{"id":1559,"date":"2014-07-21T14:18:59","date_gmt":"2014-07-21T14:18:59","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1559"},"modified":"2016-09-26T12:10:25","modified_gmt":"2016-09-26T12:10:25","slug":"e-un-soi-de-ura-de-sine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/07\/21\/e-un-soi-de-ura-de-sine\/","title":{"rendered":"\u201eE un soi de ur\u0103 de sine\u201d"},"content":{"rendered":"<p><b><i>Interviu cu Adrian Schiop<\/i><\/b><\/p>\n<p><i>Adrian Schiop (n. 1973, Porumbacu de Jos, jude\u021bul Sibiu) a absolvit Facultatea de Psihologie \u0219i \u0218tiin\u021be ale Educa\u021biei \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii \u201eBabes-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca \u0219i a urmat studii de masterat \u00een lingvistic\u0103 la Facultatea de Litere a aceleia\u0219i universit\u0103\u021bi. \u00cen 2013, a \u00eencheiat un doctorat pe tema manelelor la \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Studii Poltice \u0219i Administrative din Bucure\u0219ti. A lucrat ca profesor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 (1997-2001, Liceul Industrial Tehnofrig din Cluj-Napoca), zugrav (2002, Paintech LTD din Auckland, Noua Zeeland\u0103) \u0219i jurnalist (2004-2010, <b>Evenimentul zilei<\/b>, <b>Rom\u00e2nia liber\u0103<\/b>). \u00a0A debutat \u00een revista <b>Fracturi<\/b> (2002) \u0219i a publicat trei romane: <b>pe bune\/pe invers<\/b> (Polirom, 2004), <b>Zero grade Kelvin<\/b> (Polirom, 2009) \u0219i <b>Solda\u021bii. Poveste din Ferentari<\/b> (Polirom, 2013). Este colaborator al platformei <b>Criticatac<\/b>. <\/i><\/p>\n<p><i>\u00a0\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu formarea sa, Adrian Schiop consider\u0103 c\u0103 trecerea de la un sistem la altul a avut un impact fundamental asupra literaturii sale:\u00a0 \u201eAm traversat con\u0219tient trei sisteme: socialismul agonic al lui Ceau\u0219escu, \u201eanarhismul\u201d anilor <\/i><i>\u201990, neoliberalismul mai a\u0219ezat de dup\u0103 integrarea \u00een UE. Literatura mea e o psihoterapie prin care \u00eencerc s\u0103 \u00een\u021beleg ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu mine \u00een anii \u0103ia demen\u021bi; tranzi\u021bia e umbra mea freudian\u0103.<\/i>\u201d<\/p>\n<p><b><i>Despre ce \u021bi-ai propus s\u0103 vorbe\u0219ti \u00een romanul \u201eSolda\u021bii\u201d, care-a fost <\/i>drive<i>-ul t\u0103u?<\/i><\/b><\/p>\n<p>S\u0103-mi l\u0103muresc perioada petrecut\u0103 \u00een Ferentari cumva, s\u0103 spun chestii pe care nu le-a zis nimeni \u0219i s\u0103 dau o descriere a societ\u0103\u021bii. Am stat \u00een Ferentari, aveam senza\u021bia c\u0103 nu \u0219tiu c\u00e2t am \u00een\u021beles din asta \u0219i mi se p\u0103rea p\u0103cat s\u0103 las experien\u021ba aia nevalorificat\u0103, sau valorificat\u0103 doar \u00eentr-o lucrare de doctorat. Mie genul \u0103sta de discurs \u0219tiin\u021bific nu mi se potrive\u0219te, \u00eemi vine mult mai greu s\u0103-l fac. Acolo tre\u2019 s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti pe ce te bazezi, nu po\u021bi specula foarte mult. \u0218i aveam idei pe care \u0219tiin\u021bific nu le puteam argumenta p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, dar senza\u021bia mea era c\u0103 a\u0219a stau lucrurile. Voiam s\u0103 valorific genul \u0103sta de chestii, plus c\u0103 tema mea era maneaua \u0219i aveam o gr\u0103mad\u0103 de observa\u021bii care n-aveau leg\u0103tur\u0103 cu maneaua \u0219i nu le puteam fructifica. Prin for\u021ba lucrurilor am intrat \u00een contact cu alte chestii \u2013 ce fac bagabon\u021bii, care-s rela\u021biile \u00eentre ei, cum se raporteaz\u0103 la str\u0103ini, la oamenii din afara cartierului.<\/p>\n<p><b><i>Deci n-a fost \u00een primul r\u00e2nd povestea de dragoste?