Nu m\u0103 consider un regizor vedet\u0103 \u0219i resping astfel de etichete. Caut s\u0103 fiu consecvent \u00een ceea ce fac, zona mea de interes fiind deconstruc\u021bia violen\u021bei structurale care se manifest\u0103 sub forma etnocentrismului institu\u021bionalizat \u0219i a inegalit\u0103\u021bii sociale. Din nefericire, \u00een ceea prive\u0219te interesul meu fa\u021b\u0103 de fosta Iugoslavie, e la fel de provocator s\u0103 lucrez \u00een toate aceste \u021b\u0103ri care au ap\u0103rut \u00een urma dispari\u021biei Iugoslaviei. \u0218i asta din cauza \u0219irului de r\u0103zboaie care s-au dus \u00een aceste teritorii, a dispari\u021biei statului-bun\u0103stare, a ad\u00e2ncirii inegalit\u0103\u021bii sociale \u0219i a na\u021bionalismului care a devenit o constant\u0103 \u00eentr-un interval de mai mult de 20 de ani . Spectacolul Zoran \u0110in\u0111i\u0107<\/b> a fost creat \u00eentr-o societate \u00eenc\u0103 profund divizat\u0103 \u00een privin\u021ba asasin\u0103rii fostului prim-ministru, ceea ce a constituit \u0219i punctul de pornire al proiectului. Ca s\u0103 nu mai zic c\u0103 au fost exercitate presiuni grave asupra spectacolului \u0219i asupra celor implica\u021bi \u2013 presiuni venite dinspre cercurile politice, dar \u0219i dinspre cele teatrale, cea mai aspr\u0103 venind chiar de la Atelier 212. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, premiera a avut loc cu o zi \u00eenaintea celei de-a doua runde de alegeri preziden\u021biale \u0219i a anticipat venirea la putere a fo\u0219tilor extremi\u0219ti de dreapta, cei care, de-a lungul anilor, au creat acea atmosfer\u0103 care a dus la asasinarea lui Zoran \u0110in\u0111i\u0107.<\/p>\n
\u00cen afar\u0103 de premier\u0103, au mai avut loc \u0219i alte reprezenta\u021bii? Faptul c\u0103 \u021bi s-a acordat Premiul <\/i><\/b>Biljana Kova\u010devi\u0107-Vu\u010do[2]<\/b><\/a> de c\u0103tre Consiliul ora\u0219ului Belgrad e cumva paradoxal.<\/i><\/b><\/p>\n Spectacolul n-a r\u0103mas \u00een repertoriu, \u00een principal, din cauza faptului c\u0103 anumite scene prezentau cronologia presiunilor la care fusese supus. Premiul despre care vorbe\u0219ti, Biljana Kova\u010devi\u0107-Vu\u010do, acordat pentru curaj civic excep\u021bional, era de asemenea meritoriu pentru supravie\u021buirea lui. Reputa\u021bia acestui premiu \u0219i a Biljanei Kova\u010devi\u0107-Vu\u010do, cea care a fost unul dintre cei mai importan\u021bi activi\u0219ti din Serbia, a conferit spectacolului o recunoa\u0219tere special\u0103. \u00cen urma acestui eveniment, Zoran \u0110in\u0111i\u0107<\/b> a primit marele premiu, acordat de un juriu interna\u021bional, la edi\u021bia din 2013 a BITEF<\/b> (Festivalul Interna\u021bional de Teatru Bitef). Am aflat recent c\u0103 spectacolul a fost invitat la Neue St\u00fccke aus Europa<\/b><\/em>, un festival de teatru de la Wiesbaden.<\/p>\n Scen\u0103 din spectacolul Zoran \u0110in\u0111i\u0107<\/p><\/div>\n Spectacolul <\/i>O scrisoare din 1920, o tragedie despre situa\u021bia Bosniei-Her\u021begovina de dup\u0103 r\u0103zboi \u2013 \u00een care de asemenea ai chestionat rolul lui <\/i><\/b>Alija Izetbegovi\u0107[3]<\/b><\/a>, aflarea identit\u0103\u021bii celor care au v\u00e2ndut Srebrenica \u0219i absen\u021ba unor m\u0103suri oficiale \u00eempotriva Croa\u021biei, av\u00e2nd \u00een vedere pozi\u021bia acesteia \u00een timpul r\u0103zboiului din Bosnia-Her\u021begovina \u2013, a fost mult mai bine primit de public \u00een Bosnia-Her\u021begovina. Ce anume i-a iritat cel mai mult pe politicieni?