{"id":1539,"date":"2014-07-06T13:25:38","date_gmt":"2014-07-06T13:25:38","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1539"},"modified":"2016-09-26T12:11:22","modified_gmt":"2016-09-26T12:11:22","slug":"feminismul-si-subversiunea-identitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/07\/06\/feminismul-si-subversiunea-identitatii\/","title":{"rendered":"Feminismul \u0219i subversiunea identit\u0103\u021bii"},"content":{"rendered":"

de Judith Butler[1]<\/b><\/a><\/i><\/b><\/p>\n

\u201eFemeile\u201d ca subiect al feminismului<\/strong><\/p>\n

Teoria feminist\u0103 a presupus de-a lungul timpului c\u0103 exist\u0103 o anumit\u0103 identitate, \u00een\u021beleas\u0103 ca fiind reprezentat\u0103 de categoria femeilor, care nu doar genereaz\u0103 interese \u0219i \u021beluri feministe \u00een cadrul unui discurs, ci constituie chiar subiectul pentru care se aspir\u0103 la reprezentare politic\u0103. \u00cens\u0103 politic\u0103<\/i> \u0219i reprezentare<\/i> sunt termeni controversa\u021bi. Pe de o parte, reprezentare<\/i> func\u021bioneaz\u0103 ca termen opera\u021bional \u00een cadrul unui proces politic ce urm\u0103re\u0219te s\u0103 creasc\u0103 vizibilitatea \u0219i legitimitatea femeilor ca subiecte politice; pe de alt\u0103 parte, reprezentarea este func\u021bia normativ\u0103 a unui limbaj care fie dezv\u0103luie, fie manipuleaz\u0103 ceea ce se presupune a fi adev\u0103rat despre categoria femeilor. Pentru teoria feminist\u0103, dezvoltarea unui limbaj care s\u0103 ofere o reprezentare complet\u0103 a femeilor a ap\u0103rut ca necesar\u0103 pentru a putea alimenta vizibilitatea politic\u0103 a femeilor. Av\u00e2nd \u00een vedere r\u0103sp\u00e2ndirea condi\u021biei culturale care reprezint\u0103 gre\u0219it sau deloc vie\u021bile femeilor, un asemenea \u021bel era evident important.<\/p>\n

Aceast\u0103 concep\u021bie dominant\u0103 asupra rela\u021biei dintre teoria feminist\u0103 \u0219i politic\u0103 a \u00eenceput s\u0103 fie chestionat\u0103 \u00een interiorul discursului feminist. \u00cens\u0103\u0219i natura de subiect a femeii nu mai este \u00een\u021beleas\u0103 \u00een termeni stabili sau liniari. Exist\u0103 multe materiale care nu doar pun la \u00eendoial\u0103 validitatea \u201esubiectului\u201d ca cel mai potrivit candidat pentru reprezentare sau eliberare, ci chiar scot la iveal\u0103 lipsa de consens asupra a ceea ce constituie, sau ar trebui s\u0103 constituie, categoria femeilor. Domeniile de \u201ereprezentare\u201d politic\u0103 \u0219i lingvistic\u0103 propun apriori<\/i> criteriul prin care subiec\u021bii se formeaz\u0103, reprezentarea cuprinz\u00e2nd astfel doar ceea ce poate fi recunoscut ca subiect. Cu alte cuvinte, cerin\u021bele de subiectivitate trebuie \u00eendeplinite \u00eenainte ca reprezentarea s\u0103 fie extins\u0103.<\/p>\n