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Ba da, ba da, a fost povestea de dragoste. \u0218i mi se p\u0103rea c\u0103 e tare subiectul, c\u0103 merit\u0103 scris. Nu s-a atins genul \u0103sta de&#8230; Bine, Aldulescu mai atinge genul \u0103sta de marginalitate, de devian\u021b\u0103, dar la Aldulescu mi se pare c\u0103-i mai mult\u0103 fic\u021biune, omu-i clar c\u0103 are leg\u0103tur\u0103 cu mediile astea lumpene, dar le mai \u0219i fabuleaz\u0103. Am vrut s\u0103 vin cu o perspectiv\u0103 de la firul ierbii. \u0218i s\u0103 dau o descriere societ\u0103\u021bii \u00een ansamblul ei. M-a m\u00e2ncat chestia asta, dincolo de Ferentari, cumva s\u0103 ar\u0103\u021bi c\u0103 oamenii \u0103ia nu-s a\u0219a de diferi\u021bi, c\u0103 \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103 e parvenit\u0103. Nu numai ei au chestia asta \u2013 s\u0103 fac\u0103 bani \u2013 \u00a0s\u0103 fac\u0103 bani, \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103 e la v\u00e2rsta asta \u2013 a goanei dup\u0103 bani. Cum e \u0219i chestia asta cu l\u0103udatul, c\u0103 se laud\u0103, de fapt to\u021bi rom\u00e2nii sunt la ora asta mai <i>show-off<\/i> \u0219i mai l\u0103ud\u0103ro\u0219i \u0219i pe consum ostentativ \u0219i pe etalare, numai c\u0103 \u00een forme diferite cumva, s\u0103 zic mai ipocrite. Adic\u0103 \u00een restul societ\u0103\u021bii, \u00een clasa de mijloc, acolo-i \u00eenc\u0103 barometrul, acolo lucrurile sunt date mult mai subtil \u2013 oamenii se laud\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu par\u0103 c\u0103 se laud\u0103.<\/p>\n<p><b><i>E mult sex \u00een roman, a fost important pentru tine s\u0103 vorbe\u0219ti despre sexualitate sau asta a venit pe parcurs?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Cred c\u0103 a\u0219a s-au legat lucrurile. Eu nu pot s\u0103 scriu dup\u0103 plan. C\u00e2nd scriu, scriu, nu-mi dau seama. \u00cemi dau seama, s\u0103 zicem, pe dou\u0103 secven\u021be ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai departe, dar n-am un plan. Merg lucrurile unde vor, pur \u0219i simplu. \u0218i-a\u0219a au mers \u0219i \u00een direc\u021bia aia, a sexului, dar nu am vrut neap\u0103rat s\u0103 demonstrez ceva cu chestia aia. Sau probabil oi fi vrut, dar trebuie s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc ce. Mi se p\u0103rea \u0219i subversiv\u0103 chestia asta, c\u0103 tipul nu e chiar gay la \u00eenceput, c\u0103 ajunge la o rela\u021bie cu o femeie fiind gay \u2013 asta mi se p\u0103rea subversiv, asta trebuia atins\u0103. Mi\u0219carea e invers\u0103, adic\u0103 sunt gay reprima\u021bi care ajung s\u0103-\u0219i descopere sexualitatea \u0219i renun\u021b\u0103 la&#8230; [femei], iar la mine personajul ini\u021bial e gay \u0219i are o aventur\u0103 cu o femeie. Ap\u0103rea \u0219i ideea asta cumva, \u00een subtext, c\u0103 po\u021bi s\u0103 te joci cu orientarea ta sexual\u0103 \u0219i asta mi se p\u0103rea subversiv. Am vorbit la \u00eenceput despre asta \u0219i pe urm\u0103 am detaliat pe parcurs. Mi se pare c\u0103 \u00een romanele gay, scriitorii gay, \u00een special, au o problem\u0103 \u00een a asuma faptul c\u0103-s \u201efeti\u021be\u201d, c\u0103-s pasivi. Am zis c\u0103 fac un roman \u00een care \u0103sta e practic pasiv \u2013 personajul, mai ales asumat a\u0219a, e \u201efeti\u021ba\u201d unui pu\u0219c\u0103ria\u0219. Chestia asta e cumva pudic\u0103, \u00een sensul \u00een care chiar \u00een comunitatea gay e o mic\u0103 problem\u0103 cu chestia asta \u2013 a asuma. Discursul oficial \u00een <i>gay culture<\/i> e c\u0103 versatilitate, c\u0103&#8230; dar lucrurile nu stau \u00eentotdeauna chiar a\u0219a. Unii sunt \u201efeti\u021be\u201d mai mult, al\u021bii \u201eactivi\u201d, \u0219-am zis hai s\u0103 devoal\u0103m cumva chestia asta \u2013 nu, frate, personajul meu e \u201efeti\u021b\u0103\u201d, \u00eei place s-o ia. Am vrut s-o dau <i>hard-core<\/i> pe chestia asta, pur \u0219i simplu, pe sex anal, pe o distribu\u021bie destul de marcat\u0103 a rolurilor \u2013 unul o d\u0103 \u0219i altul o ia, f\u0103r\u0103 complica\u021bii \u0219i versatilit\u0103\u021bi \u0219i mai \u0219tiu eu ce chestii din astea \u2013 ideologic corecte, ideologic OK.<\/p>\n<p><b><i>Sun\u0103 ca o reac\u021bie anti-macho. Sim\u021bi presiunea asta ca b\u0103rbat gay \u2013 s\u0103 fii masculin, s\u0103 fii macho?