{"id":1571,"date":"2014-07-28T16:04:12","date_gmt":"2014-07-28T16:04:12","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1571"},"modified":"2016-09-26T12:09:31","modified_gmt":"2016-09-26T12:09:31","slug":"a-fi-gay-este-un-act-politic-este-o-declaratie-de-emancipare-eminamente-politica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/07\/28\/a-fi-gay-este-un-act-politic-este-o-declaratie-de-emancipare-eminamente-politica\/","title":{"rendered":"\u201eA fi gay este un act politic, este o declara\u021bie de emancipare eminamente politic\u0103.\u201d"},"content":{"rendered":"

Interviu cu Adrian Newell P\u0103un<\/b><\/em><\/p>\n

Adrian Newell P\u0103un s-a n\u0103scut \u00een 1958 \u00een Bucure\u0219ti. Este grafician \u0219i militant pentru drepturile homosexualilor. \u00cen clasa a opta a desenat pe tabl\u0103 o caricatur\u0103 anti-sovietic\u0103.<\/i><\/p>\n

A fost re\u021binut de Brigada de Moravuri a Mili\u021biei Bucure\u0219ti pentru homosexualitate, \u00een timp ce \u00eencerca s\u0103 \u201eaga\u021be\u201d \u00eentr-un wc public un mili\u021bian \u00een civil. A \u00eencercat s\u0103 semneze adeziunea sa la SLOMR (Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Rom\u00e2nia), \u00eens\u0103 a fost \u00eempiedicat de Securitate. \u00cen 1979, a fost obligat s\u0103 renun\u0163e la cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103 (pe care a redob\u00e2ndit-o \u00een 1996). \u00cen 1980, a plecat \u00een SUA ca refugiat politic. Din 1984 a lucrat pentru Hayward Daily Review<\/b>. Public\u0103 poezii \u00een ziarele culturale locale. \u00centre 1987-1989 c\u0103l\u0103tore\u0219te \u00een Alaska, Canada, SUA, Mexic, Brazilia, Argentina, \u00eentre\u021bin\u00e2ndu-se din <\/i>job-uri ocazionale \u0219i pred\u00e2nd engleza. \u00cen 1992 devine coordonatorul Biroului rom\u00e2n al IGLHRC (International Gay and Lesbian Human Righs Comission) din San Francisco. \u00cen 1996 lanseaz\u0103 Romanian LesBiGays<\/b>, prima pagin\u0103 de internet gay \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u0219i revine pentru 3 luni \u00een \u021bara. \u00cen 1999 se mut\u0103 definitiv \u00een Romania. \u00cen 2000, devine coordonatorul CI&D al asocia\u021biei ACCEPT. \u00cen 2005 produce primele emisiuni radio l.g.b.t. \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00een format digital, distribuite de radioul online GayOne<\/b>. Public\u0103 articole \u0219i poezii \u00een Tribuna<\/b>, Observator Cultural<\/b>, revista 22<\/b>, \u0219i acord\u0103 interviuri despre situa\u021bia comunit\u0103\u021bii gay din Rom\u00e2nia pentru revista Flac\u0103ra<\/b> \u0219i pentru Ziarul Financiar<\/b>. \u00cen 2012, lanseaz\u0103 portalul RO Q DOC<\/b>, dedicat filmelor documentare queer.<\/i><\/p>\n

Unde-ai copil\u0103rit? \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/i><\/b><\/p>\n

Sunt n\u0103scut \u00een 1958, pe strada Petre Tina, \u00een raionul Tudor Vladimirescu, un cartier proletar, unde era \u015fi stadionul \u201e23 August\u201d. Strada mai este \u0219i acum, dar nu \u0219i casa \u00een care m-am n\u0103scut \u015fi \u00een care am copil\u0103rit. Ne-au demolat \u00een 1965. Era o cas\u0103 minunat\u0103. Bunica mea a fost croitoreas\u0103 pentru armata regal\u0103. Mama mea a fost muncitoare \u0219i tat\u0103l meu sudor. Proletari, proletari. Strada Petre Tina era o strad\u0103 frumoas\u0103, lini\u015ftit\u0103, cu ci\u015fmele: aveam la noi pe strad\u0103 trei familii de \u0163igani, dou\u0103 familii de evrei \u0219i o familie de unguri.<\/p>\n

Poveste\u0219te-ne o \u00eent\u00e2mplare din copil\u0103ria sau din adolescen\u021ba ta de care te sim\u021bi foarte legat<\/i><\/b>.<\/i><\/p>\n