Foucault eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 sistemele de putere bazate pe drept produc<\/i> subiec\u021bi pe care ajung ulterior s\u0103 \u00eei reprezinte. No\u021biunile juridice de putere par s\u0103 reglementeze via\u021ba politic\u0103 \u00een termeni exclusiv negativi \u2013 prin limit\u0103ri, interdic\u021bii, control \u0219i chiar \u201eprotec\u021bie\u201d a indivizilor \u00een rela\u021bie cu o structur\u0103 politic\u0103, prin conceptul volatil \u0219i retractabil de alegere. \u00cens\u0103 subiec\u021bii reglementa\u021bi de astfel de structuri sunt invariabil forma\u021bi de structurile respective \u0219i se reproduc \u00een conformitate cu cerin\u021bele acestora. Dac\u0103 aceast\u0103 analiz\u0103 e corect\u0103, formarea \u00een cheie juridic\u0103 a limbajului \u0219i a politicii care reprezint\u0103 femeile ca \u201esubiect\u201d al feminismului este ea \u00eens\u0103\u0219i o crea\u021bie discursiv\u0103 \u0219i un efect al unei versiuni date a politicii reprezent\u0103rii. Iar subiectul feminist se dovede\u0219te a fi format discursiv de c\u0103tre \u00eens\u0103\u0219i sistemul politic care ar trebui s\u0103-i faciliteze emanciparea. Acest lucru devine problematic din punct de vedere politic dac\u0103 acel sistem produce subiec\u021bi diferen\u021bia\u021bi \u0219i ierarhiza\u021bi \u00een func\u021bie de gen sau subiec\u021bi presupu\u0219i masculini. \u00cen astfel de cazuri, un apel necritic c\u0103tre un astfel de sistem pentru emanciparea \u201efemeilor\u201d va fi \u00een mod evident defetist.<\/p>\n

Problema subiectului este esen\u021bial\u0103 pentru politic\u0103, \u0219i \u00een special pentru politica feminist\u0103, c\u0103ci subiec\u021bii juridici sunt \u00een mod invariabil produ\u0219i prin anumite practici excluzive care devin \u201einvizibile\u201d o dat\u0103 ce structura juridic\u0103 a politicii a fost constituit\u0103.\u00a0 Cu alte cuvinte, construc\u021bia politic\u0103 a subiectului demareaz\u0103 cu anumite scopuri excluzive, aceste opera\u021biuni politice sunt ascunse \u0219i naturalizate \u00een mod eficient de c\u0103tre o analiz\u0103 politic\u0103 ce folose\u0219te structurile juridice ca fundament al acelor opera\u021biuni. Puterea juridic\u0103 \u201eproduce\u201d \u00een mod inevitabil ceea ce sus\u021bine c\u0103 doar reprezint\u0103; astfel, politica trebuie s\u0103 se preocupe de aceast\u0103 dubl\u0103 func\u021bie a puterii: juridic\u0103 \u0219i productiv\u0103. \u00cen fapt, legea produce \u0219i apoi ascunde no\u021biunea de \u201esubiect recunoscut de lege\u201d, pentru a putea invoca acea crea\u021bie discursiv\u0103 ca premis\u0103 fundamental\u0103 naturalizat\u0103 care legitimeaz\u0103 ulterior hegemonia acelei legi. Nu este de ajuns s\u0103 cercet\u0103m cum anume femeile ar putea fi mai bine reprezentate \u00een limbaj \u0219i politic\u0103. Critica feminist\u0103 ar trebui s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i felul \u00een care categoria \u201efemeilor\u201d, subiectul feminismului, este produs\u0103 \u0219i \u00eengr\u0103dit\u0103 chiar de structurile de putere prin care se caut\u0103, de fapt, emanciparea ei. […]<\/p>\n