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Da, da, cumva e&#8230; \u0218tii ce e? Exist\u0103 un soi de complex al masculinit\u0103\u021bii \u00een mediile gay. Asta e. \u00cen primul r\u00e2nd, cum te vede societatea, c\u0103 te vede ca un fel de femeie deghizat\u0103, \u00een al doilea r\u00e2nd, tu, ca imagine, poate te identifici mai u\u0219or cu femeile, bine, \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 faci <i>drag-queen<\/i> \u0219i nu \u0219tiu ce, toate chestiile astea \u00ee\u021bi creaz\u0103 o chestie din asta de \u00a0\u201edomn\u2019e, tre\u2019 s\u0103 fiu macho, tre\u2019 s\u0103 fiu b\u0103rbat, ce dracu\u2019? ce dac\u0103 m\u0103 fut cu al\u021bi b\u0103ie\u021bi? ce, eu nu pot fi b\u0103rbat? nu-s b\u0103rbat \u00eentreg dac\u0103 m\u0103 fut cu b\u0103ie\u021bi?\u201d. E un soi de complex masculin \u00een cultura asta \u0219i inclusiv \u00een interior, adic\u0103 dac\u0103 e\u0219ti prea efeminat, \u00ee\u021bi g\u0103se\u0219ti mai greu un partener, asta e, dec\u00e2t dac\u0103 e\u0219ti mai macho. \u0218-atunci foarte mul\u021bi joac\u0103 cartea asta macho, mai ales dup\u0103 o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103. C\u00e2t e\u0219ti t\u00e2n\u0103r, e\u0219ti frumos, po\u021bi fii mai <i>girlish,<\/i> a\u0219a, da\u2019 dup\u0103 o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103 nu mai merge, pentru c\u0103 te uzezi fizic. \u0218i e o lume \u00een care conteaz\u0103 foarte mult aparen\u021ba asta fizic\u0103, cum ar\u0103\u021bi. E mai dur, mi se pare c\u0103 conteaz\u0103 mai mult dec\u00e2t \u00een lumea hetero, unde vorba aia, lumea se-nsoar\u0103, face copii \u0219i nu mai conteaz\u0103, pot s\u0103 fac\u0103 burt\u0103, pot s\u0103&#8230; C\u00e2nd n-ai familie, n-ai nimic, tot timpul trebuie s\u0103 fii <i>fit<\/i> \u0219i s\u0103 ar\u0103\u021bi t\u00e2n\u0103r. Dac\u0103 \u00eencepi s\u0103 nu mai ai succes, \u00eencerci s\u0103 compensezi juc\u00e2nd pe cartea macho, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fii \u2013 s\u0103-\u021bi accentuezi chestiile macho. Dar dincolo de asta, repet, e un soi de complex de masculinitate pe care-l am \u0219i eu, \u0219i cred c\u0103 \u00eel au mai mul\u021bi \u00een lumea asta. \u0218i-am \u00eencercat, pizda m\u0103-sii \u2013 asta e, hai s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng complexul \u0103sta \u2013 s\u0103 zic c\u0103 personajul meu e pasiv \u00een roman.<\/p>\n<p><b><i>\u00cen ce m\u0103sur\u0103 te identifici cu personajul \u201eAdi\u201d din roman?<\/i><\/b><\/p>\n<p>E o versiune roman\u021bat\u0103 a mea, na.<\/p>\n<p><b><i>E\u0219ti de acord p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t cu el, cu tot ce face el?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Nu. Nu cred. E mai porc, am senza\u021bia sau \u00eemi place s\u0103 cred c\u0103 e mai porc dec\u00e2t mine.<\/p>\n<div id=\"attachment_1560\" style=\"width: 610px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/schiop1.png\" data-rel=\"penci-gallery-image-content\" ><img aria-describedby=\"caption-attachment-1560\" loading=\"lazy\" class=\" wp-image-1560 \" alt=\"Ionu\u021b Dul\u0103mi\u021b\u0103, F\u0103r\u0103 titlu, 2014.\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/schiop1-864x1024.png\" width=\"600\" height=\"850\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-1560\" class=\"wp-caption-text\">Ionu\u021b Dul\u0103mi\u021b\u0103, F\u0103r\u0103 titlu, 2014.<\/p><\/div>\n<p><b><i>Care e pozi\u021bia personajului t\u0103u fa\u021b\u0103 de femei?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Da, are o problem\u0103 cu femeile. \u00cen primul r\u00e2nd, personajul iese dintr-o rela\u021bie cu o femeie \u0219i nu s-a putut sim\u021bi bine \u00een rela\u021bia respectiv\u0103 \u0219i cumva r\u0103m\u00e2ne cu ni\u0219te resentimente subcon\u0219tiente fa\u021b\u0103 de povestea aia. \u00ce\u0219i d\u0103 seama c\u0103 chestia aia de feminitate \u00eei e repulsiv\u0103. Lui \u00eei plac b\u0103ie\u021bii-b\u0103ie\u021bi, nu b\u0103ie\u021bii ca `feti\u021b\u0103\u201d, b\u0103ie\u021bii c\u00e2t mai masculini. \u00cen rest, nu \u0219tiu, c\u0103 e misogin? Da, e misogin. Nu \u0219tiu, poate tot din complexul \u0103la de masculinitate, c\u0103 dac\u0103 \u00ee\u021bi accentuezi misoginismul, cumva asta parc\u0103 e o tr\u0103s\u0103tur\u0103 a b\u0103rba\u021bilor `adev\u0103ra\u021bi\u201d. E ca imigran\u021bii care, asta v\u0103zusem \u00een Noua Zeeland\u0103&#8230; neozeelandezii aveau o problem\u0103 cu asiaticii care imigrau, nu-i suportau, \u0219i rom\u00e2nii care erau veni\u021bi de-o lun\u0103 sau dou\u0103 \u00eencepeau s\u0103 aibe cuvinte mult mai nasoale despre asiatici dec\u00e2t \u00een\u0219i\u0219i neozeelandezii. Asta f\u0103r\u0103 s\u0103 le \u0219i cread\u0103 neap\u0103rat. P\u0103reau c\u0103 \u00eei ur\u0103sc mult mai mult. De ce? Pentru c\u0103 asta \u00eei f\u0103cea s\u0103 se simt\u0103, fiind abia ajun\u0219i, mai \u201eneozeelandezi.