\u00cen clasa a opta aveam un coleg de clas\u0103 de familie bun\u0103. Mama lui era arhitect\u0103 \u0219i tat\u0103l lui era director adjunct la un institut de proiectare \u0219i desen tehnic. \u0218i primise din str\u0103in\u0103tate, din Germania, o trus\u0103 de desen tehnic Rothring. Era mare chestie pe vremea aia. Eu deja desenam pe-atunci, \u0219i m-a invitat la el s\u0103 test\u0103m trusa. \u0218i lui \u00eei pl\u0103cea s\u0103 deseneze. Am desenat, ne-am distrat, ne-am \u021binut \u00een bra\u021be \u0219i dup-aia mi-a zis: \u201eHai s\u0103-\u021bi ar\u0103t ceva!\u201d. \u0218i mi-a ar\u0103tat un Paris Match<\/b> din 1969, cu un articol despre evenimentele de la Stonewall, din New York[1]<\/a>. Era \u00een 1974, deci dup\u0103 cinci ani. Mi-a citit el articolul. Citea \u015fi vorbea fran\u021buze\u0219te bine. A\u0219a am v\u0103zut prima dat\u0103, \u00een 1974, homosexuali demonstr\u00e2nd, \u0219i mi-am dat seama c\u0103, \u00een fond, \u201ebulangiii\u201d nu sunt chiar ni\u0219te pro\u0219ti, \u0103\u0219tia chiar demonstreaz\u0103 \u0219i au ceva de spus. Atunci ceva s-a declan\u0219at \u00een mine. Articolul \u0103sta parc-a fost trimis din cer. Imaginea acelor homosexuali americani care demonstrau mi-a r\u0103mas \u00een minte pentru totdeauna. A \u00eenceput s\u0103 nu-mi mai fie fric\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie, b\u0103iatul \u0103sta, colegul meu, mi-a dat curaj. De c\u00e2te ori m\u0103 vedeam cu el, aveam curaj. Nu mi-era ru\u0219ine \u0219i m\u0103 sp\u0103rgeam \u00een figuri. Asta a fost trezirea la adev\u0103rata mea identitate sexual\u0103 \u015fi la activism. A\u0219a am \u00eenceput s\u0103 v\u0103d c\u0103 exist\u0103 \u0219i altceva \u00een afar\u0103 de ni\u0219te oameni care stau toat\u0103 ziua \u201ela pescuit\u201d. C\u0103 exist\u0103 \u0219i altceva.<\/p>\n

Ce a urmat dup\u0103 experien\u021ba asta?<\/i><\/b><\/p>\n

La \u015fcoal\u0103 am f\u0103cut un desen-manifest. Tot Paris Match<\/b>-ul \u0103la m-a inspirat. Era acolo un articol despre invazia din Cehoslovacia din 1968, \u015fi am v\u0103zut o caricatur\u0103 cu un soldat sovietic cu picioarele cr\u0103c\u0103nate pe dou\u0103 tancuri. Scria \u201ePraga\u201d \u0219i pe tancuri \u201eCCCP\u201d <\/b>(URSS). Am copiat \u00een felul meu caricatura aia, pe tabl\u0103, cu cret\u0103 alb\u0103. Dezastru… A venit val-v\u00e2rtej directorul \u015fcolii, direct la mine, zbier\u00e2nd. Rotaru \u00eel chema. Mi-a dat patru sau cinci palme peste fa\u0163\u0103, m-a luat de perciuni, de urechi, m-a t\u00e2r\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u00een biroul lui \u015fi m-a \u00eencuiat acolo. A chemat Securitatea, care, timp de dou\u0103 zile \u015fi dou\u0103 nop\u0163i, ne-a anchetat \u015fi pe mine, \u015fi pe tata.<\/p>\n

Am luat 3 la purtare, c\u0103 altceva n-aveau ce s\u0103-mi fac\u0103. Eram minor. Am r\u0103mas repetent. Tata a fost destul de \u0219ocat de acest episod.<\/p>\n

\"photo.v2\"<\/a><\/p>\n

Ce-au zis p\u0103rin\u021bii t\u0103i c\u00e2nd au aflat c\u0103 e\u0219ti gay?<\/i><\/b><\/p>\n

N-au aflat, eu le-am spus. Mama a spus: \u201e\u0219tiam\u201d, \u015fi nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi n-a mai deschis subiectul orient\u0103rii mele sexuale. Iar tata a spus: \u201eDac\u0103 \u0219tiam, te str\u00e2ngeam de g\u00e2t. M-ai b\u0103gat de multe ori \u00een belele. Dup\u0103 ce c\u0103 te dai anti-comunist, mai e\u0219ti \u0219i homosexual. M\u0103 bagi \u00een morm\u00e2nt\u201d. Am fost un copil foarte dificil.<\/p>\n

