{"id":1579,"date":"2014-08-14T18:06:17","date_gmt":"2014-08-14T18:06:17","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1579"},"modified":"2016-09-26T12:09:04","modified_gmt":"2016-09-26T12:09:04","slug":"rogvaiv-proiect-de-arta-activa-impotriva-oricarei-forme-de-discriminare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/08\/14\/rogvaiv-proiect-de-arta-activa-impotriva-oricarei-forme-de-discriminare\/","title":{"rendered":"ROGVAIV \u2013 proiect de art\u0103 activ\u0103 \u00eempotriva oric\u0103rei forme de discriminare"},"content":{"rendered":"

de Bogdan Georgescu<\/strong><\/em><\/p>\n

(fragment din lucrarea de doctorat <\/i>Teatrul Comunitar <\/i><\/b>\u0219i Arta Activ\u0103<\/i><\/b>, Universitatea Na\u021bional\u0103 de Art\u0103 Teatral\u0103 \u0219i Cinematografic\u0103 I.L. Caragiale, Bucure\u0219ti. Data sus\u021binerii \u2013 28 iunie 2013<\/i>)<\/i><\/p>\n

Distribu\u021bia spectacolului: <\/i>Emilian Cre\u021bu, Veaceslav Sambri<\/i>\u0219<\/i>, Ina Surdu, Doriana Talmazan \u0219i Irina Vacarciuc. Produc\u0103tori: Nicoleta Esinencu \u0219i Nora Dorogan. Premiera a avut loc la data de 20 iunie 2011, la Teatrul Sp\u0103l\u0103torie, Chi\u0219in\u0103u, Moldova.<\/i><\/p>\n

ROGVAIV<\/b> este un spectacol-document<\/i> despre intoleran\u021ba exprimat\u0103 public, deschis, f\u0103r\u0103 niciun fel de control, responsabilitate sau ru\u0219ine, de c\u0103tre lideri de opinie \u0219i personalit\u0103\u021bi ale vie\u021bii publice din Republica Moldova 2011.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een 1864, prin Codul Penal introdus, \u0219i prin Constitu\u021bie, rela\u021biile \u00eentre persoane de acela\u0219i sex nu erau \u00een niciun fel incriminate, \u00een 1995 Moldova elimin\u0103 din Codul Penal articolul ce condamna rela\u021biile homosexuale, articol introdus \u00een legisla\u021bia Rom\u00e2niei mari \u00een anul 1937, dup\u0103 modelul Germaniei naziste, la ini\u021biativa lui Carol al II-lea. Ast\u0103zi \u00eens\u0103, legea antidiscriminare, care ar trebui s\u0103 aib\u0103 ca scop protejarea minorit\u0103\u021bilor de orice tip de abuzurile statului, \u00een primul r\u00e2nd, \u0219i apoi ale cet\u0103\u021benilor, este retras\u0103 din Parlamentul Moldovei din cauza sintagmei orientare sexual\u0103<\/i>. Liderii politici ies public cu declara\u021bii de tipul: \u201esunt ni\u0219te deregl\u0103ri, natura-i natur\u0103, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 le punem \u00een prim-plan. C\u0103 doar noi nu scoatem de la spitalul de psihiatrie oamenii bolnavi \u0219i-i aducem la \u0218tefan cel Mare, nu? Nu voi vota\u201d, <\/i>\u0219i se folosesc de aceast\u0103 situa\u021bie pentru a-\u0219i face campanie electoral\u0103, promi\u021b\u00e2nd familii normale<\/i>.<\/p>\n