\u201d Cred c\u0103 \u0219i la personajul meu misoginismul e tot a\u0219a. Copiaz\u0103 un comportament al \u201eadev\u0103ra\u021bilor b\u0103rba\u021bi\u201d \u0219i \u00eel accentueaz\u0103, pentru c\u0103 asta \u00eel face s\u0103 se identifice cumva cu instan\u021ba asta de b\u0103rbat \u201eadev\u0103rat.\u201d<\/p>\n<p><b><i>Personajul t\u0103u e atras de b\u0103rba\u021bii puternici, macho, for\u021bo\u0219i. De unde crezi c\u0103 vine asta?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Dac\u0103 \u00ee\u021bi plac b\u0103ie\u021bii, vrei s\u0103 fie b\u0103ie\u021bi ca b\u0103ie\u021bi, nu \u0219tiu. Altfel, dac\u0103 personajul ar fi bisexual, ar avea poate \u0219i deschiderea spre androginie, dar e un fals bisexual personajul meu.<\/p>\n<p><b><i>Tu personal crezi in binaritatea asta masculin-feminin sau vorbim aici de ni\u0219te constructe sociale?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Cred c\u0103 da. Am trecut \u0219i eu prin <i>queer theories<\/i>, am mai citit c\u00e2te ceva \u0219i m-am jucat cu chestiile \u0103stea \u2013 c\u0103 genurile trebuie subvertite, c\u0103 de fapt nu au consisten\u021b\u0103, am stat \u00een zona asta. Mi-ar pl\u0103cea s\u0103 cred c\u0103 sunt constructe sociale, dar sufletul \u00eemi spune altceva, \u00een\u021belegi? Adic\u0103 \u00eemi place ca b\u0103rba\u021bii s\u0103 fie b\u0103rba\u021bi \u0219i femeile nu m\u0103 intereseaz\u0103 cum sunt. Ai v\u0103zut c\u0103 \u0219i personajul meu prefer\u0103 machismul \u0103la de Ferentari. Androginia heterosexualilor din centru nu-i place. Suflete\u0219te el e atras de masculinitate, de lumea aia \u00een care b\u0103rba\u021bii sunt, nu \u0219tiu, b\u0103rba\u021bi \u0219i femeile sunt femei&#8230; nu \u0219tiu. B\u0103rba\u021bii \u00ees for\u021bo\u0219i, \u00ees agresivi, au toate stereotipurile culturale asociate cumva \u2013 \u00eel atrage chestia aia. \u00cen centru, unde diferen\u021bele de gen \u00ees subvertite, se plictise\u0219te. \u00cel las\u0103 rece.<\/p>\n<p><b><i>Care e pozi\u021bia personajului t\u0103u fa\u021b\u0103 de b\u0103rba\u021bii gay?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Uite, s-a iscat un scandal c\u0103 naratorul meu e homofob. Am zis, frate, am dat-o prea <i>hard<\/i>. \u00centr-un fel, poate s\u0103 \u0219i \u0219ochez. M-am g\u00e2ndit \u201efrate, ce bine era dac\u0103 zicea c\u0103 homosexualii sunt surorile lui\u201d \u2013 b\u0103rba\u021bii gay. \u00cen sensul c\u0103 OK, sunt \u00een aceea\u0219i situa\u021bie, dar nu poate avea atrac\u021bie pentru ei, nu-i poate crede ca b\u0103rba\u021bi, \u00een\u021belegi, \u0219i s\u0103 se raporteze la ei ca surori. A\u0219a ar fi fost cel mai bine s\u0103 fi f\u0103cut, da\u2019 n-am f\u0103cut a\u0219a. Am psihologizat toata chestia asta \u00eentr-un sens, am \u00eencercat s\u0103 argumentez toat\u0103 homofobia lui, ceea ce-i gre\u0219it. Cred c\u0103 aici am gre\u0219it cumva. Am fost cocalar la faza asta, c\u0103 am accentuat-o.\u00a0 Am avut ni\u0219te interven\u021bii \u00eenc\u00e2t s\u0103 las s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 are o repulsie, c\u0103 nu poate s\u0103 se simt\u0103 bine, a\u0219a cum are repulsie fa\u021b\u0103 de femei \u0219i feminitate, are repulsie \u0219i fa\u021b\u0103 de gay \u0219i nu le poate crede masculinitatea.<\/p>\n<p><b><i>P\u0103i \u0219i cum r\u0103spunzi la acuza\u021biile de homofobie?