{"id":1590,"date":"2014-08-28T11:54:04","date_gmt":"2014-08-28T11:54:04","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1590"},"modified":"2014-08-28T11:54:04","modified_gmt":"2014-08-28T11:54:04","slug":"conflictul-din-gaza-perspectiva-unui-israelian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/08\/28\/conflictul-din-gaza-perspectiva-unui-israelian\/","title":{"rendered":"Conflictul din Gaza: perspectiva unui israelian."},"content":{"rendered":"

Strul Zalman Leibu avea mai pu\u021bin de 6 ani c\u00e2nd a fost mutat \u00een ghetoul din Vaslui, ora\u0219ul \u00een care se n\u0103scuse, \u00eempreun\u0103 cu mama \u0219i bunica sa. C\u00e2nd a ajuns \u00een Israel, la 15 ani, a locuit \u00eentr-un kibu\u021b iar mai t\u00e2rziu a luptat \u00een r\u0103zboaiele \u00eempotriva diferitelor state arabe, \u00een 1956, 1967 \u0219i 1973. Acum, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 74 de ani, se ridic\u0103 \u00eempotriva politicilor statului pentru care a luptat: \u201eS\u0103 omori 400 de copii este o demen\u021b\u0103! Nu ne-a fost de-ajuns c\u0103 le-am jefuit p\u0103m\u00e2ntul?\u201d, spune despre recentul conflict din Gaza. (material publicat \u00een ziarul The Guardian<\/strong> \u00een anul 2009).<\/i><\/p>\n

Zalman Leibu este unui dintre cei peste 40 de supravie\u021buitori ai Holocaustului care au semnat, la mijlocul lunii august 2014, o scrisoare de condamnare<\/a> a masacrului din Gaza \u0219i a trivializ\u0103rii memoriei supravie\u021buitorilor \u0219i victimelor.<\/i><\/p>\n

Aveam 15 ani c\u00e2nd am ajuns \u00een Israel. \u00cemi amintesc ce am m\u00e2ncat \u00een ziua \u00een care am ajuns: m\u0103sline, omlet\u0103 din f\u0103in\u0103 de ou \u0219i p\u00e2ine, \u0219i ceai f\u0103r\u0103 zah\u0103r. \u00cemi amintesc cum mi-am umplut buzunarele cu p\u00e2ine, ca s\u0103 pot m\u00e2nca \u0219i mai t\u00e2rziu. \u00cenc\u0103 tr\u0103iesc cu aceast\u0103 traum\u0103, cu frica de a nu avea ce m\u00e2nca.<\/p>\n

La \u00eenceput eram patriot. Nu am \u0219tiut c\u0103 palestinienii au fost alunga\u021bi din aceast\u0103 \u021bar\u0103 \u00een 1948. De asemenea t\u00e2njeam dup\u0103 siguran\u021b\u0103. Trebuia \u0219i s\u0103 \u00eemi c\u00e2\u0219tig p\u00e2inea.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, unde m\u0103 n\u0103scusem, familia mea a fost persecutat\u0103 pentru c\u0103 eram evrei. Tat\u0103l meu a fost ridicat prima dat\u0103 \u00een 1940. Un om cu cizme negre p\u00e2n\u0103 la genunchi a intrat \u00een restaurantul bunicii mele \u0219i i-a spus tat\u0103lui meu: \u201eTu, vino cu mine!\u201d. \u00cen locul \u00een care l-au dus pentru interogatoriu, l-au pus cu fa\u021ba la perete, \u00een timp ce veneau \u0219i \u00eel b\u0103teau pe r\u00e2nd. V\u0103rul meu \u0219i un prieten al lui au fost de-asemenea aresta\u021bi. Au fost b\u0103tu\u021bi timp de 12 zile.<\/p>\n

Tat\u0103l meu a fost eliberat pentru c\u0103 unul dintre legionari era fiul unui prieten foarte bun al tatei. \u00cemi amintesc b\u0103taia \u00een geam a tat\u0103lui meu, c\u00e2nd s-a \u00eentors acas\u0103, la patru diminea\u021ba. Era b\u0103tut foarte r\u0103u. V\u0103rul meu a fost de-asemenea b\u0103tut foarte violent. Nu a avut niciodat\u0103 copii \u0219i a devenit o persoan\u0103 foarte nepl\u0103cut\u0103.<\/p>\n