Temele propuse de c\u0103tre actorii-performeri \u00een procesul de documentare au fost variate, cre\u00e2nd o imagine complex\u0103 a problemelor sociale cu care se confrunta Moldova \u00een anul 2011. Doriana Talmazan a propus explorarea rela\u021biei dintre stat \u0219i biseric\u0103 (\u00een condi\u021biile \u00een care Moldova este un stat laic), educa\u021bia sexual\u0103 \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i \u00een familie, unirea cu Rom\u00e2nia, homofobia \u0219i legea antidiscriminare, libertatea de expresie \u00een teatru. Irina Vacarciuc a propus explorarea mass-mediei ca surs\u0103 de informare sau de manipulare, educa\u021bia sexual\u0103 \u00een \u0219coal\u0103, discriminarea din cauza orient\u0103rii sexuale, familia ca pilon al societ\u0103\u021bii \u0219i violen\u021ba domestic\u0103 \u0219i tema moldoveanul \u2013 diagnostic sau identitate?<\/i>. \u00cen propunerile lui Emilian Cre\u021bu revin teme precum religia, educa\u021bia sexual\u0103 sau legea antidiscriminare, al\u0103turi de problema limbii ruse ca o posibil\u0103 a doua limb\u0103 oficial\u0103. Ina Surdu a propus tema violen\u021bei \u00een familie \u2013 tem\u0103 explorat\u0103 de actri\u021b\u0103 \u0219i \u00een <\/i>alte proiecte, tema h\u0103r\u021buirii sexuale \u00een \u0219coli \u0219i la locul de munc\u0103, educa\u021bia \u2013 cu vorba sau cu b\u00e2ta<\/i> \u0219i tema corup\u021biei din sistemul educa\u021bional universitar.<\/p>\n

Propunerea care a revenit la fiecare dintre cei cinci a fost cea a legii antidiscriminare, refuzat\u0103 spre a fi promulgat\u0103 de c\u0103tre Parlament din cauza men\u021bion\u0103rii sintagmei orientare sexual\u0103<\/i> \u00een lista categoriilor discriminate. Conflictele \u00een jurul acestui subiect au continuat \u0219i dup\u0103 \u00eencheierea proiectului. La presiunea Uniunii Europene \u0219i a programului de m\u0103suri ce trebuie adoptat \u00een procesul de aderare, Moldova promulg\u0103, \u00een 2012, o lege antidiscriminare care elimin\u0103 sintagma orientare sexual\u0103<\/i> (singurul loc unde este men\u021bionat\u0103 \u00een lege fiind \u00een situa\u021bia discrimin\u0103rii \u00een ob\u021binerea unui loc de munc\u0103).<\/p>\n

Existen\u021ba unei astfel de legi este esen\u021bial\u0103 pentru a proteja cet\u0103\u021benii de abuzurile \u0219i discrimin\u0103rile f\u0103cute de c\u0103tre institu\u021biile de stat ale republicii Moldova, \u0219i, implicit, de protejare a minorit\u0103\u021bilor sexuale de c\u0103tre majoritatea societ\u0103\u021bii. Dac\u0103 unui poli\u021bist sau unui medic i se poate p\u0103rea c\u0103 o persoan\u0103 ar putea avea alt\u0103 orientare sexual\u0103, indiferent dac\u0103 acea persoan\u0103 apar\u021bine cu adev\u0103rat minorit\u0103\u021bilor sexuale sau este doar p\u0103rerea respectivului reprezentant al statului, \u0219ansele ca acea persoan\u0103 s\u0103 fie tratat\u0103 diferen\u021biat, umilit\u0103 \u0219i persecutat\u0103 sunt foarte mari.<\/p>\n

Un pas important a fost cel al select\u0103rii situa\u021biilor publice ce vor fi reconstituite \u00een spectacol (reenactment<\/i>-uri) \u0219i crearea unui cod de transcriere a lor, cuprinz\u00e2nd elementele sonore, suprapuneri ale replicilor personajelor, atitudine, atmosfer\u0103.<\/p>\n