<\/i><\/b><\/p>\n<p>E internalizat\u0103, e homofobie internalizat\u0103. Acum, dac\u0103 te na\u0219ti, mai ales \u00een ora\u0219, \u00eentr-o familie <i>middle class<\/i>, cumva lumea e mai tolerant\u0103 la homosexualitate \u0219i n-ajungi s\u0103 te ur\u0103\u0219ti a\u0219a. Eu am traversat o perioad\u0103 destul de dur\u0103, asta a fost. Ce era \u00een anii \u201990, vai de capul meu&#8230; oamenii \u00ee\u0219i urlau pe fa\u021b\u0103 homofobia. \u0218i \u00een media, homosexualul era \u201einfractorul rom\u00e2n\u201d, era o gazet\u0103 care prezenta tot felul de dubio\u0219enii, era pres\u0103 inventat\u0103. Era criminalizat\u0103 atunci homosexualitatea, era o chestie foarte <i>freak<\/i>, foarte pervers\u0103. Gay-ii erau privi\u021bi ca ni\u0219te lipitori care \u021bi se lipesc de pul\u0103. Totu\u0219i, nu mai suntem acolo. Acum, c\u00e2t de c\u00e2t \u00ees un pic mai m\u0103sura\u021bi, atuncea \u00ee\u0219i urlau homofobia pe fa\u021b\u0103. Plus c\u0103 am stat p\u00e2n\u0103 la 25-26 de ani \u00een \u201ecloset\u201d, am fost ascuns, na, \u0219i lumea m\u0103 lua cumva mai de hetero \u0219i \u00a0\u00ee\u0219i spunea toat\u0103 chestia aia, toat\u0103 ura. \u0218i ajungi s\u0103 te idenfici cu opinii homofobe f\u0103r\u0103 s\u0103-\u021bi dai seama, dar cred c\u0103 e, na, un soi de ur\u0103 de sine.<\/p>\n<p><b><i>Ai fost acuzat \u0219i de exotizare, de feti\u0219izare rasist\u0103. Cum r\u0103spunzi la asta?<\/i><\/b><\/p>\n<p>N-am vrut s\u0103 exotizez. Am stat patru ani acolo. \u0218tii cum e, aicea chiar e enervant, \u00een sensul c\u0103, pula mea, du-te tu acolo, stai tu patru ani acolo \u0219i pe urm\u0103 d\u0103 lec\u021bii. Asta \u00eentr-adev\u0103r m\u0103 enerveaz\u0103. C\u00e2nd vine cineva care st\u0103 \u00een centru, care merge doar la chefuri de centru \u0219i care eventual se duce la ni\u0219te chestii de voluntariat, unde schimb\u0103 trei cuvinte \u0219i pe urm\u0103 \u00eemi d\u0103 lec\u021bii de exotizare \u0219i de rasism, c\u00e2nd nu are un contact real cu chestia aia.<\/p>\n<p><b><i>Limbajul din carte, de cartier, pe care-l folose\u0219te personajul \u201eAdi\u201d, e un limbaj pe care chiar \u021bi l-ai apropriat, chiar \u021bi-a intrat \u00een exprimare?<\/i><\/b><\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 la un punct, da. \u0218i cred c\u0103, ca scriitor, ai histrionismul \u0103sta, de a te identifica cu diverse registre stilistice \u0219i de a le putea contraface.<\/p>\n<p><b><i>Sunt foarte pu\u021bin vizibile femeile din Ferentari \u00een carte \u0219i e foarte pu\u021bin vizibil\u0103 condi\u021bia lor.<\/i><\/b><\/p>\n<p>Asta-i problema, c\u0103 e o lume foarte segregat\u0103 pe gen. E un <i>bias<\/i> inevitabil \u0103sta, c\u0103 nu ai acces la femei. Femeile socializeaz\u0103 \u00eentre ele, b\u0103rba\u021bii \u00eentre ei \u0219i nu ai acces. Am mai avut acces, s\u0103 zic, printr-o coleg\u0103 a mea, Elena Radu, care-mi mai povestea, la palierul \u0103sta feminin, ce s\u0103 zic, de la administratoarea blocului, de la fosta mea gazd\u0103, dar foarte limitat accesul. Dar, \u00eentr-un sens, \u00eemi pl\u0103cea lumea asta segregat\u0103, mult mai masculin\u0103, dur\u0103, a\u0219a. De\u0219i \u00eemi vine greu s\u0103 vorbesc cu oameni din \u0103\u0219tia foarte prin\u0219i cu chestii de familie, c\u0103 io-s burlac, \u0219i ei cu preocup\u0103rile alea specifice \u0219i foarte hetero. E greu, c\u0103-s foarte prin\u0219i \u00een chestiile lor. E \u0219i pl\u0103cut, c\u0103-\u021bi place c\u0103 e macho, a\u0219a, fizic ai atrac\u021bie, dar la nivel de comunicare e greu s\u0103 vorbe\u0219ti. C\u0103 ei vorbesc\u00a0 \u201emam\u0103, ce bun\u0103-i pizda aia, mam\u0103 ce-a\u0219 fute-o p-aia!\u201d, \u0219i ce s\u0103 zici, eu pot doar s\u0103 zic \u201eda, m\u0103&#8230; e bun\u0103.\u201d Ei discut\u0103 despre familie \u0219i \u00ees discu\u021bii care, \u00eentr-un sens, m\u0103 plictisesc. \u0218i alea despre \u201ece bun\u0103-i pizda aia, ce i-a\u0219 trage-o\u201d, \u0219i alea despre \u201ece mai face copilu, ce nu \u0219tiu ce\u201d m\u0103 plictisesc, adic\u0103 nu fac parte din orizontul meu existen\u021bial. Nu po\u021bi tr\u0103i \u00eentr-o lume a\u0219a, nu po\u021bi, frate. E mai mult o proiec\u021bie imaginar\u0103 \u0219i deziderativ\u0103 dec\u00e2t ceva ce ai putea pune \u00een practic\u0103. Oric\u00e2t \u00eei critici pe \u0103ia din centru, de fapt tot la ei ajungi, tot cu ei por\u021bi discu\u021biile pe bune. Cu oamenii din Ferentari nu po\u021bi discuta c\u0103 se poate \u0219i f\u0103r\u0103 familie, c\u0103 po\u021bi s\u0103 ai o via\u021b\u0103 \u00een afara orizontului familiei. Nu, acolo familia-i dat. Faci familie, e\u0219ti cineva. Nu faci familie, e\u0219ti zero! Po\u021bi s\u0103 ai banii de pe lume. Nu po\u021bi s\u0103 chestionezi toate astea, valorile astea.