<\/i><\/b><\/p>\n O scrisoare din 1920 <\/b>era despre neterminarea <\/i>r\u0103zboiului \u00een Bosnia-Her\u021begovina, r\u0103zboi care s-a prelungit mai apoi \u00een mentalitatea oamenilor \u0219i \u00een institu\u021biile publice. Drept urmare, \u00een primele noastre comunicate de pres\u0103, am invitat toate cele trei \u021b\u0103ri constituente s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 politica cu arme \u0219i s\u0103 continue ceea ce au l\u0103sat neterminat \u00een 1995, c\u00e2nd a fost semnat Acordul de Pace de la Dayton, acord care a pus cap\u0103t r\u0103zboiului din Bosnia. Bine\u00een\u021beles, nimeni nu a vrut ca un r\u0103zboi distrug\u0103tor s\u0103 fie reluat \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103, dar scopul acestei ironii era de a ar\u0103ta c\u0103 situa\u021bia din Bosnia e aceea\u0219i p\u00e2n\u0103 \u0219i ast\u0103zi. \u00cen timpul spectacolului, se aude o \u00eenregistrare audio a unei monodrame a actorului Emir Had\u017eihafizbegovi\u0107 din 1994, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de ostilitate \u0219i ur\u0103. Emir Had\u017eihafizbegovi\u0107 a devenit mai t\u00e2rziu Ministrul Culturii \u00een cantonul Sarajevo \u0219i a pus la cale atacurile politice \u0219i mediatice \u00eempotriva spectacolului.<\/p>\n Spectacolul t\u0103u, <\/b><\/em>Comedia Ne-Divin\u0103<\/b> (bazat pe un text scris de Zygmunt Krasi\u0144ski) a fost interzis anul trecut \u00een Cracovia, cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de premier\u0103. Care parte a spectacolului t\u0103u a st\u00e2rnit iritarea \u00een r\u00e2ndul elementelor conservatoare (hai s\u0103 le spunem a\u0219a, de\u0219i nu e chiar potrivit): abordarea ta asupra rolului Poloniei \u00een timpul Holocaustului sau demascarea rolului Bisericii Catolice \u00een societatea polonez\u0103?<\/b><\/em><\/p>\n Ambele. Ca de obicei, am fost interesat s\u0103 v\u0103d ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd o societate e smuls\u0103 din matricea ei autovictimizant\u0103. Am vrut s\u0103 aflu \u00een ce m\u0103sur\u0103 societatea polonez\u0103 era gata s\u0103 se confrunte cu acele situa\u021bii \u00een care pozi\u021bia lor nu mai era cea a victimei, ci a agresorului. C\u00e2nd ne aflam deja \u00een ultima faz\u0103 a realiz\u0103rii spectacolului, un ziar de dreapta a publicat o descriere a c\u00e2torva scene, \u00eenso\u021bit\u0103 de comentarii prin care se voia mobilizarea publicului \u00eempotriva spectacolului. La scurt timp dup\u0103 acest moment, au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 presiuni \u0219i amenin\u021b\u0103ri la adresa actorilor. Au fost publicate fotografii cu ei pe un forum de discu\u021bii online, \u00eempreun\u0103 cu mesajul: \u201eC\u0103ra\u021bi-v\u0103 din Polonia, evreilor!