Chiar \u00eenainte s\u0103 fim du\u0219i la ghetou, nu \u00eemi mai amintesc exact c\u00e2nd, tat\u0103l meu a fost ridicat din nou de jandarmerie. A fost dus la sinagog\u0103, \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi b\u0103rba\u021bii evrei din Vaslui, \u0219i apoi au fost muta\u021bi \u00eentr-un lag\u0103r de munc\u0103. A avut noroc: un v\u0103r de-ai lui, care colabora cu regimul, a aranjat s\u0103 fie eliberat. Vorbea germana \u0219i i-au g\u0103sit o slujb\u0103 la un afacerist rom\u00e2n care exporta cereale \u00een Germania. Mul\u021bi evrei erau folosi\u021bi pentru slujbe similare, datorit\u0103 cuno\u0219tin\u021belor lor de comer\u021b. Dar ceilal\u021bi b\u0103rba\u021bi din familia mea au r\u0103mas interna\u021bi \u00een lag\u0103r p\u00e2n\u0103 la venirea ru\u0219ilor.<\/p>\n

Eu am fost dus \u00een ghetou, \u00eempreun\u0103 cu majoritatea femeilor \u0219i copiilor din Vaslui. Bunica mea a \u00eencuiat u\u0219a casei \u0219i a pus cheile pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een fa\u021ba restaurantului. \u00cen ghetou erau o mul\u021bime de zvonuri despre tot felul de lucruri, dar eu m\u0103 sim\u021beam protejat de fetele \u0219i b\u0103ie\u021bii mai mari. Fetele mi-au cusut steaua galben\u0103 pe pulover. Mi-a pl\u0103cut.<\/p>\n

Nu \u00eemi amintesc foarte multe, dar \u00eemi amintesc senza\u021bia de foame. Supravie\u021buiam cu ceai \u0219i marmelad\u0103. Eram a\u0219a de slab c\u0103, atunci c\u00e2nd au venit ru\u0219ii, un asistent sanitar de-al lor m-a fotografiat. Oamenii erau at\u00e2t de \u00eenfometa\u021bi c\u0103 mureau pe picioare. Era o vorb\u0103 \u00een ghetou, c\u0103 cineva \u201emirosea hasemeniche<\/i>\u201d. E o expresie ebraic\u0103, care se refer\u0103 la rug\u0103ciunea pentru mor\u021bi. Dar era folosit\u0103 doar \u00een ora\u0219ul meu. Chiar am verificat cu mai mul\u021bi lingvi\u0219ti israelieni, specializa\u021bi \u00een ebraic\u0103, \u0219i nimeni nu pare s\u0103 o cunoasc\u0103.<\/p>\n

Foarte mul\u021bi aveau tuberculoz\u0103. \u00cemi amintesc c\u0103 \u00eentr-o noapte a trebuit s\u0103 dorm \u00een aceea\u0219i camer\u0103 cu o femeie \u0219i un copil care erau bolnavi. Mama mi-a spus s\u0103 nu m\u0103 mi\u0219c deloc. Femeia \u0219i copilul erau a\u0219a de slabi.<\/p>\n

Bunica mea a murit la c\u00e2teva luni dup\u0103 ce am fost du\u0219i \u00een ghetou. Corpul ei a r\u0103mas \u00een lag\u0103r mult timp, nu puteau s\u0103 o \u00eengroape. Cred c\u0103 cadavrul a \u00eenceput s\u0103 putrezeasc\u0103. Era un miros \u00eengrozitor. Apoi cineva a venit \u0219i a luat corpul \u00eentr-o c\u0103ru\u021b\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd am ajuns \u00een Israel, m-am mutat \u00eentr-un kibu\u021b, pe ai c\u0103rui conduc\u0103tori \u00eei cuno\u0219team din Rom\u00e2nia. Pe vremea aia, c\u00e2nd ajungeai \u00een kibu\u021b te trimiteau direct la camera de mas\u0103 \u0219i apoi \u00ee\u021bi ar\u0103tau unde s\u0103 dormi. Era mult\u0103 solidaritate. Conduceam camioneta Dodge care fusese folosit\u0103 de Orde Charles Wingate, ofi\u021berul serviciilor secrete britanice care ajutase mili\u021biile evreie\u0219ti s\u0103 lupte cu arabii \u0219i s\u0103 le bombardeze satele cu artileria. \u00cen kibu\u021b munceam de la r\u0103s\u0103rit p\u00e2n\u0103 la apusul soarelui \u0219i studiam istorie \u0219i cultur\u0103 evreiasc\u0103. Visul meu era s\u0103 merg la universitate, ceea ce am \u0219i reu\u0219it, dup\u0103 ce am terminat armata.<\/p>\n