<\/p>\n<p><b><i>\u0218i atunci ce te atr\u0103gea de fapt era la nivel fizic?<\/i><\/b><\/p>\n<p>\u0218i fizic, \u0219i ca ipotez\u0103 de via\u021b\u0103, nu \u0219tiu cum s\u0103 zic. \u00cen definitiv, po\u021bi s\u0103 nu te sim\u021bi bine nici \u00eentre \u0103ia de centru, pentru c\u0103 \u0219-acolo \u00ee\u021bi lipse\u0219te ceva, te duci \u00een Ferentari, \u0219-acolo \u00ee\u021bi lipse\u0219te ceva. Asta-i condi\u021bia noastr\u0103 uman\u0103, nu ne sim\u021bim bine, un disconfort existen\u021bial \u00eentotdeauna exist\u0103, cred. Ai visat o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 s-ajungi undeva, ai ajuns acolo \u0219i tot lipse\u0219te ceva, tot nu te sim\u021bi bine. Lucrurile astea sunt mi\u0219to doar \u00een cap, c\u00e2nd visezi la ele. \u00cen lumea real\u0103 e disconfort de multe ori.<\/p>\n<p><b><i>Crezi \u00een afirma\u021bia \u201eclasa bate rasa\u201d?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Asta cred. Clasa bate rasa. E\u0219ti s\u0103rac&#8230; e cel mai r\u0103u, e cel mai r\u0103u lucru <i>ever<\/i> s\u0103 fii s\u0103rac, e\u0219ti cel mai dispre\u021buit. C\u0103 e\u0219ti rom\u00e2n, c\u0103 e\u0219ti rom, nu conteaz\u0103, e\u0219ti cel mai dispre\u021buit. Asta e, e\u0219ti boschetar, e\u0219ti s\u0103rac, e\u0219ti pielea pulii.<\/p>\n<p><b><i>Dar stigma pe orientare sexual\u0103 bate stigma pe s\u0103r\u0103cie?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Depinde unde te situezi. Acolo, \u00een Ferentari, e de r\u0103u s\u0103-\u021bi plac\u0103 b\u0103ie\u021bii. E r\u0103u, nu e ca \u00een centru, e de r\u0103u. Acolo e mai greu s\u0103 fii gay dec\u00e2t s\u0103 fii s\u0103rac. \u00cen momentul \u00een care \u00eei aud pe \u0103\u0219tia c\u0103 se pl\u00e2ng, oameni de centru c\u0103 se pl\u00e2ng de discriminare, mi se pare c\u0103-s glume, pentru c\u0103 \u0219tiu ce \u00eenseamn\u0103 acolo. Nu exist\u0103, acolo sau te \u00eensori \u0219i faci copii, sau dispari, nu merge \u201es\u0103 faci pe gay-ul\u201d acolo. Nu exist\u0103 toleran\u021b\u0103. Te mu\u021bi. \u0218i majoritatea asta fac, se mut\u0103. C\u0103 se fac frizeri sau nu \u0219tiu, pleac\u0103 de acolo. Dac\u0103 o fac.<\/p>\n<p><b><i>S\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 tocmai machismul \u0219i masculinitatea exacerbat\u0103 a acestei lumi (de care e\u0219ti atras) o fac s\u0103 fie foarte opresiv\u0103 fa\u021b\u0103 de sexualitate?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Da, e ca fructul oprit. \u00ce\u021bi place pentru c\u0103 e fructul oprit, \u00ee\u021bi place pentru c\u0103 ei te resping \u0219i pentru c\u0103 n-ai acces, nu po\u021bi avea. Dac\u0103 \u00eencerci s\u0103 fii tu, nu ai ce c\u0103uta acolo. Poate dac-ar fi super toleran\u021bi la chestiile astea, n-ar mai prezenta acea\u0219i atrac\u021bie, dar a\u0219a, c\u00e2nd n-ai ce c\u0103uta acolo, e ca fructul oprit. E \u0219i asta.<\/p>\n<p><b><i>Ce p\u0103rere ai despre activismul LGBT?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Nu m\u0103 intereseaz\u0103 c\u00e2t ar trebui s\u0103 m\u0103 intereseze. M\u0103 deranjeaz\u0103 c\u0103 n-au \u00een\u021belegere pentru s\u0103raci, adic\u0103 asociaz\u0103 s\u0103r\u0103cia cu neciviliza\u021bia. N-au toleran\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de cocalari, s\u0103r\u0103cime, se consider\u0103 foarte civiliza\u021bi a\u0219a \u0219i e un soi de nazism civilizator, mai vizibil la comunitatea gay.<\/p>\n<p><b><i>Crezi c\u0103 exist\u0103 ni\u0219te probleme la nivel discursiv \u00een activismul LGBT din Occident?<\/i><\/b><\/p>\n<p>C\u0103 nu se recunosc problemele, ca \u0219i la activismul rom \u2013 la activismul rom mai pu\u021bin, m\u0103 rog, la activismul gay mai mult \u2013 e prea mult \u201ede vitrin\u0103.