\u201c. Tineri cu capetele acoperite cu glugi \u00eei a\u0219teptau la ie\u0219irea din teatru \u0219i le f\u0103ceau poze. Ca o reac\u021bie \u00een fa\u021ba acestei violen\u021be, \u00een loc s\u0103 se foloseasc\u0103 de mijloacele legale necesare pentru a proteja spectacolul \u0219i pe cei implica\u021bi, directorul de la Stary Teatr, Jan Klata, a decis s\u0103 scoat\u0103 spectacolul din repertoriu. Prin acest gest, Klata a legitimat violen\u021ba \u0219i a transmis un mesaj prin care se \u00een\u021belege c\u0103 oricine se arat\u0103 suficient de g\u0103l\u0103gios \u0219i agresiv poate decide cum \u0219i ce trebuie s\u0103 fie repertoriul unui teatru. \u00cen urma acestui eveniment, a avut loc o dezbatere tumultoas\u0103 \u00een mass-media, iar Institutul de Teatru din Var\u0219ovia a organizat o mas\u0103 rotund\u0103 despre Comedia Ne-Divin\u0103<\/b> <\/i>acum o lun\u0103 \u0219i jum\u0103tate. O discu\u021bie la care am participat \u0219i eu, \u00eempreun\u0103 cu actorii \u0219i cu dramaturgii. Acesta a fost un bun prilej s\u0103 vorbim \u00een fa\u021ba unor speciali\u0219ti despre cenzura de la Stary Teatr \u0219i despre repercusiunile acesteia asupra teatrului institu\u021bionalizat din Polonia. De\u0219i premiera n-a mai avut loc, unii dintre cei mai importan\u021bi critici \u0219i teatrologi din Polonia au nominalizat Comedia Ne-Divin\u0103<\/b> ca fiind cel mai important eveniment teatral al anului 2013.<\/p>\n Dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219el, spectacolul <\/i>Turbo-Folk (2008) s-a dovedit a fi crucial pentru recunoa\u0219terea ta interna\u021bional\u0103. \u00cen caietul program, spuneai c\u0103 tu \u00eensu\u021bi ai ales muzica din spectacol. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 a fost copil\u0103ria ta marcat\u0103 de acest gen muzical \u0219i \u00een ce <\/i>m\u0103sur\u0103 a definit el identitatea unei genera\u021bii crescute \u00een regimul catolic restabilit \u00een Croa\u021bia lui Franjo Tu<\/i><\/b>\u0111<\/strong><\/em>man?<\/i><\/b><\/p>\n Am ales eu \u00eensumi muzica pentru c\u0103 am fost interesat de cultura turbo-folk, care se identific\u0103 de mult\u0103 vreme cu acest gen muzical. C\u00e2nd eram mai t\u00e2n\u0103r, ascultam a\u0219a-numitele noi crea\u021bii muzicale (din care turbo-folk-ul avea s\u0103 evolueze) \u2013 mai mult ca o victim\u0103 a mass-media care le promova ne\u00eencetat. \u00cen contextul social al Iugoslaviei din anii \u201980, aceast\u0103 muzic\u0103 func\u021biona \u00een cadrul unor opozi\u021bii binare, reprezent\u00e2nd \u0219i idealiz\u00e2nd via\u021ba rural\u0103. \u00cen timp ce noile crea\u021bii muzicale au c\u0103p\u0103tat amploare, aceast\u0103 identitate a devenit din ce \u00een ce mai alterat\u0103, iar turbo-folk-ul a transferat complet acest tip de muzic\u0103 din mitologia rural\u0103 \u00een contextul urban. \u00cen plus, rolul ei s-a schimbat \u00een mod radical. \u00cen anii \u201990, la apogeul erei Milo\u0161evi\u0107<\/em> \u00een Serbia, a devenit un fel de anestezic social, factorul amortizator pentru capacitatea critic\u0103 a unei societ\u0103\u021bi fa\u021b\u0103 de paradigma politic\u0103 aflat\u0103 la conducere atunci \u0219i fa\u021b\u0103 de r\u0103zboaiele din fosta Iugoslavie produse de aceea\u0219i paradigm\u0103. Dup\u0103 