Identitate, sex \u0219i metafizica substan\u021bei<\/b><\/p>\n

Ce se vrea spus prin \u201eidentitate\u201d, deci, \u0219i ce anume justific\u0103 prezump\u021bia c\u0103 identit\u0103\u021bile sunt fixe, men\u021bin\u00e2ndu-\u0219i de-a lungul timpului unitatea \u0219i coeren\u021ba intern\u0103? Mai mult, cum informeaz\u0103 aceste prezump\u021bii discursurile asupra \u201eidentit\u0103\u021bii de gen\u201d? Ar fi gre\u0219it s\u0103 credem c\u0103 discu\u021bia despre \u201eidentitate\u201d trebuie s\u0103 o precead\u0103 pe cea despre identitatea de gen, \u0219i asta pentru simplul fapt c\u0103 \u201epersoanele\u201d devin inteligibile doar prin adoptarea unui gen conform cu standardele recunoscute de recongnoscibilitate de gen. Discu\u021biile sociologice au c\u0103utat, \u00een mod tradi\u021bional, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 conceptul de persoan\u0103 \u00een termenii unei alegeri con\u0219tiente (agency<\/i>) care revendic\u0103 prioritate ontologic\u0103 la diversele roluri \u0219i func\u021bii prin care persoana cap\u0103t\u0103 vizibilitate social\u0103 \u0219i \u00een\u021beles. \u00cen cadrul discursului filozofic, no\u021biunea de \u201epersoan\u0103\u201d a fost elaborat\u0103 analitic pornind de la premisa c\u0103 orice context social \u00een care se afl\u0103 o persoan\u0103 r\u0103m\u00e2ne cumva \u00een afara defini\u021biilor constitutive ale persoanei, fie c\u0103 vorbim de con\u0219tiin\u021b\u0103, capacitate de dezvoltare a limbajului sau dileme morale. De\u0219i nu examinez aici acest corp de scrieri, una dintre premisele acestei cercet\u0103ri este explorarea critic\u0103 \u0219i inversiunea. \u00cen timp ce problema componen\u021bei \u201eidentit\u0103\u021bii personale\u201d \u00een filozofie se axeaz\u0103 aproape \u00eentotdeauna pe g\u0103sirea acelei tr\u0103s\u0103turi interne a persoanei care s\u0103 asigure continuitatea persoanei de-a lungul timpului, problema pe care o ridic aici este \u00een ce m\u0103sur\u0103 practicile de reglementare<\/i> ale form\u0103rii \u0219i diviziunii de gen constituie ele \u00eensele identitatea, coeren\u021ba intern\u0103 a subiectului \u0219i statutul \u201eegal cu sine \u00eensu\u0219i\u201d[2]<\/a> al persoanei?; \u00een ce m\u0103sur\u0103 este \u201eidentitatea\u201d un ideal normativ mai degrab\u0103 dec\u00e2t o tr\u0103s\u0103tur\u0103 descriptiv\u0103 a experien\u021bei?; \u0219i cum administreaz\u0103 practicile de reglementare at\u00e2t identitatea de gen, c\u00e2t \u0219i no\u021biunile de identitate acceptabile \u0219i inteligibile cultural? Cu alte cuvinte, \u201ecoeren\u021ba\u201d \u0219i \u201econtinuitatea\u201d \u201epersoanei\u201d nu sunt tr\u0103s\u0103turi logice sau analitice constitutive persoanei, ci, mai degrab\u0103, norme de inteligibilitate instituite \u0219i men\u021binute social. \u00cen m\u0103sura \u00een care \u201eidentitatea\u201d este asigurat\u0103 prin concepte stabilizatoare precum sex, gen \u0219i sexualitate, \u00eens\u0103\u0219i no\u021biunea de \u201epersoan\u0103\u201d este pus\u0103 \u00een discu\u021bie de apari\u021bia cultural\u0103 a acelor fiin\u021be \u201eincoerente\u201d \u0219i \u201ediscontinue\u201d din punct de vedere al genului care par a fi persoane, \u00eens\u0103 care nu se conformeaz\u0103 normelor de gen ale inteligibilit\u0103\u021bii culturale prin care sunt definite persoanele.<\/p>\n

Genurile \u201einteligibile\u201d sunt acelea care instituie \u0219i men\u021bin rela\u021bii de coeren\u021b\u0103 \u0219i continuitate \u00eentre sex, gen, practici sexuale \u0219i dorin\u021b\u0103. Cu alte cuvinte, spectrele discontinuit\u0103\u021bii \u0219i incoeren\u021bei, ele \u00eensele imaginabile doar \u00een rela\u021bie cu norme existente de continuitate \u0219i coeren\u021b\u0103, sunt \u00een mod regulat interzise \u0219i produse de c\u0103tre acelea\u0219i legi care caut\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 leg\u0103turi cauzale sau expresive \u00eentre sexul biologic, identitatea cultural\u0103 de gen \u0219i \u201eefectul\u201d ambelor \u00een manifestarea dorin\u021bei sexuale prin practici sexuale.<\/p>\n