\u201d Nu se recunosc problemele comunit\u0103\u021bii: c\u0103 pasivii sunt u\u0219or discrimina\u021bi \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii, c\u0103 e fascismul corpului \u2013 ar\u0103\u021bi bine, n-ar\u0103\u021bi bine, e\u0219ti gras, e\u0219ti pa \u2013 un soi de fascism din \u0103sta pe <i>fit<\/i>, nu se recunoa\u0219te c\u0103 exist\u0103 un nazism din \u0103sta civilizator, ei se consider\u0103 mai civiliza\u021bi dec\u00e2t restul \u0219i au un dispre\u021b ascuns fa\u021b\u0103 de s\u0103raci \u0219i cocalari, cum ar veni, le cam pute Rom\u00e2nia. Bine, au \u0219i motive \u00eentr-un fel, c\u0103 nu e o \u021bar\u0103 foarte tolerant\u0103 Rom\u00e2nia, cunoa\u0219tem. Adic\u0103 r\u0103m\u00e2i cu ni\u0219te traume, probabil. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, eu am fost un norocos. Am fost un norocos \u00een sensul c\u0103 \u00eentotdeauna am avut prieteni, am avut oameni care m-au pl\u0103cut. Dar al\u021bii n-au fost \u00een situa\u021bia mea. M-am n\u0103scut \u00eentr-o familie care m-a luat a\u0219a cum am fost, din clasa de mijloc. M-au acceptat finalmente, nu au clacat c\u00e2nd le-am zis. Nu le-a convenit, da\u2019 asta e, ce s\u0103-\u021bi fac! De\u0219i mult timp m-am considerat un autist \u0219i-un sociopat, de fapt nu, \u00eentotdeauna am avut prieteni. Al\u021bii poate au fost \u00eentr-un ora\u0219 din \u0103sta, c\u0103c\u0103cios, de provincie, au f\u0103cut o facultate, la fel \u2013 \u00eentr-un ora\u0219 c\u0103c\u0103cios de provincie au fost foarte izolati, \u0219i c\u00e2nd au ajuns la comunitatea gay, au descoperit \u00een sf\u00e2r\u0219it o lume care-i accept\u0103 \u0219i \u00eei \u00eenglobeaz\u0103. \u0218i au ajuns s\u0103 urasc\u0103 foarte mult chestia aia din spate. De asta zic, c\u0103 fascismul \u0103sta civilizator are ni\u0219te circumstan\u021be atenuante, ni\u0219te scuze. De acolo vine, din zona aia. Cu c\u00e2t, \u00een termenii lor, o zon\u0103 e mai \u201enecivilizat\u0103\u201d, cu at\u00e2t\u00a0 e mai homofob\u0103 mai evident. Trebuie s\u0103\u00a0 recunoa\u0219tem, cu c\u00e2t te duci mai jos \u00een societate, spre zonele mai s\u0103race \u0219i mai needucate, cu at\u00e2t homofobia e mai mare. Asta e, nu se poate contesta.<\/p>\n<p><b><i>Care e pozi\u021bia ta fa\u021b\u0103 de <\/i>Pride<i>?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Nu prea m\u0103 atinge. Cred c\u0103 e important, dar m\u0103 duc a\u0219a, f\u0103r\u0103 tragere de inim\u0103. De c\u00e2nd am venit \u00een Bucure\u0219ti, am fost la vreo patru <em>Pride<\/em>-uri, dar&#8230; nu \u0219tiu.<\/p>\n<p><b><i>Cum ar ar\u0103ta un <\/i><\/b><strong>Pride<\/strong><b> <i>care s\u0103 te reprezinte?<\/i><\/b><\/p>\n<p>F\u0103r\u0103 paz\u0103, confruntare deschis\u0103 prin zone mai dubioase, nu \u00een centru. Dac\u0103 te \u021bine&#8230;<\/p>\n<p><b><i>Crezi c\u0103 s-ar al\u0103tura \u0219i persoane din \u201ezonele dubioase\u201d de care vorbe\u0219ti la parad\u0103? <\/i><\/b><\/p>\n<p>Depinde&#8230; ar \u00eensemna un proces de con\u0219tientizare: s\u0103 vad\u0103 treaba asta ca pe un lucru normal, nu ca pe ni\u0219te chestii deviante, s\u0103 nu mai fie a\u0219a centra\u021bi pe valori ale familiei, copii, nevast\u0103.<\/p>\n<p><b><i>Care e pozi\u021bia personajului Adi din roman fa\u021b\u0103 de \u201est\u00e2nga rom\u00e2neasc\u0103\u201d?\u00a0 Am observat c\u0103 arunc\u0103 tot felul de \u00een\u021bep\u0103turi.<\/i><\/b><\/p>\n<p>Da, da, multe sunt aruncate la provocare. Are o problem\u0103 cu st\u00e2nga asta victimizant\u0103, care se victimizeaz\u0103, st\u00e2nga nou\u0103 care merge pe discriminare. El cred c\u0103 e conservator pe zona asta de st\u00e2nga nou\u0103 \u0219i mai progresist pe zona aia de st\u00e2nga veche sindical\u0103, da nu apare explicit. E pe empatie cu s\u0103racii \u00een definitiv, pe reducerea diferen\u021belor de venit \u0219i pe faptul c\u0103 se tot depl\u00e2nge lipsa solidarit\u0103\u021bii, ori ne\u00eencrederea e problema societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Asta cred c\u0103 la trei pagini apare, ideea asta cu ne\u00eencrederea. Nu zice \u201esolidarizare\u201d, pentru c\u0103 dac\u0103 ar fi zis, ar fi p\u0103rut prea de st\u00e2nga, ori n-am vrut s\u0103 fac chestii explicite, c\u0103 asta enerveaz\u0103 \u00eentotdeauna. \u0218i-atunci el arat\u0103 criza, indic\u0103 criza, dar nu \u0219i solu\u021bia. O arat\u0103 prin personajul Tudor, care o spune cumva explicit, c\u0103 problema e individualismul orb al retragerii \u00een via\u021ba aia, clivajul enorm dintre clase \u0219i inexisten\u021ba unui proiect de solidarizare social\u0103. Dar e singurul care o spune, nu merge mai mult, e literatur\u0103. Nu po\u021bi s-o dai explicit, e roman, e literatur\u0103 \u0219i enerveaz\u0103 s\u0103 vezi discursuri \u2013 ce crede \u0103la despre via\u021b\u0103 \u0219i lume, cum vede el salvarea societ\u0103\u021bii.