Pentru mine cuv\u00e2ntul homosexual nu e o insult\u0103. N-am inventat eu termenul, dar l-am adoptat. Nici triunghiul roz, pentru mine, nu este o stigm\u0103. Nu l-am inventat eu, dar l-am adoptat, e al meu. N-am vrut s\u0103 fiu identificat a\u0219a, da’ dac\u0103 heterosexualii m-au identificat a\u0219a, nu m\u0103 sup\u0103r. M\u0103car am un nume cu care s\u0103 ar\u0103t c\u0103 exist \u0219i asta este situa\u0163ia. Uneori e important s\u0103 dezamors\u0103m simbolistica negativ\u0103, adopt\u00e2nd termenii peiorativi folosi\u0163i la adresa noastr\u0103, a gay-ilor. \u00cen felul \u0103sta, eu controlez semnifica\u0163ia, simbolistica, nu heterosexualii homofobi. Nu mai e proprietatea lor. Bulangiu? Poponar? Da, sigur! S\u0103 nu-mi spui \u00eens\u0103 c\u0103 ar\u0103t ca ultimu’ bulangiu… \u201eultimu’\u201d m\u0103 jigne\u015fte. Eu m\u0103 cred printre primii!<\/p>\n

S-au folosit tot felul de cuvinte pentru noi: muist, cre\u021bar, curist, chiar \u015fi termenul \u201estudent\u201d. Nu \u0219tiu de ce se zicea \u201estudent\u201d. Muist si cre\u021bar, astea erau de baz\u0103. Aveam \u0219i noi vocabularul nostru: a \u021bi-o trage \u00een cre\u021b, a da ciocane, a da un clei.<\/p>\n

Nu exista o comunitate gay \u00eenainte de `89, cum nici acum nu cred c\u0103 exist\u0103, \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. O comunitate de homosexuali arti\u0219ti, \u00een Rom\u00e2nia, n-a existat niciodat\u0103, \u0219i poate c\u0103 va trece mult timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd va exista una. Noi ne cuno\u0219team \u00eentre noi, dar nu se poate spune c\u0103 eram o comunitate.<\/p>\n

Nimeni nu-\u0219i punea problema: hai s\u0103 facem o pies\u0103 gay sau o expozi\u0163ie cu tematic\u0103 homo sau mai \u0219tiu eu ce. N-ar fi avut nicio \u0219ans\u0103, n-ar fi putut s\u0103 fie finan\u021bate. Cenzura veghea!<\/p>\n

\u00cens\u0103 \u0219op\u00e2rle erau multe. Circula pornografia gay. Unii s\u00e2rbii de pe la Timi\u0219oara care c\u0103l\u0103toreau des \u00een Iugoslavia f\u0103ceau bi\u015fni\u0163\u0103 cu pornografie gay occidental\u0103. Unii au f\u0103cut averi din asta.<\/p>\n

Cum ajungeai la pornografie?<\/i><\/b><\/p>\n

Bi\u0219ni\u021barii vindeau \u015fi pornografie, \u015fi le f\u0103ceau rost celor cu bani \u015fi de casete video. Unii dintre ei erau m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu stewardesele de la Tarom, Lufthansa, Jat. Dac\u0103 nu-\u021bi f\u0103ceau rost, te trimiteau la un anume fotograf care se ocupa cu asta. Era un fotograf l\u00e2ng\u0103 cinema Timpuri Noi, era un gang acolo \u0219i un mic laborator foto. \u0218i fotograful ce f\u0103cea? Cump\u0103ra reviste porno gay \u0219i f\u0103cea poze dup\u0103 ele, mici, ca de buletin, \u0219i cump\u0103rai. Poze dup\u0103 paginile din reviste. Te duceai la el, \u00een spate, \u0219i acolo era foto-laboratorul lui particular. Nimeni nu \u0219tia cum \u00eel chema pe fotograful \u0103sta, dar toat\u0103 lumea \u00eei zicea Vasi sau Vasile. Sunt sigur c\u0103 nu era numele lui adev\u0103rat. Te duceai cu el acolo \u00een spate \u0219i r\u0103sfoiai revistele. \u0218i-\u021bi alegeai: \u201eUna de-asta \u0219i una de-asta\u201d, \u0219i el \u00ee\u021bi f\u0103cea, \u0219i zicea: \u201eVino \u00een trei-cinci zile\u201d. \u00ce\u021bi f\u0103cea poze dup\u0103 poze. \u0102sta era catalogul lui. Nu-\u021bi d\u0103dea niciodat\u0103 originalul. \u00ce\u021bi facea poze alb-negru. Cele din reviste erau color.<\/p>\n

