT. Cenzur\u0103, discriminare, stereo\u00adtipuri, team\u0103, nerecunoa\u0219tere sunt probleme cu care membrii comunit\u0103\u021bii se confrunt\u0103 zilnic. Dincolo de aspectele negative ale realit\u0103\u021bii, aceste proiecte pun \u00een valoare cultura diversit\u0103\u021bii, care \u00een pofida marginaliz\u0103rii este dinamic\u0103 \u0219i vie.<\/p>\n

Deschis\u0103 la Galeria 26 (Ota) \u00een 2012, expozi\u021bia LGBT.Hu\u00admanity <\/b>a reunit lucr\u0103ri semnate de Andrada Be\u0219liu, Harem6, Sorin Oncu, Irina Simion \u0219i \u0218tefan Ungureanu. Expozi\u021bia a \u00eencercat s\u0103 aduc\u0103 \u00een discu\u021bie reprezent\u0103ri \u0219i auto-reprezent\u0103ri ale unor membri ai comunit\u0103\u021bii LGBT din Rom\u00e2nia, critic\u00e2nd totodat\u0103 criza valoric\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti c\u00e2nd este pus\u0103 fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu acceptarea diferen\u021belor dintre oameni. Spre exemp\u00adlu, artistul timi\u0219orean, Sorin Oncu, venea s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia c\u0103 DEX-ul nu explic\u0103 termenul de homofob, situa\u021bie care nici p\u00e2n\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103 nu a fost remediat\u0103 de Academia Rom\u00e2n\u0103. LGBT. Humanity <\/b>s-a construit dintr-o serie de imagini impre\u00adsionale care investigheaz\u0103 raporturile minoritate-majoritate ating\u00e2nd problema stereotipurilor pe baza c\u0103rora sunt con\u00adstruite discursurile homofobe. \u00cen expozi\u0163ia LGBT. Humanity <\/b>am inclus o selec\u0163ie de opere deja existente, urm\u0103rind un cadru teoretic apropiat de viziunea Sarei Ahmed. \u00cen schimb, Inside Insights<\/b>, s-a construit exclusiv cu lucr\u0103ri noi, comandate spe\u00adcial pentru expozi\u0163ie. \u00cen acest proiect am \u00eencercat s\u0103 anulez raporturile ierarhice din interiorul echipei, lucr\u00e2nd \u00eempreun\u0103 pentru acela\u0219i scop. Pentru noi, ceea ce \u00eenseamn\u0103 echipa din spatele proiectului: oamenii ale c\u0103ror pove\u0219ti sunt expuse \u0219i arti\u0219tii al\u0103turi ei, lucr\u00e2nd \u00eempreun\u0103.<\/p>\n

Inside Insights <\/b>cuprinde o serie de proiecte semnate de Airam & Oana Decem, Alexandra Carastoian, [EVA], Oana Lohan, Sorin Oncu, Adrian Popescu, Lea Rasovszky care problematizeaz\u0103 \u0219i chestioneaz\u0103 stereotipuri \u0219i mituri legate de orientarea sexual\u0103 \u0219i identitatea de gen. Prin intermediul pove\u015ftilor \u015fi experien\u0163elor personale, care au reprezentat punct\u00adul de pornire al tuturor operelor expuse, am deschis o discu\u021bie despre limita dintre public \u0219i privat, libertatea individual\u0103 \u0219i dis\u00adcriminarea \u00een Rom\u00e2nia contemporan\u0103. Adrian Popescu, Alex\u00adandra Carastoian \u0219i Oana Lohan au valorificat pove\u0219tile perso\u00adnale ale unor oameni din comunitatea LGBT oferind publicului prin interac\u021biunea vizual\u0103 posibilitatea de a lua parte involun\u00adtar la istoria altora. Arti\u0219tii \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere privirii axioma normalit\u0103\u021bii: acceptarea diversit\u0103\u021bii. Libertatea individului este aparent\u0103, iar drepturile omului un deziderat idealist. \u00cen aceast\u0103 lume plin\u0103 de valori inversate tr\u0103iesc oameni care de multe ori sunt nevoi\u021bi, for\u0163a\u0163i, s\u0103-\u0219i ascund\u0103 identitatea. Coming-out<\/i>-ul este un gest politic, de expunere \u00een cadrul unei societ\u0103\u021bi care discrimineaz\u0103 violent.<\/p>\n

\"Adrian<\/a>

Adrian Popescu, Alegra, 2013.<\/p><\/div>\n

Problema identit\u0103\u021bii a fost abordat\u0103 de Lea Rasovszky prin subtilizarea identit\u0103\u0163ii masculine. O serie de portrete a c\u0103ror privire fixeaz\u0103 senzual, obiectul acestei priviri fiind unul men\u00adtal, ascuns. Lea jongleaz\u0103 cu identit\u0103\u021bi multiple ale individu\u00adlui reu\u0219ind s\u0103 chestioneze discriminarea bazat\u0103 pe orientarea sexual\u0103. Masculinitatea poate fi dedus\u0103 din fizionomie, o iden\u00adtitate public\u0103, recognoscibil\u0103. Orientarea sexual\u0103 din spatele acestor portrete este misterul nerelevat, un subiect intim, privat.<\/p>\n