<\/p>\n<p><b><i>Dar \u00ee\u021bi asumi cu romanul \u201eSolda\u021bii\u201d o pozi\u021bie de st\u00e2nga?<\/i><\/b><\/p>\n<p>Mai degraba anarhist\u0103. Ca inten\u021bie e anarhist\u0103. Dar anarhismul e un proiect politic-estetic, nu cred c\u0103 poate func\u021biona. \u00cen termeni reali, cred c\u0103 sunt mai degrab\u0103 social-democrat, dar ca mit personal sunt anarhist; \u00a0\u00eemi place, dar din p\u0103cate \u0219tiu c\u0103 nu func\u021bioneaz\u0103 \u0219i c\u0103 e nevoie \u0219i de supraveghere \u0219i de toate chestiile astea t\u00e2mpite. Cred \u00een redistribu\u021bie, \u00een impozit progresiv, \u00eentr-un proiect din \u0103sta de solidarizare peste clase, \u00een care boga\u021bii \u00een\u021beleg c\u0103 trebuie s\u0103 dea, \u00een politici gestionate de stat de inser\u021bie a migran\u021bilor, nu ca \u00een Statele Unite, l\u0103sate la \u00eendem\u00e2na funda\u021biilor private \u0219i ONG-urilor, cu venit garantat pentru imigran\u021bi \u2013 \u00een chestii din astea, f\u0103cute de stat \u0219i subven\u021bionte de stat.<\/p>\n<p>ONG-ismul american pe baze liberale mi se pare o prostie, uit\u0103-te la ghetourile din America cum au ajuns. E clar c\u0103 \u0103ia au o problem\u0103 \u0219i genul \u0103sta de interven\u021bie trebuie f\u0103cut\u0103 prin stat. Doar ONG-urile s\u0103 dea fonduri, s\u0103 intervin\u0103, nu se poate. D\u0103-le un venit oamenilor \u0103lora \u0219i dac\u0103 nu-\u0219i g\u0103sesc de lucru, c\u0103 vezi c\u0103 nu au nicio \u0219ans\u0103 s\u0103 se angajeze, poate au m\u0103car copiii lor. D\u0103-le acces la educa\u021bie ca lumea! D\u0103-le joburi fictive, dar d\u0103-le! Cum sunt \u00een Rom\u00e2nia astea de bodygarzi, sunt joburi pur fictive, dar trebuie s\u0103 le dai ceva. Se duce omul opt ore la serviciu, nu face nimic, adic\u0103 statul s-ar putea dispensa de el, dar cel pu\u021bin aduce un venit acas\u0103, copiii lui merg la \u0219coal\u0103, nu? Nu st\u0103 pur \u0219i simplu \u00een ghetou \u0219i vine un ONG \u2013 un ONG ce s\u0103 fac\u0103, nu poate s\u0103-i dea de lucru.<\/p>\n<p><strong><em>Interviu realizat de\u00a0<\/em><\/strong><strong><em>ALICE MONICA MARINESCU<\/em><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Interviu cu Adrian Schiop Adrian Schiop (n. 1973, Porumbacu de Jos, jude\u021bul Sibiu) a absolvit Facultatea de Psihologie \u0219i \u0218tiin\u021be ale Educa\u021biei \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii \u201eBabes-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca \u0219i a urmat studii de masterat \u00een lingvistic\u0103 la Facultatea de Litere a aceleia\u0219i universit\u0103\u021bi. \u00cen 2013, a \u00eencheiat un doctorat pe tema manelelor la \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Studii Poltice \u0219i Administrative din Bucure\u0219ti. A lucrat ca profesor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 (1997-2001, Liceul Industrial Tehnofrig din Cluj-Napoca), zugrav (2002, Paintech LTD din Auckland, Noua Zeeland\u0103) \u0219i jurnalist (2004-2010, Evenimentul zilei, Rom\u00e2nia liber\u0103). \u00a0A debutat \u00een revista Fracturi (2002) \u0219i a&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[95],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1559"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1559"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1559\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3418,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1559\/revisions\/3418"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1559"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1559"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1559"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}