\u0218i unde \u021bineai pozele alea? \u00cen portofel?<\/i><\/b><\/p>\n

Le ascundeam \u00een c\u0103r\u0163i. F\u0103ceam schimb cu ele. Vasile f\u0103cea poze \u0219i cu vedete de cinema populare pe atunci. Cu actri\u021be, cu actori, cu Alain Delon, Brigitte Bardot. Vasile se cuno\u0219tea cu oamenii de la cinematografe \u0219i \u00eei ruga s\u0103 taie cadre din filme, le folosea \u0219i-\u021bi f\u0103cea poze din ele. O poz\u0103 costa 1 leu.<\/p>\n

Cam mult<\/i><\/b>.<\/i><\/p>\n

Mult! P\u0103i… un bilet de cinema costa un leu dou\u0103zeci\u0219icinci la matineu, doi lei cincizeci dup\u0103 ora patru. Pozele alea erau cu b\u0103rba\u021bi frumo\u0219i, dar niciunul erect. Dac\u0103 era erect \u0219i te prindea mili\u021bia, era nasol. Altfel puteai s\u0103 zici foarte u\u0219or c\u0103 sunt nuduri artistice. \u00cen anii `70 eram la liceul Tonitza, audient, aveam pove\u0219tile mele cu nuduri… Pozele erau obiect de studiu… artistic.<\/p>\n

\u201eMarea noastr\u0103 problem\u0103 era \u0219antajul\u201d<\/b><\/p>\n

Cum reu\u0219eai s\u0103 \u201efentezi\u201d Articolul 200, care incrimina rela\u021biile sexuale \u00eentre persoane de acela\u0219i sex, pedeapsa fiind doi ani de \u00eenchisoare?<\/i><\/b><\/p>\n

Cea mai mare problem\u0103 \u00een perioada comunismului, pentru mine, n-a fost Articolul 200. \u00centr-un fel sau altul, fiecare \u00een felul s\u0103u g\u0103sea metoda s\u0103 fac\u0103 rost de un partener pentru sex. Sexul homo e de c\u00e2nd lumea, \u0219i daca chiar vrei, \u00eel g\u0103se\u0219ti. E ca \u015fi pescuitul: stai \u00een parc, pe o banc\u0103, \u0219i p\u00e2n’ la urm\u0103\u2026 trage! Marea noastr\u0103 problem\u0103 era \u0219antajul. Nu \u0219tiai niciodat\u0103 cine te putea \u0219antaja ca s\u0103 ob\u021bin\u0103 ceva de la tine \u0219i c\u00e2t de departe putea merge toat\u0103 povestea asta. Mul\u0163i homosexuali s-au sinucis din cauza \u015fantajului, al\u0163ii au consim\u0163it s\u0103 colaboreze cu Mili\u0163ia, cu Securitatea, ca informatori. Suspiciunea era cel mai mare du\u0219man. Unii erau cu nervii \u00een pioneze!<\/p>\n

Legisla\u021bia anti-homosexual\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, este relativ nou\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 1934, Rom\u00e2nia n-a avut legisla\u021bie anti-homosexual\u0103. Odat\u0103 cu apari\u0163ia Codului Penal, \u00een timpul lui Carol al-II-lea, a fost introdus\u0103 pedepsirea homosexualit\u0103\u0163ii, par\u0163ial copiind politica anti-gay a Germaniei naziste. URSS avea deja o legisla\u0163ie anti-homosexualitate \u00eenc\u0103 din 1933, anul \u00een care, la ordinul lui Stalin, au fost construite \u015fi primele Gulaguri. Cea mai crunt\u0103 opresiune a homosexualilor din Rom\u00e2nia a fost \u00een perioada comunist\u0103.<\/p>\n

C\u00e2t de importante sunt pentru tine toate ac\u021biunile artistice \u00een care ai fost implicat?<\/i><\/b><\/p>\n

Orice act de crea\u021bie artistic\u0103 te \u021bine \u00een priz\u0103. Fie c\u0103 e ceva de amploare, fie de mic\u0103 anvergur\u0103, aproape privat \u015fi intim. Eu cunosc oameni care deseneaz\u0103 \u0219i picteaz\u0103 \u0219i care n-au avut niciodat\u0103 o expozi\u021bie. Totul e numai pentru ei \u0219i prietenii lor, da? Faptul c\u0103 ar\u0103\u021bi fie \u0219i unui singur om ce faci \u0219i faptul c\u0103 reu\u0219e\u0219ti prin actul t\u0103u artistic s\u0103-\u021bi pui \u021bie \u0219i altora o problem\u0103 semnificativ\u0103 din punct de vedere politic, moral, etic, sexual… te umanizeaz\u0103. Altfel cazi \u00een ni\u0219te rutine destul de anoste \u015fi nefericite. Iar toate astea te scot din, cum se zice \u00een englez\u0103, the daily doldrums<\/i>, adic\u0103 din rutina zdrobitoare a vie\u021bii cotidiene moderne. Actul artistic te mobilizeaz\u0103 \u0219i te face s\u0103 vrei s\u0103 participi, \u00een\u021belegi? \u00cen momentul \u00een care desenezi ceva sau faci un scheci de teatru sau mai-\u0219tiu-eu-ce, \u0219i cineva vine s\u0103-l vad\u0103, \u00een momentul \u0103la tu e\u0219ti \u00een rai. \u0218i, indiferent c\u00e2te \u0219uturi ai primit de la via\u021b\u0103, atunci, instantaneu, te-ai remontat.<\/p>\n