r\u0103zboi, turbo-folk-ul a devenit \u00een mod neoficial prima marf\u0103 de schimb \u00eentre p\u0103r\u021bile combatante. \u00cen Croa\u021bia, turbo-folk-ul a \u00eenceput s\u0103 formeze \u00een mod decisiv identitatea tinerilor printr-o iconografie extrem de erotizat\u0103, prin idealul de \u00eembog\u0103\u021bire rapid\u0103 \u0219i al escapismului. \u00cen regimul catolic al lui Tudjman, turbo-folk-ul a creat un fel de vacuum ideologic printre ascult\u0103torii genului. F\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 mustr\u0103ri de con\u0219tiin\u021b\u0103, ace\u0219tia o ascultau pe Ceca, vedeta turbo-folk \u0219i v\u0103duva criminalului de r\u0103zboi s\u00e2rb Arkan (\u017deljko Ra\u017enatovi\u0107), \u0219i pe Thompson, figura emblematic\u0103 a na\u021bionalismului croat, care \u0219i-a construit cariera prin apari\u021bii media de extrem\u0103 dreapta \u0219i prin recicl\u0103ri muzicale ale a\u0219a-zisului rock iugoslav al p\u0103storilor, a c\u0103rui origine a stat, de asemenea, sub semnul opozi\u021biei \u00eentre rural \u0219i urban \u0219i al valorilor reprezentate de acestea.<\/p>\n Care este metoda ta de lucru cu actorii? Spre exemplu, \u00een spectacolul <\/i>O scrisoare din 1920, ai pornit de la \u00eensemn\u0103rile lui <\/i><\/b>Andri\u0107[4]<\/b><\/a> despre Bosnia, potrivit c\u0103rora aceasta este \u201eo \u021bar\u0103 minunat\u0103, plin\u0103 de ur\u0103 \u0219i fric\u0103\u201d, iar mai apoi ai realizat – dup\u0103 cum spunea actorul Adis Mehanovi\u0107 – c\u0103 totul \u00een Bosnia-Her\u021begovina a r\u0103mas la fel ca \u00een anii \u201920, singura excep\u021bie fiind arhitectura; drept urmare, ai renun\u021bat la textul respectiv\u00a0 \u00een timpul celei de-a \u0219aptea repeti\u021bie.<\/i><\/b><\/p>\n Crea\u021bia mea teatral\u0103 are \u00een vedere eliberarea actorilor de sub acele structuri, ierarhii \u0219i moduri de g\u00e2ndire care devin, \u00een general, standarde de lucru \u00een acest mediu. Sunt interesat de metodele prin care un actor poate deveni o tem\u0103 politic\u0103 pe scen\u0103 \u0219i de modalitatea prin care ajunge la o reprezentare autentic\u0103, \u00een loc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un instrument. Acest lucru e uneori destul de dificil, de vreme ce sistemul teatral actual \u00eencearc\u0103, printre altele, s\u0103 elimine capacitatea de \u00een\u021belegere a celuilalt \u00eentr-o structur\u0103 teatral\u0103 non-ierarhic\u0103. \u00centr-un astfel de proces de lucru, repeti\u021biile au rolul unor confrunt\u0103ri ideologice pentru cei implica\u021bi \u00een proiect, produc\u00e2nd astfel materialul performativ.<\/p>\n Din acest punct de vedere, cum \u021bi se par actualele proteste din\u00a0 Bosnia-Her\u021begovina (februarie 2014), cu adev\u0103rat strig\u0103te disperate \u00eentr-o \u021bar\u0103 plin\u0103 de corup\u021bie \u0219i foamete, \u0219i care reflect\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, o situa\u021bie foarte asem\u0103n\u0103toare cu cea din Croa\u021bia?