R\u0103zboiul e foarte confuzant. Am intrat \u00een armat\u0103 la 18 ani. Nu vreau s\u0103 \u00eemi g\u0103sesc scuze, dar cred c\u0103 nu am omor\u00e2t pe nimeni. Am v\u0103zut solda\u021bi omor\u00e2nd prizonieri. \u00cen r\u0103zboiul din Sinai, din 1956, am luat prizonieri egipteni. Nici nu \u0219tiau unde se afl\u0103. Erau fellaheen<\/i>, erau \u021b\u0103rani. C\u00e2nd m-am \u00eentors din r\u0103zboiul din 1956, eram a\u0219a de obosit c\u0103 am dormit 22 de ore \u00een continuu. C\u00e2nd m-am trezit, proprietara era l\u00e2ng\u0103 mine cu doctorul. \u00cel chemase pentru c\u0103 era \u00eengrijorat\u0103.<\/p>\n

\u00cen r\u0103zboiul din 1967 ni s-a ordonat s\u0103 \u00eei lu\u0103m pe b\u0103rba\u021bii palestinienii din casele lor \u0219i s\u0103 \u00eei adun\u0103m \u00een curtea unei \u0219coli. F\u0103ceau tot ce le spuneam s\u0103 fac\u0103. Am intrat \u0219i \u00een casele lor, s\u0103 c\u0103ut\u0103m arme. Dup\u0103 aceea, un coleg mi-a zis: \u201eVezi ceasul \u0103sta? L-am luat\u201d.<\/p>\n

Acum, c\u00e2nd m\u0103 uit \u00eenapoi, v\u0103d minciunile. Liderul kibu\u021bului zicea c\u0103 Rusia [URSS] este a doua patrie pentru noi. Erau foarte de st\u00e2nga. Dar, cu toate acestea, arabii care lucrau \u00een kibu\u021b nu m\u00e2ncau \u00een aceea\u0219i \u00eenc\u0103pere cu noi. Cele mai multe kibu\u021buri erau construite pe p\u0103m\u00e2ntul expropriat de la arabii care fuseser\u0103 alunga\u021bi. Iar sindicatele evreie\u0219ti, care erau de asemenea foarte sioniste, luptau pentru \u00eengr\u0103direa dreptului la munc\u0103 al arabilor.<\/p>\n

\u00cen kibu\u021b nu \u0219tiau cum m\u0103 cheam\u0103. \u00cen primele \u0219ase luni, \u00eemi ziceau Romaneh (Rom\u00e2nul). Copiii kibu\u021bnicilor ne ziceau \u201eLocul doi\u201d. Oamenii nu st\u0103teau la aceea\u0219i mas\u0103 cu noi. Ziceau: \u201eDe ce nu v-a\u021bi luptat cu nazi\u0219tii? Sunte\u021bi buni de nimic. A\u021bi mers la camerele de gazare ca mielul la t\u0103iere!\u201d.<\/p>\n

\u00cen ghetou am f\u0103cut tot ce ni s-a ordonat. Dac\u0103 ziceau \u201eveni\u021bi la gar\u0103 m\u00e2ine la 4.30 diminea\u021ba\u201d, to\u021bi evreii mergeau, pentru c\u0103 ne g\u00e2ndeam c\u0103 dac\u0103 ne supunem ne putem salva. Am f\u0103cut tot ce ni s-a ordonat, ba \u0219i mai mult. Dar aici, unde ei se luptau cu arabii, noi nu \u00eensemnam nimic. Noi eram \u201eLocul doi\u201d.<\/p>\n