\u201eCe regret eu este c\u0103 noi nu avem o adev\u0103rat\u0103 comunitate gay \u00een Rom\u00e2nia\u201d<\/b><\/p>\n

Legat de sexualitate, de homosexualitate\u2026<\/i><\/b><\/p>\n

Sincer, nu mi-am dorit s\u0103 fiu homosexual. Conceptul de m\u00e2ndrie, pe mine, pur \u0219i simplu, m\u0103 las\u0103 rece. Nu sunt m\u00e2ndru ca sunt homosexual, cum nu sunt nici m\u00e2ndru c\u0103 sunt rom\u00e2n sau c\u0103 sunt b\u0103rbat. Nu, n-am nicio contribu\u021bie la asta, \u00eens\u0103 nu regret. Nu regret nici c\u0103 sunt rom\u00e2n, nici c\u0103 sunt b\u0103rbat, nu regret nici c\u0103 sunt homosexual. Asta am, cu asta defilez, \u0219i fac tot ce trebuie ca \u0219i al\u021bii s\u0103 se simt\u0103 bine \u00een pielea lor. Nu mi-e ru\u0219ine. N-am de ce s\u0103-mi fie ru\u0219ine.<\/p>\n

Ce regret eu este c\u0103 noi nu avem o adev\u0103rat\u0103 comunitate gay \u00een Rom\u00e2nia. Asta pentru c\u0103 noi, \u00een \u021bara asta, nu avem o cultur\u0103 a activismului politic. A fi gay este un act politic, este o declara\u021bie de emancipare eminamente politic\u0103. Mul\u021bi sunt homosexuali, pu\u021bini sunt \u00eens\u0103 gay. \u0218i mai pu\u021bini queer. Vede\u021bi grada\u021biile? Una este despre ce fac. Ce fac eu? Sunt homosexual. Cine sunt eu? Sunt gay. Asta-i diferen\u021ba. La noi nu se \u00een\u021belege chestia asta. Una define\u0219te ce fac, o alta define\u0219te ce sunt. \u0218i a treia \u2013 queer <\/i>\u2013 define\u0219te care \u00eemi sunt aspira\u021biile.<\/p>\n

\"photo<\/a><\/p>\n

Totu\u0219i, au existat pozi\u021bii ale activismului gay care au produs ni\u0219te schimb\u0103ri importante.<\/i><\/b><\/p>\n

Eliminarea Articolului 200 din Codul Penal este victoria major\u0103, dar \u015fi provocarea major\u0103 pentru homosexualii din Rom\u00e2nia. Presiunile externe bine \u0163intite, precum \u015fi nevoia Rom\u00e2niei de a adera la structurile europene \u015fi la cele euro-atlantice au f\u0103cut ca legisla\u0163ia anti-gay s\u0103 dispar\u0103 din Codul Penal \u00een anul 2000. \u00cen Rom\u00e2nia, forme de activism gay s-au f\u0103cut sim\u0163ite \u00eenc\u0103 din 1992, an \u00een care au ap\u0103rut Gay45<\/b>, prima publica\u0163ie gay din istoria Rom\u00e2niei, asocia\u0163ia \u201eTotal Relations\u201d, prima organiza\u0163ie gay din Rom\u00e2nia, S.I.R.D.O, pentru ca apoi, \u00een 1996, s\u0103 fie \u00eenregistrat un succes mult a\u015fteptat de activi\u015ftii gay, \u0219i anume \u00eenregistrarea oficial\u0103 a organiza\u0163iei non-guvernamentale ACCEPT. Cu toate acestea, este regretabil c\u0103 aceste evenimente politico-juridice nu au dus la apari\u0163ia unei comunit\u0103\u0163i gay vizibile, militante, influente, at\u00e2t cultural, c\u00e2t \u015fi politico-legislativ. La 24 de ani de la Revolu\u0163ia din 1989, \u015fi la 14 ani de la abrogarea Articolului 200, comunitatea gay r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare atomizat\u0103, f\u0103r\u0103 reprezentare politic\u0103, suferind de o vizibilitate cultural\u0103 \u015fi mediatic\u0103 precar\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia anului 2014, \u00eenc\u0103 nu exist\u0103 pres\u0103 <\/b>gay, evenimente culturale <\/i><\/b>gay <\/b>de anvergur\u0103 na\u0163ional\u0103, finan\u0163ate \u00een parteneriat public-privat, mass-media gay. \u00cen acest moment, tot ce mai are comunitatea gay sunt c\u00e2teva ac\u0163iuni culturale cu tematic\u0103 gay, realizate pe baz\u0103 de voluntariat \u015fi cu finan\u0163\u0103ri minuscule, ini\u0163iate \u015fi organizate de o m\u00e2n\u0103 de persoane queer idealiste, care refuz\u0103 s\u0103 se dea b\u0103tute, g\u0103zduite de asocia\u0163ii non-guvernamentale, care \u015fi ele sufer\u0103, la r\u00e2ndul lor, de subfinan\u0163are.<\/p>\n