Ideea c\u0103 ar exista un \u201eadev\u0103r\u201d al sexului, dup\u0103 cum ironic s-a exprimat Foucault, este produs\u0103 tocmai prin practicile de reglementare care genereaz\u0103 identit\u0103\u021bi coerente prin matricea normelor coerente de gen. Heterosexualizarea dorin\u021bei necesit\u0103 \u0219i instituie produc\u021bia de opozi\u021bii discrete \u0219i asimetrice \u00eentre \u201efeminin\u201d \u0219i \u201emasculin\u201d, unde aceastea sunt \u00een\u021belese ca atribute expresive ale lui \u201emascul\u201d, respectiv \u201efemel\u0103\u201d. Matricea cultural\u0103 prin care identitatea de gen a devenit inteligibil\u0103 necesit\u0103 \u201edispari\u021bia\u201d anumitor tipuri de \u201eidentit\u0103\u021bi\u201d, \u0219i anume cele \u00een care genul nu deriv\u0103 automat din sex \u0219i cele \u00een care practicile dorin\u021bei nu \u201ederiv\u0103\u201d nici din sex, nici din gen. \u201eDeriv\u0103\u201d, \u00een acest context, \u00eenseamn\u0103 o rela\u021bie politic\u0103 de presupunere instituit\u0103 de legi culturale care stabilesc \u0219i reglementeaz\u0103 forma \u0219i \u00een\u021belesul sexualit\u0103\u021bii. Tocmai pentru c\u0103 anumite tipuri de \u201eidentit\u0103\u021bi de gen\u201d nu se conformeaz\u0103 acelor norme de inteligibilitate cultural\u0103, ele apar doar ca ni\u0219te e\u0219ecuri de dezvoltare sau imposibilit\u0103\u021bi logice din cadrul acelui c\u00e2mp. Totu\u0219i, proliferarea lor ofer\u0103 oportunit\u0103\u021bi cruciale de a dezv\u0103lui limitele \u0219i scopurile constr\u00e2ng\u0103toare ale acelui c\u00e2mp de inteligibilitate \u0219i de a deschide astfel matrici subversive de entropie de gen chiar \u00een cadrul matricei de inteligibilitate.<\/p>\n

\u00cenainte ca astfel de practici de subminare s\u0103 fie luate \u00een calcul, este esen\u021bial s\u0103 \u00een\u021belegem \u201ematricea de inteligibilitate\u201d. Este ea unic\u0103? Din ce este alc\u0103tuit\u0103? Care este alian\u021ba deosebit\u0103 presupus\u0103 a exista \u00eentre un sistem de heterosexualitate obligatorie \u0219i categoriile discursive care formeaz\u0103 conceptele identitare ale sexului? Dac\u0103 \u201eidentitatea\u201d este un efect<\/i> al practicilor discursive, \u00een ce m\u0103sur\u0103 este identitatea de gen \u2013 reprezentat\u0103 ca rela\u021bia dintre sex, gen, practic\u0103 sexual\u0103 \u0219i dorin\u021b\u0103 \u2013 efectul practicilor de reglementare identificabile ca heterosexualitate obligatorie? Ne-ar \u00eentoarce oare aceast\u0103 explica\u021bie la un alt cadru totalizant \u00een care heterosexualitatea obligatorie nu face dec\u00e2t s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 falogocentrismul[3]<\/a> ca singur\u0103 cauz\u0103 a oprim\u0103rii de gen? […]<\/p>\n

\u00cen cadrul teoriei feministe, este clar c\u0103 prezen\u021ba dinamicilor de putere \u00een sexualitate nu este acela\u0219i lucru cu simpla consolidare sau expansiune a unui regim de putere heterosexist sau falogocentric. Prezen\u021ba a\u0219a-numitelor conven\u021bii heterosexuale \u00een contexte homosexuale, precum \u0219i proliferarea discursurilor din sfera gay<\/i> despre diferen\u021ba sexual\u0103 (cazurile butch <\/i>\u0219i femme<\/i> ca identit\u0103\u021bi istorice de stil sexual), nu pot fi explicate ca reprezent\u0103ri himerice ale unor identit\u0103\u021bi heterosexuale la origine. \u0218i nici nu pot fi \u00een\u021belese ca persisten\u021ba boln\u0103vicioas\u0103 a constructelor heterosexiste \u00een cadrul sexualit\u0103\u021bii \u0219i identit\u0103\u021bii gay<\/i>. Repeti\u021bia constructelor heterosexuale at\u00e2t \u00een cadrul culturii sexuale straight<\/i>, c\u00e2t \u0219i \u00een cea gay<\/i>, poate fi punctul inevitabil al denaturaliz\u0103rii \u0219i mobiliz\u0103rii categoriilor de gen. Replicarea constructelor heterosexuale \u00een cadre non-heterosexuale scoate \u00een eviden\u021b\u0103 statutul de construct al a\u0219a-numitului \u201eoriginal heterosexual\u201d. Astfel, gay<\/i> NU este pentru straight<\/i> ca o copie pentru un original, ci mai degrab\u0103 ca o copie a unei copii. Repeti\u021bia parodic\u0103 a lui \u201eoriginal\u201d (pe care o discut \u00een ultima parte din capitolul 3) demasc\u0103 originalul ca simpl\u0103 parodie a ideii<\/i> de natural \u0219i original. Chiar dac\u0103 constructele heterosexiste circul\u0103 ca singurele locuri disponibile de putere\/discurs din care se poate forma genul, r\u0103m\u00e2ne \u00eentrebarea: ce posibilit\u0103\u021bi de recirculare exist\u0103? Care sunt acele posibilit\u0103\u021bi de a \u201eforma\u201d genul care repet\u0103 \u0219i disloc\u0103 prin hiperbol\u0103, disonan\u021b\u0103, confuzie intern\u0103 \u0219i proliferare exact acele constructe care le mobilizeaz\u0103?<\/p>\n