Titlul ales pentru proiect \u2013 ROGVAIV<\/b> \u2013 reprezint\u0103 acronimul utilizat \u00een fizica optic\u0103 pentru definirea spectrului luminii cunoscut popular sub numele de curcubeu \u0219i coincide, pe \u00eentreg mapamondul, cu steagul comunit\u0103\u021bii minorit\u0103\u021bilor sexuale.<\/p>\n

Pentru fiecare culoare a fost aleas\u0103 o situa\u021bie discriminatorie, f\u0103r\u0103 a limita selec\u021bia la categoria minorit\u0103\u021bi sexuale, problema ridicat\u0103 fiind una mult mai grav\u0103 \u2013 respingerea a orice este diferit de ceea ce este deja cunoscut.<\/p>\n

Cele \u0219apte scene reconstruite<\/i> \u00een ROGVAIV<\/b> au fost: Ro\u0219u \u2013 conferin\u021ba de pres\u0103 a ambasadorului Uniunii Europene \u00een Moldova, \u00een care acesta sanc\u021biona devierile de la acordul privind integrarea \u00een Uniunea European\u0103 a Republicii Moldova; Oranj \u2013 un articol discriminatoriu al unui student moldovean la Universitatea Sorbona, publicat pe blogul personal, care cuprinde dou\u0103zeci \u0219i \u0219apte de motive pentru care iube\u0219te Moldova, inclusiv intoleran\u021ba fa\u021b\u0103 de minorit\u0103\u021bile sexuale; Galben \u2013 monolog liant<\/i>, construit ca o testimonie pe un caz real \u2013 un t\u00e2n\u0103r de dou\u0103zeci \u0219i \u0219apte de ani care s-a sinucis \u00een decembrie 2010, din cauza faptului c\u0103 era \u0219antajat de c\u0103tre doi poli\u021bi\u0219ti care-l amenin\u021bau c\u0103 vor dezv\u0103lui p\u0103rin\u021bilor \u0219i la locul de munc\u0103 orientarea sa sexual\u0103; Verde \u2013 o edi\u021bie a emisiunii Sare \u0219i Piper<\/b> \u00een care invitatul, Jon Onoje, un imigrant din Sierra Leone, proasp\u0103t devenit cet\u0103\u021bean al Republicii Moldova, este ironizat \u0219i pus \u00een situa\u021bii ridicole de c\u0103tre realizatorii emisiunii; Albastru \u2013 o emisiune cu profil social \u00een care dou\u0103 femei dintr-un cartier m\u0103rgina\u0219 al Chi\u0219in\u0103ului protesteaz\u0103 \u00eempotriva construirii pe strada lor a unui centru pentru copii cu dizabilit\u0103\u021bi; Indigo \u2013 emisiunea de analiz\u0103 politic\u0103 \u00cen Profunzime<\/b>, \u00een care trei dintre liderii politici ai republicii Moldova, \u00eempreun\u0103 cu moderatorul emisiunii, au o criz\u0103 de r\u00e2s \u00een momentul c\u00e2nd se ajunge la discutarea legii antidiscriminare, declan\u0219at\u0103 de cuvinte precum homosexuali <\/i>sau orientare sexual\u0103, <\/i>criz\u0103 ce duce la \u00eentreruperea emisiunii; Violet \u2013 conferin\u021ba de pres\u0103 a organiza\u021biei Gender.Doc (organiza\u021bie nonguvernamental\u0103 care are ca scop promovarea \u0219i sprijinul comunit\u0103\u021bii minorit\u0103\u021bilor sexuale din Moldova) prin care se face public\u0103 situa\u021bia care a condus la sinuciderea t\u00e2n\u0103rului de dou\u0103zeci \u0219i \u0219apte de ani \u0219i sunt prezentate \u0219i alte abuzuri din partea unor angaja\u021bi ai statului, cu scopul de a \u00eencuraja victimele sau rudele acestora s\u0103 fac\u0103 pl\u00e2ngeri \u0219i s\u0103 creeze presiune, f\u0103r\u0103 team\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 a le fi ru\u0219ine de expunere.<\/p>\n