Cum crezi c\u0103 zona asta de activism politic \u0219i artistic gay poate s\u0103 devin\u0103 mai vizibil\u0103?<\/i><\/b><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd printr-o multitudine de activit\u0103\u021bi artistice \u015fi sociale. Ele sunt baza. Ele atrag oamenii \u00eentotdeauna, chiar si sub pretextul celor care vin s\u0103 vad\u0103 ce mai fac \u201e\u0103ia\u201d, dar s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 to\u0163i, la final, pleac\u0103 de-acolo cu ceva pozitiv \u00een cap. Pleac\u0103 cu ni\u0219te idei, sunt mai deschi\u0219i la minte. Poate chiar \u0219i cu un pic de curaj. Cu o deschidere c\u0103tre subiect. Unele persoane, acolo, chiar \u00ee\u0219i g\u0103sesc partenerul de via\u021b\u0103, \u0219i dac\u0103 \u021bi-ai g\u0103sit partenerul t\u0103u de via\u021b\u0103 la o pies\u0103 cu tem\u0103 gay, n-ai s\u0103 ui\u021bi niciodat\u0103 momentul \u0103la – o pies\u0103 gay va fi mereu important\u0103 pentru tine. Imediat se face o leg\u0103tur\u0103 indisolubil\u0103. Actul de cultur\u0103 este un fel de ancor\u0103, \u00eentre individ \u015fi comunitatea din care face parte. A\u015fa c\u0103: deseneaza!, picteaz\u0103!, nu te sfii!, nu-\u021bi fie ru\u0219ine s\u0103 le ar\u0103\u021bi celorlal\u021bi ce este sensibilitatea gay!<\/p>\n

Mai e \u0219i problema faptului c\u0103 noi n-avem edituri, publica\u0163ii de profil. \u00cen occident sunt edituri, sute de publica\u0163ii specializate pe zona gay. Noi n-avem o infrastructur\u0103 cultural\u0103 gay. \u0218i dac\u0103 n-ai o infrastructur\u0103 cultural\u0103, nu po\u021bi s\u0103 ai activism. Cultura \u0219i politica merg m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Cultura este politic\u0103! Nu se poate una f\u0103r\u0103 alta. Sunt siameze. Dac\u0103 nu ai fundamentul \u0103sta, nu po\u021bi s\u0103 ai cultur\u0103. Nu ai cultur\u0103, nu ai activism. Nu ai activism, nu ai comunitate. Faptul c\u0103 eu fac sex anal \u0219i c\u0103 \u0219i tu faci sex anal nu m\u0103 leag\u0103 de tine mai cu nimic. Dec\u00e2t poate pentru 5 sau 10 minute…<\/p>\n

\u201eS-au publicat autori gay homosexuali \u00een timpul comunismului\u201d<\/b><\/p>\n