Dar pentru noi fusese un act de curaj s\u0103 supravie\u021buim. Doar s\u0103 r\u0103m\u00e2i \u00een via\u021b\u0103 era mare lucru.<\/p>\n

Fratele so\u021biei mele Naomi, tr\u0103ie\u0219te \u00een Haradar, un settlement<\/i>. Este parte din teritoriile ocupate de Israel \u00een 1967. Fratele ei a luat o bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, iar arabii i-au construit casa. El nu \u00eei ur\u0103\u0219te con\u0219tient pe arabi. Este educat, doctor \u00een chimie. Dar eu nu mai pot vorbi cu el, nu mai pot s\u0103-l vizitez. Acolo po\u021bi vedea barierele pe care le pune Israelui \u00een West Bank. Ne-a chemat la el de Pesah, dar cum pot s\u0103 s\u0103rb\u0103toresc l\u00e2ng\u0103 un zid care-mi aminte\u0219te de ghetoul din Var\u0219ovia?<\/p>\n

Nara\u021biunea istoric\u0103 predat\u0103 aici este o minciun\u0103. Am citit manualele pe care le pred\u0103 Naomi la \u0219coal\u0103. Se \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 nimeni \u00een istorie nu a mai fost supus unui proces de exterminare total\u0103, precum evreii. Eu sunt \u00eempotriva acestei paradigme. Iar evreii care au murit nu aveau nimic de-a face cu sionismul. Foarte mul\u021bi erau liberali, aveau idei iluministe [universaliste].<\/p>\n

Am trei nepoate pe care le iubesc foarte mult, dar \u00eemi este imposibil s\u0103 vorbesc cu ele despre Holocaust. C\u00e2nd atrag aten\u021bia asupra faptului c\u0103 nazi\u0219tii pl\u0103nuiau s\u0103 ucid\u0103 \u0219i chiar au ucis, multe alte grupuri [etnice \u0219i sociale], nu doar pe evrei, nepoata mea, care a vizitat Auschwitz-ul, se uit\u0103 la mine cu mil\u0103. \u00cemi zice: \u201eTu nu e\u0219ti israelian. Nu e\u0219ti unul dintre noi, ai r\u0103mas un str\u0103in\u201d.<\/p>\n

Dar este teribil\u0103 experien\u021ba victimei. Eu am supravie\u021buit. A fost extraordinar c\u00e2nd i-am v\u0103zut pe primii ru\u0219i intr\u00e2nd \u00een ora\u0219. Pl\u00e2ngeam c\u00e2nd am ie\u0219it afar\u0103 din ghetou.<\/p>\n

Poate c\u0103 este tocmai din cauz\u0103 c\u0103 nu \u00eemi g\u0103sesc locul aici, dar eu resping pretextele folosite de Israel pentru a ucide arabi.<\/p>\n

Strul Zalman Leibu a discutat cu Toni O\u2019Loughlin. <\/i><\/p>\n

Text publicat \u00een The Guardian<\/strong>\u00a0pe 2 februarie 2009. Traducerea \u0219i adaptarea din limba englez\u0103: David Schwartz.<\/i><\/i><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Strul Zalman Leibu avea mai pu\u021bin de 6 ani c\u00e2nd a fost mutat \u00een ghetoul din Vaslui, ora\u0219ul \u00een care se n\u0103scuse, \u00eempreun\u0103 cu mama \u0219i bunica sa. C\u00e2nd a ajuns \u00een Israel, la 15 ani, a locuit \u00eentr-un kibu\u021b iar mai t\u00e2rziu a luptat \u00een r\u0103zboaiele \u00eempotriva diferitelor state arabe, \u00een 1956, 1967 \u0219i 1973. Acum, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 74 de ani, se ridic\u0103 \u00eempotriva politicilor statului pentru care a luptat: \u201eS\u0103 omori 400 de copii este o demen\u021b\u0103! Nu ne-a fost de-ajuns c\u0103 le-am jefuit p\u0103m\u00e2ntul?\u201d, spune despre recentul conflict din Gaza. (material publicat \u00een ziarul The Guardian…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1590"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1590"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1590\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1590"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1590"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1590"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}