Vorbind despre diferen\u021be<\/i>, un \u00eentreg proces de lucru a avut loc \u00een jurul \u00een\u021belegerii<\/i> situa\u021biilor analizate, multe dintre confuzii \u0219i blocaje fiind generate de nuan\u021bele de limb\u0103 \u0219i de structur\u0103. Capcana era reprezentat\u0103 de faptul c\u0103, de\u0219i utilizam acelea\u0219i cuvinte, ne refeream la lucruri diferite, din cauza structurilor de g\u00e2ndire provenite din limba rus\u0103. Astfel, \u00een\u021belegerea c\u00e2t mai clar\u0103 a sensurilor, a diferen\u021belor dintre ce se spune \u0219i aluziile \u0219i atacurile f\u0103cute \u00een multe dintre scenele publice, p\u0103strarea c\u00e2t mai precis\u0103 a gesturilor \u0219i a intensit\u0103\u021bilor lor au fost principalele scopuri urm\u0103rite \u00een cadrul repeti\u021biilor. Decizia de a nu p\u0103stra corelarea identit\u0103\u021bii de gen a performerilor cu identitatea personajelor interpretate a fost f\u0103cut\u0103 \u00een racord cu valorile promovate \u0219i sprijinite prin \u00eentreg demersul.<\/p>\n

Spectacolul a avut premiera \u00een iunie 2011 \u0219i este \u00eenc\u0103 parte din repertoriul Teatrului Sp\u0103l\u0103torie. Interviurile realizate cu persoane publice, prin care acestea \u00ee\u0219i exprimau sus\u021binerea public\u0103 a comunit\u0103\u021bii minorit\u0103\u021bilor sexuale din republica Moldova, rulau pe un ecran \u00een spa\u021biul de a\u0219teptare \u00eenainte de intrarea la spectacol. Scenele publice reconstruite<\/i>, a c\u0103ror \u00eenregistrare putea fi vizionat\u0103 pe internet, au fost scoase de c\u0103tre respectivele televiziuni la scurt timp dup\u0103 premiera spectacolului.\u00a0\u00a0 <\/b><\/p>\n

Dezbaterile cu publicul de dup\u0103 fiecare reprezenta\u021bie, concepute ca o parte component\u0103 a spectacolului, se centrau pe modul \u00een care comunitatea minorit\u0103\u021bilor sexuale din Moldova poate fi sprijinit\u0103, evit\u00e2nd discu\u021biile de tipul a fi sau nu de acord cu tolerarea acestor persoane. Proiectul s-a bucurat de un sprijin important pentru diseminare \u0219i promovare din partea organiza\u021biei Gender.Doc.<\/p>\n

Tot \u00een cadrul proiectului ROGVAIV<\/b> a avut loc \u0219i ini\u021bierea Arhivei<\/i> Usc\u0103torie<\/i> \u2013 arhiv\u0103 ce curpinde interviurile documentare \u0219i de sus\u021binere ale personalit\u0103\u021bilor publice din Moldova care au acceptat s\u0103 se implice. Arhiva a fost dezvoltat\u0103 ulterior de c\u0103tre Teatrul Sp\u0103l\u0103torie \u00een proiectul Kompot<\/i>, incluz\u00e2nd, de aceast\u0103 dat\u0103, \u0219i mesaje de asumare public\u0103 a unor membri ai comunit\u0103\u021bii minorit\u0103\u021bilor sexuale sau mesaje de acceptare \u0219i de sprijin din partea familiilor acestora.<\/p>\n