Care sunt arti\u0219tii t\u0103i gay prefera\u021bi?<\/i><\/b><\/p>\n

Vorbeam \u00eenainte de \u0219op\u00e2rle, \u0219i erau multe \u0219op\u00e2rle \u00eentr-o publica\u021bie de anvergur\u0103 european\u0103, care se numea Secolul 20<\/b>, coordonat\u0103 de Dan H\u0103ulic\u0103. Revista lui Dan H\u0103ulic\u0103, prin anii \u201870, a avut un num\u0103r \u00een care jum\u0103tate din revist\u0103 era dedicat\u0103 pictorului gay David Hockney. Toate lucr\u0103rile lui homo-erotice erau acolo, \u00eens\u0103 nu se men\u021biona, desigur, c\u0103 el este gay. Dar cine avea ochi vedea. Este un foarte bun grafician. \u0218tii, s\u0103 creezi \u0219op\u00e2rle e o art\u0103 \u00een sine: s\u0103 spui ce nu trebuie s\u0103 spui public, toat\u0103 lumea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i nimeni s\u0103 nu p\u0103\u021beasc\u0103 ceva. Asta e arta \u0219op\u00e2rlei. S\u0103 insul\u021bi, s\u0103 te revol\u021bi, toat\u0103 lumea s\u0103 \u0219tie c\u0103 o faci \u0219i nimeni s\u0103 n-o poat\u0103 demonstra, \u0219i autorit\u0103\u021bile s\u0103 nu te poat\u0103 \u00eenchide. Asta e o art\u0103 \u00een sine.<\/p>\n

S-au publicat autori gay homosexuali \u00een timpul comunismului. Trebuie s\u0103-mi vede\u021bi biblioteca. Doamna Antoaneta Ralian insera \u00een introducerile c\u0103r\u021bilor pe care le traducea compara\u021bii cu lucr\u0103ri ale unor scriitori gay nord-americani. A\u0219a am auzit eu de City of Night<\/b> a lui John Rechy. Doamna asta chiar a f\u0103cut ceva! Cred c\u0103 nu gre\u015fe\u015fc dac\u0103 o fac fag hag[2]<\/b><\/a><\/i>\u2026 Doamna Ralian cuno\u0219tea gay-i importan\u021bi. Era o foarte bun\u0103 traducatoare, o femeie inteligent\u0103. Eu citeam autori gay ocidentali adu\u015fi prin filiera iugoslav\u0103. Unele c\u0103r\u021bi erau \u00een limba rom\u00e2n\u0103, traducerea copiat\u0103 de m\u00e2n\u0103, apoi trase la xerox. Mult\u0103 poezie \u015fi proz\u0103 american\u0103. Walt Whitman, Lanston Hughes, Truman Capote, Allen Ginsberg, Virginia Woolf erau foarte priza\u0163i \u00een Rom\u00e2nia. A fost publicat\u0103 o traducere foarte bun\u0103 a lui Mihnea Gheorghiu a operei lui Walt Whitman. A mai fost tradus\u0103 apoi \u0219i de Valeriu R\u00e2peanu, o traducere modest\u0103 \u00eens\u0103. Tennessee Williams a fost publicat \u00een Romania \u00een colec\u021bia BPT. Unele dintre piesele sale erau jucate \u00een teatrele bucure\u015ftene. S-a publicat poezie gay occidental\u0103, mai pu\u021bin\u0103 proz\u0103 \u00eens\u0103, proza era prea evident\u0103. \u00cen perioada comunist\u0103 s-a publicat La Revedere Berlin!<\/b> de Christopher Isherwood. Mi-aduc aminte \u0219i de un film din 1964, cred c\u0103 se numea Str\u0103inul<\/b>. Unui b\u0103iat burghez \u00eei cade cu tronc un muncitor, care era sus\u021bin\u0103tor al partidului comunist, \u0219i burghezul \u0103sta \u00eencepe s\u0103 devina interesat de politica de st\u00e2nga. Nu se pup\u0103, nu se nimic, dar felul \u00een care se uit\u0103 la tipul \u0103sta, felul \u00een care \u00eei vorbe\u0219te numai cu \u201edrag\u0103\u201d, manierismele sale efeminate, languroase, evident c\u0103 nu puteau fi dec\u00e2t ale unui homosexual. \u00cen schimb, violul homo din filmul Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni<\/b>, realizat \u00een 1993, este poate cel mai lipsit de realism act sexual din istoria cinematografiei europene.<\/p>\n

\u0218i lucr\u0103rile tale de grafic\u0103?<\/i><\/b><\/p>\n

Lucr\u0103rile mele de grafic\u0103 sunt foarte pe tem\u0103. Nu exist\u0103 ambivalen\u021be, echivoc \u00een ele. \u00cen 1999, cam la 70% le-am dat foc.<\/p>\n

De ce?<\/i><\/b><\/p>\n

Nu \u0219tiu. A\u0219a mi-a venit mie. O lun\u0103 de zile m-am sim\u021bit bine dup\u0103 ce le-am dat foc, eram ca o oaie recent tuns\u0103, u\u015furat, zglobiu. M-am sim\u021bit bine c\u00e2nd le-am vazut c\u0103 ard \u0219i dup-aia m-am sim\u021bit r\u0103u. Eu sunt chiar str\u00e2ng\u0103tor. Voiam s-o iau de la cap\u0103t. Nu \u0219tiu de ce voiam s-o iau de la cap\u0103t \u0219i ce anume voiam s\u0103 iau de la cap\u0103t. Am avut un moment de derut\u0103. Re\u00eentorcerea din Statele Unite a fost foarte grea. \u0218i r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 foarte dificil\u0103 pentru c\u0103 eu \u00eenc\u0103 nu m-am adaptat complet.<\/p>\n