<\/i><\/b><\/p>\n Sunt de acord cu protestele din Bosnia, de vreme ce ele reprezint\u0103 o reac\u021bie fa\u021b\u0103 de violen\u021ba structural\u0103 impus\u0103 de institu\u021biile economice \u0219i politice asupra propriilor cet\u0103\u021beni \u00een ultimii 20 de ani. Aceste proteste confirm\u0103 faptul c\u0103 nu a disp\u0103rut con\u0219tiin\u021ba de clas\u0103 \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103, \u00een ciuda \u00eentregii lobotomii na\u021bionale. Cel mai mare obstacol cu care se confrunt\u0103 criticii protestelor din Bosnia este faptul c\u0103 protestatarii au ie\u0219it din matricea etnocentric\u0103 \u0219i \u0219i-au ar\u0103tat solidaritatea \u00een lupta pentru drepturile sociale la o scar\u0103 mai mare. Aceast\u0103 \u021bar\u0103 n-a mai experimentat a\u0219a ceva de la destr\u0103marea Iugoslaviei.<\/p>\n \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, repertoriul Teatrului Tineretului (ZeKaeM) din Zagreb cuprinde \u0219i spectacolul t\u0103u, <\/i>Hamlet. Ce loc ocup\u0103 Ofelia \u00een tragedia activist\u0103 a lui Hamlet?<\/i><\/b><\/p>\n Pozi\u021bia Ofeliei e legat\u0103 de \u00eentregul meu concept regizoral, din care reiese c\u0103 toat\u0103 lumea a conspirat \u00eempotriva lui Hamlet \u00eenc\u0103 de la bun \u00eenceput, cu scopul de a-l elimina \u00een calitate de unic mo\u0219tenitor al tat\u0103lui asasinat. \u00cen locul nebuniei performative a lui Hamlet ca modalitate de investigare a adev\u0103rului, aici societatea e cea care st\u00e2rne\u0219te nebunia lui Hamlet, folosind un joc colectiv pentru a deforma realitatea \u00een care acesta ar trebui s\u0103 joace.<\/p>\n Cu toate astea, se pare c\u0103 Zagreb, un metonim pentru Croa\u021bia, este cel mai restrictiv \u00een privin\u021ba spectacolelor tale;\u00a0 ai reu\u0219it,\u00a0 \u00eentr-un final, s\u0103 prezin\u021bi<\/i><\/b> <\/i><\/b>Zoran \u0110in\u0111i\u0107 la Belgrad \u0219i spectacolul despre istoria Bosniei-Her\u021begovina de dup\u0103 r\u0103zboi (\u00een Zenica), o istorie definit\u0103 de politica tripartit\u0103[5]<\/b><\/a> \u201edivide et impera\u201d[6]<\/b><\/a>, dar nu ai reu\u0219it s\u0103 joci <\/i>Aleksandra Zec \u00een Zagreb. Prin acest spectacol, ai vrut s\u0103 readuci \u00een prim-plan un eveniment care s-a petrecut \u00een decembrie 1991, c\u00e2nd un m\u0103celar bogat din Zagreb a fost omor\u00e2t \u00eempreun\u0103 cu familia sa, singura lor vin\u0103 fiind aceea c\u0103 erau s\u00e2rbi stabili\u021bi \u00een Croa\u021bia. Cu diferite ocazii, ai men\u021bionat faptul c\u0103 acest eveniment pune \u00een discu\u021bie caracterul defensiv al R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103 al Croa\u021biei, de vreme ce criminalii erau membrii unor trupe militare speciale, care au fost mai t\u00e2rziu achita\u021bi. Care-i motivul pentru care Zagrebul nu poate accepta \u201eadev\u0103rul \u00eentunecat, incredibil de \u00eentunecat, infernal de \u00eentunecat al lui Martie\u201c \u2013 al R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103?