Am abordat identitatea de gen \u00eentr-o instala\u0163ie pe care am realizat-o \u00eempreun\u0103 cu Oana Decem, o persoan\u0103 trans. Apropierea mea, teoretic\u0103, de problema genurilor este legat\u0103 de cartea lui Simone de Beauvoir, Al doilea sex<\/b>, \u0219i cred \u00een libertatea fiec\u0103ruia de a decide asupra propriului corp \u0219i gen. Viziune care, am aflat ulterior, m\u0103 define\u0219te drept o trans-ally<\/i>. Metoda prelucr\u0103rii \u00een art\u0103 a pove\u015ftilor personale am preluat-o din teatrul contemporan, reproduc\u00e2nd metoda de lucru folosit\u0103 \u00een spectacole de David Schwartz, Mihaela Michailov, Alice Monica Marinescu \u0219i grupul de arti\u0219ti din jurul Gazetei de Art\u0103 Politic\u0103<\/b>.<\/p>\n

Un subiect important pentru comunitatea LGBT a fost abor\u00addat de Sorin Oncu: o instala\u021bie care ridic\u0103 problema c\u0103s\u0103toriei persoanelor de acela\u0219i sex, tem\u0103 pe care am reluat-o \u00eempreun\u0103 \u00een instala\u0163ia Drepturi Fragile <\/b>prezentat\u0103 \u00een cadrul proiectului SPAM \u2013 arta \u00een spa\u0163iul public<\/b>, coordonat de Ioana Ciocan. Dup\u0103 o serie de proiecte \u00een care a explorat propria identitate gay, Sorin Oncu a \u00eenceput s\u0103 chestioneze discriminarea din perspec\u00adtiva dreptului la c\u0103s\u0103torie. C\u0103s\u0103toria este un drept cet\u0103\u021benesc, laic, dar dominat de mentalitatea religioas\u0103. Lucrarea lui Sorin Oncu \u201ecritic\u0103 at\u00e2t autorit\u0103\u021bile pentru discriminarea s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, dar \u0219i pe discriminatul anonim care r\u00e2vne\u0219te f\u0103r\u0103 angajare dup\u0103 drepturi egale. Hibridul \u00eentre Sf\u00e2nta Mas\u0103 \u0219i masa de bi\u00adrou a Serviciului de Stare Civil\u0103 reflect\u0103 leg\u0103tura dintre religios \u0219i politic specific etosului rom\u00e2nesc\u201d.[1]<\/a><\/p>\n

Ambele expozi\u021bii au fost g\u00e2ndite ca proiecte despre individ, totdeauna distinct \u00een cadrul comunit\u0103\u021bilor din care face parte. Mijloacele de expresie folosite sunt foarte diverse: fotografie, video, instala\u021bie, pictur\u0103, sunet. Accentul nu a fost pus pe ex\u00adpresia plastic\u0103, interesul tuturor fiind mesajul activist asumat. Nara\u021biunea construit\u0103 prin al\u0103turarea acestor proiecte pune privitorul fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu diferite pove\u0219ti ale oamenilor \u00een mij\u00adlocul c\u0103rora tr\u0103ie\u0219te. Discut\u0103m invariabil despre o comunitate format\u0103 din cauza discrimin\u0103rii, care nu strig\u0103 dup\u0103 ajutor, ci dup\u0103 dreptul la respectarea libert\u0103\u021bilor individuale.<\/p>\n

Lucrez voluntar ca activist pentru drepturile LGBT pentru c\u0103 \u00eemi doresc s\u0103 ie\u0219im din paradigma discriminare-toleran\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 tr\u0103iesc \u00een lumea \u00een care oamenii vor fi trata\u021bi egal, indiferent de religie, etnie sau orientare sexual\u0103.<\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> Sorin Oncu, \u201eAh\/ HwTL (Antihomophobic \u2013 Halfway Through Legalization)\u201d<\/b>, \u00een catalogul Luna Istoriei LGBT \u2013 Arta Vizual\u0103. LGBT. Humanity. Inside Insights<\/b>, Asocia\u021bia ACCEPT, 2013, p. 39.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Valentina Iancu Munca istoricului de art\u0103, preocupat de crea\u021bia contemporan\u0103, este condi\u021bionat\u0103 \u0219i determinat\u0103 de produc\u021bia artistic\u0103 existent\u0103. Este prima \u00eencercare de a expune cu inten\u021bia de a teoretiza \u0219i aborda critic propriile practici curatoriale din proiecte recente. Voi \u00eencerca o expunere c\u00e2t mai simpl\u0103 care s\u0103 clarifice cititorului metodele de lucru, apropierea teoretic\u0103 \u0219i contextul \u00een care am produs unele expozi\u021bii tematice al c\u0103ror scop asumat a fost lupta anti-discriminare. \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul universitar teoretic din sectorul artelor vizuale este dominat de inten\u021bia evident\u0103 de a forma o elit\u0103. Suntem \u0219lefui\u021bi atent s\u0103 ne valorific\u0103m, \u00eentr-un turn de filde\u0219, privilegiul…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[92,80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1636"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1636"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1636\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}