Lua\u021bi \u00een calcul nu doar faptul c\u0103 ambiguit\u0103\u021bile \u0219i incoeren\u021bele din cadrul practicilor hetero-, homo- \u0219i bisexuale sunt suprimate \u0219i redescrise \u00een cadrul reificat al binomului asimetric masculin\/feminin, ci \u0219i faptul c\u0103 aceste configur\u0103ri culturale ale confuziei de gen opereaz\u0103 ca locuri pentru dezv\u0103luirea \u0219i dislocarea acestor reific\u0103ri. Cu alte cuvinte, \u201eunitatea\u201d genului este efectul unei practici de reglementare ce caut\u0103 s\u0103 proiecteze identitatea de gen ca uniform\u0103 prin heterosexualitate obligatorie. For\u021ba acestei practici st\u0103 \u00een restric\u021bionarea \u00een\u021belesurilor relative ale \u201eheterosexualit\u0103\u021bii\u201d, \u201ehomosexualit\u0103\u021bii\u201d \u0219i \u201ebisexualit\u0103\u021bii\u201d, precum \u0219i a locurilor subversive de intersec\u021bie \u0219i resemnificare[4]<\/a> ale acestora. Faptul c\u0103 regimurile de putere ale heterosexismului \u0219i falogocentrismului caut\u0103 s\u0103 se extind\u0103 prin repeti\u021bia regulat\u0103 a logicii, metafizicii \u0219i ontologiilor lor naturalizate nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 repeti\u021bia \u00een sine trebuie oprit\u0103 \u2013 ca \u0219i cum a\u0219a ceva ar fi posibil. Dac\u0103 repeti\u021bia rezist\u0103 inevitabil ca mecanism al reproducerii culturale a identit\u0103\u021bii, atunci \u00eentrebarea esen\u021bial\u0103 este: Ce fel de repeti\u021bie subversiv\u0103 ar putea pune \u00een discu\u021bie practica de reglementare a identit\u0103\u021bii?<\/p>\n

\u201eO persoan\u0103 nu se na\u0219te femeie, ci devine femeie.\u201d <\/b>(Simone de Beauvoir)<\/b><\/p>\n