<\/i><\/b><\/p>\n Zagreb, fiind metonimul pentru Croa\u021bia, are o problem\u0103 cu tot ceea ce chestioneaz\u0103 imaginea fals\u0103, trucat\u0103 a R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103 \u0219i pove\u0219tile care \u00eel \u00eenso\u021besc. Aceast\u0103 imagine nu include \u0219i uciderea s\u00e2rbilor civili \u00een timpul r\u0103zboiului \u0219i dup\u0103 r\u0103zboi, abuzurile din lag\u0103rul de concentrare Lora, agresiunile croa\u021bilor asupra Bosniei-Her\u021begovina \u0219i cazul Aleksandrei Zec. Cu toate astea, autovictimizarea e prezent\u0103 \u00een mod constant. Pur \u0219i simplu, nu pot s\u0103 \u00een\u021beleg de ce r\u0103zboiul este promovat ca o valoare fundamental\u0103 a unei societ\u0103\u021bi. \u00cen contextul \u00een care acest r\u0103zboi a fost folosit pentru jefuirea propriet\u0103\u021bii publice \u0219i a servit drept catalizator pentru na\u021bionalismul monolitic \u0219i \u00een care autorii celor mai mari crime comise \u00een acea vreme nu au fost g\u0103si\u021bi nici dup\u0103 20 de ani, rolul social al artistului este acela de demascare a mitologiei r\u0103zboiului, care continu\u0103 s\u0103 domine realitatea croat\u0103 \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n E\u0219ti, de asemenea, considerat drept \u201ecel mai controversat regizor din fosta Iugoslavie\u201c.\u00a0<\/i><\/b>\u021ain minte c\u0103, atunci c\u00e2nd ai \u00eenceput s\u0103 lucrezi \u00een compania de teatru Le Cheval, erai la fel de controversat. Deci, ca s\u0103 \u00eenchei acest interviu, a\u0219 vrea s\u0103-mi vorbe\u0219ti despre <\/i><\/b>Hrvanje Hrvata[7]<\/b><\/i><\/a> (Le Cheval, 1999), un spectacol pe care eu, personal, \u00eel consider foarte puternic. Un spectacol prin care ai admis c\u0103 \u201etinere\u021bea nu-\u0219i justific\u0103 lipsa ra\u021biunii\u201c, ca s\u0103 citez dintr-un c\u00e2ntec al trupei <\/i>Disciplina Ki\u010dme din 1983.<\/i><\/b><\/p>\n Perioada pe care am petrecut-o la Le Cheval a fost formatoare pentru mine. Pe de o parte, nu aveam deloc experien\u021b\u0103 teatral\u0103. Pe de alt\u0103 parte, sim\u021beam nevoia s\u0103 vorbesc despre realitatea social\u0103 a acelor timpuri, s\u0103 g\u0103sesc un limbaj \u0219i un mediu potrivit prin care s\u0103 fac asta. Pe atunci, eram mai mult interesat de performance<\/i>-ul anilor \u201960 \u0219i de metodele lor ini\u021biale \u2013 care excludeau implicarea \u00een cicluri repetitive, non-documentarea, transformarea performerilor \u0219i a spectatorilor \u2013 dec\u00e2t \u00een teatrul pe care \u00eel vedeam \u00een contextul local. Personal, cred c\u0103 acest spectacol <\/i>este unul dintre cele mai interesante proiecte din perioada Le Cheval. El a ajuns s\u0103 fie \u00een cele din urm\u0103 copilul bastard al artei conceptuale \u0219i al happening<\/i>-ului, \u00een care am folosit pentru prima oar\u0103 mijloace performative media pe o strategie artistic\u0103-activist\u0103. Lupta<\/b>… <\/i>a fost programat s\u0103 se joace, pe 24 martie 1999, \u00een fa\u021ba ambasadei Republicii Federale Iugoslavia de atunci, un stat compus din Serbia \u0219i Muntenegru. Asta se \u00eent\u00e2mpla la patru ani de la sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului, \u00eentr-o zon\u0103 politic\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 de tensiuni bilaterale \u00eentre Croa\u021bia \u0219i Republica Federal\u0103 Iugoslavia. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, spectacolul nu a primit aprobarea poli\u021biei pentru a fi jucat.