Care \u021bi se pare c\u0103 sunt c\u00e2\u0219tigurile, dup\u0103 1990, \u00een zona de pozi\u021bionare gay?<\/i><\/b><\/p>\n

Noua genera\u021bie a devenit mai deschis\u0103, mai relaxat\u0103, mai curioas\u0103, \u0219i nu pare c\u0103 vrea s\u0103 se ascund\u0103. Asta este bine, dar s\u0103 \u0219tii c\u0103 nu este meritul activismului rom\u00e2nesc. Pentru c\u0103 acesta nu a existat. \u00censu\u0219i articolul 200 a disp\u0103rut nu ca urmare a demersurilor, a activit\u0103\u021bilor, a demonstra\u021biilor noastre \u00een strad\u0103. Nu, a fost o directiv\u0103 de la Bruxelles. Adev\u0103rat, ne-am c\u00e2\u0219tigat libertatea, dar n-am luptat pentru ea, iar asta se vede \u015fi se simte. Sigur, s-au facut presiuni din \u021bar\u0103, s-au trimis scrisori, dar nimeni n-a ie\u0219it \u00een strad\u0103 \u00eenante de anul 2000. Primul mar\u015f gay a fost \u00een 2005.<\/p>\n

Eu sunt progresist, nu mai sunt de st\u00e2nga. Am fost de st\u00e2nga, acuma sunt progresist. Nu mai cred \u00een revolutie, cred \u00een progres, cred \u00een evolu\u021bie. Lucrurile trebuie s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 \u00een mod natural. Fiecare genera\u021bie trebuie s\u0103 contribuie. Am ales s\u0103 evoluez. Nu mai vreau revolu\u021bie. A fost o perioad\u0103 c\u00e2nd voiam revolu\u021bie. Ziceam: \u201eD\u0103m cu comuni\u015ftii, cu fasci\u015ftii \u015fi cu homofobii de p\u0103m\u00e2nt \u0219i-o lu\u0103m de la cap\u0103t\u201d. E o mare gre\u0219eal\u0103. Nu dai cu lumea de p\u0103m\u00e2nt, pe oameni \u00eei educi, construie\u0219ti lucruri \u00eempreun\u0103 cu ei, \u00eenve\u021bi s\u0103 coexi\u0219ti cu ei. \u0218i toate astea prin cultur\u0103, prin educa\u021bie, prin socializare f\u0103r\u0103 bariere \u015fi prejudec\u0103\u0163i… dar \u0219i prin activitate politic\u0103.<\/p>\n

Interviu realizat de PAUL DUNCA \u0219i MIHAELA MICHAILOV<\/i><\/b><\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> Revoltele de la Stonewall au fost o serie de proteste spontane, violente, ale comunit\u0103\u021bii gay din New York \u00eempotriva violen\u021bei poli\u021biei. Sunt considerate primul eveniment major al mi\u0219c\u0103rii de liberare gay \u00een Statele Unite ale Americii.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Termen provenit din jargonul comunit\u0103\u021bilor Gay nord-americane, ce desemneaz\u0103 o femeie care admir\u0103, socializeaz\u0103 sau\/\u0219i are rela\u021bii apropiate exclusiv sau \u00een majoritate cu b\u0103rba\u021bi gay.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interviu cu Adrian Newell P\u0103un Adrian Newell P\u0103un s-a n\u0103scut \u00een 1958 \u00een Bucure\u0219ti. Este grafician \u0219i militant pentru drepturile homosexualilor. \u00cen clasa a opta a desenat pe tabl\u0103 o caricatur\u0103 anti-sovietic\u0103. A fost re\u021binut de Brigada de Moravuri a Mili\u021biei Bucure\u0219ti pentru homosexualitate, \u00een timp ce \u00eencerca s\u0103 \u201eaga\u021be\u201d \u00eentr-un wc public un mili\u021bian \u00een civil. A \u00eencercat s\u0103 semneze adeziunea sa la SLOMR (Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Rom\u00e2nia), \u00eens\u0103 a fost \u00eempiedicat de Securitate. \u00cen 1979, a fost obligat s\u0103 renun\u0163e la cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103 (pe care a redob\u00e2ndit-o \u00een 1996). \u00cen 1980, a plecat \u00een SUA…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[95],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1571"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1571"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1571\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3416,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1571\/revisions\/3416"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1571"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}