Dac\u0103 exist\u0103 adev\u0103r \u00een afirma\u021bia lui Beauvoir, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 femeia<\/i> \u00eens\u0103\u0219i este un termen \u00een devenire<\/i>, o construc\u021bie despre care nu se poate spune c\u0103 ar avea o origine sau un sf\u00e2r\u0219it. Ca practic\u0103 discursiv\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare, poate fi supus\u0103 interven\u021biilor \u0219i resemnific\u0103rilor. Chiar atunci c\u00e2nd genul pare s\u0103 se coaguleze \u00een cele mai reificate forme, \u201ecoagularea\u201d \u00een sine este o practic\u0103 pervers\u0103 sus\u021binut\u0103 \u0219i reglementat\u0103 de diverse mijloace sociale. Pentru Beauvoir, e imposibil s\u0103 devii femeie, ca \u0219i cum ar exista un scop final care guverneaz\u0103 procesul de acultura\u021bie \u0219i construc\u021bie. Genul reprezint\u0103 stilizarea repetat\u0103 a corpului, un set de acte repetate \u00eentr-un cadru de reglementare foarte rigid care se coaguleaz\u0103 \u00een timp pentru a produce aparen\u021ba de naturale\u021be \u0219i substan\u021b\u0103. O genealogie politic\u0103 a ontologiilor de gen, dac\u0103 este reu\u0219it\u0103, va deconstrui aparen\u021ba de substan\u021b\u0103 a genului \u00een p\u0103r\u021bile sale constitutive \u0219i va localiza acele acte care fac parte din cadrele obligatorii impuse de diverse for\u021be care \u021bin sub control aspectul social al genului. A dezv\u0103lui aceste acte contingente ce creeaz\u0103 aparen\u021ba unei necesit\u0103\u021bi naturale \u2013 o direc\u021bie care face parte din cultura critic\u0103 cel pu\u021bin de la Marx \u00eencoace \u2013 este o sarcin\u0103 acum \u00eengreunat\u0103 \u0219i de povara de a ar\u0103ta cum \u00eens\u0103\u0219i no\u021biunea de subiect, inteligibil\u0103 doar prin manifestarea sa ca gen, accept\u0103 de fapt posibilit\u0103\u021bi excluse de c\u0103tre diverse reific\u0103ri ale genului care au reprezentat ontologiile sale contingente.<\/p>\n

Traducerea \u0219i adaptarea din limba englez\u0103: MARIUS BOGDAN TUDOR<\/strong><\/i><\/p>\n

\"Gender_Trouble\"<\/a>

Coperta fa\u021b\u0103. Sursa: en.wikipedia.org.<\/p><\/div>\n

\n

 <\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> Fragmente din Gender Trouble: Feminism and the Subversion of Identity<\/b>, Routledge, 1990, p. 1-33.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Self-identical<\/i> (original). Termen preluat de la Hegel, pentru care un concept \u201eegal cu sine \u00eensu\u0219i\u201d \u00eenseamn\u0103 un concept c\u0103ruia \u00eei lipse\u0219te orice contradic\u021bie intern\u0103, fiind abstract \u0219i izolat de contactul cu alte elemente. Spre exemplu, o societate f\u0103r\u0103 contradic\u021bii interne ar fi static\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de via\u021b\u0103. Cum toate lucrurile se afl\u0103 \u00een mi\u0219care \u0219i ocup\u0103 locuri diferite \u00een spa\u021biu\/timp, existen\u021ba unui element \u201eself-identical<\/i>\u201d este imposibil\u0103 (n. trad.).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Privilegiul pe care \u00eel de\u021bine masculinitatea \u00een construc\u021bia discursiv\u0103 a sensurilor \u2013 falocentrism \u0219i logocentrism (n. trad.).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> Resignification<\/i> (original). Pentru Butler, at\u00e2ta timp c\u00e2t genul presupune performare \u0219i nu exist\u0103 o identitate \u201eoriginal\u0103\u201d care s\u0103 genereze ac\u021biunile ce ar exprima, teoretic, genul, acesta r\u0103m\u00e2ne deschis interpret\u0103rilor \u0219i atribuirilor de sens subversive, adic\u0103 resemnific\u0103rilor (n.trad.)<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Judith Butler[1] \u201eFemeile\u201d ca subiect al feminismului Teoria feminist\u0103 a presupus de-a lungul timpului c\u0103 exist\u0103 o anumit\u0103 identitate, \u00een\u021beleas\u0103 ca fiind reprezentat\u0103 de categoria femeilor, care nu doar genereaz\u0103 interese \u0219i \u021beluri feministe \u00een cadrul unui discurs, ci constituie chiar subiectul pentru care se aspir\u0103 la reprezentare politic\u0103. \u00cens\u0103 politic\u0103 \u0219i reprezentare sunt termeni controversa\u021bi. Pe de o parte, reprezentare func\u021bioneaz\u0103 ca termen opera\u021bional \u00een cadrul unui proces politic ce urm\u0103re\u0219te s\u0103 creasc\u0103 vizibilitatea \u0219i legitimitatea femeilor ca subiecte politice; pe de alt\u0103 parte, reprezentarea este func\u021bia normativ\u0103 a unui limbaj care fie dezv\u0103luie, fie manipuleaz\u0103 ceea ce…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1539"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1539"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1539\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3420,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1539\/revisions\/3420"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}