<\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere locul \u00een care trebuia s\u0103 fie prezentat, contextul politic, dar \u0219i faptul c\u0103 NATO a lansat atacurile \u00eendelung prevestite asupra Republicii Federale Iugoslavia \u00een aceea\u0219i zi, spectacolul a atras un num\u0103r egal de spectatori, jurnali\u0219ti \u0219i poli\u021bi\u0219ti. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, am sim\u021bit c\u0103 se n\u0103scuse deja un anumit tip de performance<\/i> \u0219i c\u0103 nu mai era nevoie s\u0103 adaug nimic nou. Poli\u021bi\u0219tii i-au controlat pe organizatori \u0219i au confiscat casetele \u0219i filmele foto ale jurnali\u0219tilor. Spectatorii \u00eencercau s\u0103 disting\u0103 \u00eentre ce era real \u0219i ce f\u0103cea parte din spectacol. Erau create condi\u021biile \u00een care observatorii ad\u0103ugau un surplus estetic celor observa\u021bi.<\/p>\n Interviu realizat de Suzana Marjani\u0107<\/i><\/b><\/p>\n Traducere din limba englez\u0103 de Ionu\u021b Sociu<\/i><\/p>\n * Interviu ap\u0103rut \u00een antologia\u00a0Noi practici \u00een artele spectacolului din Europa de Est \/ New Performing Arts Practices in Eastern Europe<\/strong>, colec\u021bia de carte a Festivalului Interna\u021bional de Teatru de la Sibiu, ed. Iulia Popovici, Chi\u0219in\u0103u: Editura Cartier, 2014.<\/p>\n Suzana Marjani\u0107<\/b> (n. 1969) face parte din echipa de cercetare a Institutului de Etnologie \u0219i Folclor din Zagreb (Croa\u021bia), unde studiaz\u0103 religii \u0219i credin\u021be populare \u0219i antropologia performance<\/i>-ului. Pe l\u00e2ng\u0103 articole de specialitate, a publicat cartea Voci de alt\u0103dat\u0103: transgresiuni ale lumii \u00een jurnalele lui Krle\u017ea, 1914-1921\/1922<\/b> (2005), a co-editat antologia Bestiar cultural<\/b> <\/i>(2007) \u0219i Animalul literar<\/b> (2012) \u00eempreun\u0103 cu A. Zaradija Ki\u0161, Antologia studiilor de folclor<\/b> <\/i>(2010) \u00eempreun\u0103 cu M. Hamer\u0161ak \u0219i Antologia miturilor<\/b> (2010) cu I. Prica. Cartea ei despre arta performance<\/i>-ului \u00een Croa\u021bia urmeaz\u0103 s\u0103 fie publicat\u0103.<\/p>\n [1]<\/a> \u00cenainte de deveni prim-ministru al Serbiei \u00een 2001, Zoran \u0110in\u0111i\u0107<\/em> (1952-2003) a fost unul dintre liderii opozi\u021biei fa\u021b\u0103 de regimul lui Slobodan Milo\u0161evi\u0107<\/em>. A fost asasinat pe 12 martie 2003. (n.trad.<\/i>)<\/p>\n<\/div>\n [2]<\/a> Biljana Kova\u010devi\u0107-Vu\u010do (1952-2010) a fost o proeminent\u0103 activist\u0103 antir\u0103zboi. Se num\u0103r\u0103 printre fondatorii Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Serbia. (n.trad.<\/i>)<\/p>\n<\/div>\n [3]<\/a> Fondator al Partidului Musulman pentru Ac\u021biune Democrat\u0103, Alija Izetbegovi\u0107 (1925 \u2013 2003) a fost ales pre\u0219edinte al Bosniei-Her\u021begovina \u00een 1990. (n.trad.<\/i>)<\/p>\n<\/div>\n [4]<\/a> Ivo Andri\u0107\u00a0(1892<\/a>–1975<\/a>) a fost un\u00a0scriitor<\/a>\u00a0s\u00e2rb<\/a>,\u00a0laureat al Premiului Nobel pentru Literatur\u0103<\/a>\u00a0\u00een anul 1961. (n.trad.<\/i>)<\/p>\n<\/div>\n![\"Scen\u0103](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2014\/10\/Oliver-Frljic-Zoran-Djindjic.jpg\")
<\/a>
\n