Spectacolul Drag\u0103 Moldova, putem s\u0103 ne pup\u0103m pu\u021bin de tot?<\/b>, de Nicoleta Esinencu \u0219i Jessica Glause[1]<\/a>, se concentreaz\u0103 pe aceea\u0219i tem\u0103 \u0219i continu\u0103 campania de sensibilizare a societ\u0103\u021bii moldovene\u0219ti privind pozi\u021bia ei \u00een raport cu minorit\u0103\u021bile sexuale. \u00cen acest spectacol au fost implica\u021bi membrii reali ai comunit\u0103\u021bii care se expun direct \u0219i vorbesc deschis despre cine sunt \u0219i despre via\u021ba lor, \u00een contextul \u00een care \u0219ansele de a fi expulzat la marginea societ\u0103\u021bii, \u00een cazul unei astfel de expuneri, sunt maxime.<\/p>\n

Spectacolul ROGVAIV<\/b> a fost invitat \u00een mai multe festivaluri: Festivalul Temps D\u2019Image<\/b> \u2013 Cluj 2011, \u00een cadrul programului Zilele Str\u00e2mbe<\/b> \u2013 subRahova, Bucure\u0219ti 2011, Festivalul Dramaturgiei Rom\u00e2ne\u0219ti<\/b> \u2013Timi\u0219oara 2012, Festivalul Gayfest<\/b> \u2013 Bucure\u0219ti 2012, \u00een Festivalul 50 de ani de interculturalitate<\/b> \u2013 T\u00e2rgu Mure\u0219 2012 \u0219i \u00een cadrul programului The Best From The Eas<\/b>t<\/b>, realizat de c\u0103tre Volkstheater \u2013 Viena 2013 \u0219i a fost distins cu mai multe premii, printre care \u201eCel mai puternic proiect social pentru promovarea drepturilor comunit\u0103\u021bii minorit\u0103\u021bilor sexuale\u201d, <\/i>acordat de c\u0103tre Gender.Doc \u00een anul 2011 \u0219i \u201ePremiul pentru cel mai bun spectacol\u201d<\/i>, \u00een cadrul Festivalului Dramaturgiei Rom\u00e2ne\u0219ti, Timi\u0219oara 2012. Piesa de teatru ROGVAIV <\/b>a fost pulicat\u0103 \u00een PAJ \u2013 A Journal of Performance and Art<\/b>, 103 \u2013 ianuarie 2013, volumul XXX5, nr. 1, PAJ Publications by MIT Press Journals.<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> Cu: Elena Anmeghichean, Vladimir Anmeghichean, Ion Bor\u0219, Alexandru Frolov, Eugen G\u00eenju, Galina Murzin. Scenografie \u0219i costume: Pavel Br\u0103ila, Pascale Martin. Lumini: Jan Maria Lukas. Produc\u021bia: Teatrul Sp\u0103l\u0103torie 2013.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Bogdan Georgescu (fragment din lucrarea de doctorat Teatrul Comunitar \u0219i Arta Activ\u0103, Universitatea Na\u021bional\u0103 de Art\u0103 Teatral\u0103 \u0219i Cinematografic\u0103 I.L. Caragiale, Bucure\u0219ti. Data sus\u021binerii \u2013 28 iunie 2013) Distribu\u021bia spectacolului: Emilian Cre\u021bu, Veaceslav Sambri\u0219, Ina Surdu, Doriana Talmazan \u0219i Irina Vacarciuc. Produc\u0103tori: Nicoleta Esinencu \u0219i Nora Dorogan. Premiera a avut loc la data de 20 iunie 2011, la Teatrul Sp\u0103l\u0103torie, Chi\u0219in\u0103u, Moldova. ROGVAIV este un spectacol-document despre intoleran\u021ba exprimat\u0103 public, deschis, f\u0103r\u0103 niciun fel de control, responsabilitate sau ru\u0219ine, de c\u0103tre lideri de opinie \u0219i personalit\u0103\u021bi ale vie\u021bii publice din Republica Moldova 2011. Dac\u0103 \u00een 1864, prin Codul Penal…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[160],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1579"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1579"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1579\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3415,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1579\/revisions\/3415"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1579"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1579"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1579"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}