Faptul c\u0103 statuia o reprezint\u0103 pe regina Elisabeta privindu-l cu adora\u021bie pe so\u021bul s\u0103u, cu spatele la ora\u0219 \u0219i la realitatea sa, \u00een timp ce regele prive\u0219te senin \u00een zare \u0219i \u00een niciun caz \u00eenspre ea, creeaz\u0103 imaginea unui cuplu \u00een care egalitatea nu e o preocupare. Inten\u021bia e v\u0103dit androcentric\u0103 \u0219i reprezint\u0103 un bun exemplu de sexist misrecognition<\/i>, termenul definit de Nancy Fraser ca subordonare social\u0103 \u00een sensul de \u00eempiedicare a particip\u0103rii \u00een via\u021ba social\u0103 de pe picior de egalitate datorit\u0103 unor valori culturale institu\u021bionalizate[2]<\/a>. Configura\u021bia celor dou\u0103 statui confirm\u0103 \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te aceast\u0103 valoare cultural\u0103 institu\u021bionalizat\u0103, mai exact stereotipul femeii care \u00ee\u0219i admir\u0103 so\u021bul \u0219i are ochi doar pentru el. Pozi\u021bia de supunere este indicat\u0103 de plasarea ei la o altitudine mai joas\u0103 \u0219i pe un soclu mai redus ca dimensiuni, cu o expresie \u0219i o gestic\u0103 ce sugereaz\u0103 adora\u021bie \u0219i sus\u021binere necondi\u021bionate.\u00a0 \u00cen acest timp, b\u0103rbatul se ocup\u0103 nestingherit de treburile importante ale lumii din afara cuplului, f\u0103r\u0103 a sim\u021bi impulsul s\u0103 implice \u00een preocup\u0103rile lui \u0219i femeia, al c\u0103rei rol, acceptat aparent de am\u00e2ndoi, e de suport auxiliar.<\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere popularitatea celor dou\u0103 figuri, care r\u0103m\u00e2ne la cote \u00eenalte p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, precum \u0219i amplasamentul central al monumentelor, imaginea pe care o proiecteaz\u0103 men\u021bine \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te rolurile de gen tradi\u021bionale, androcentrice, \u00eentip\u0103rindu-le subliminal \u0219i \u00een imaginarul genera\u021biilor succesive.<\/p>\n R\u0103m\u00e2ne remarcabil faptul c\u0103, la mai mult de 40 de ani dup\u0103 \u00een\u0103l\u021barea statuii, Bruxelles-ul continu\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i marcheze popula\u021bia \u0219i vizitatorii cu imaginea unei femei la picioarele unui b\u0103rbat care nu-i d\u0103 aten\u021bie. Nici considerentele estetice \u0219i nici cele istorice nu justific\u0103 aceast\u0103 configura\u021bie, \u0219i nimic nu ar \u00eempiedica mutarea uneia dintre cele dou\u0103 statui al\u0103turi de cealalt\u0103, \u00eentr-un gest, nu mai mult dec\u00e2t simbolic, de con\u0219tientizare \u0219i apreciere a eforturilor emancipatoare. Asta presupun\u00e2nd c\u0103 o remodelare integral\u0103 a expresiei \u0219i pozi\u021biei corporale a reginei ar fi considerate, chiar \u0219i \u00een Bruxelles-ul anului 2014, \u00eenc\u0103 de neconceput. Prin statuile reginei Elisabeta \u0219i a regelui Albert I, Bruxelles-ul r\u0103m\u00e2ne astfel blocat \u00een afara timpului istoric, \u00eentr-un timp monumental, condamnabil din punctul de vedere al ambi\u021biilor de modernitate, cel pu\u021bin de la nivel declarativ, ale unei capitale de continent.<\/p>\n Dar, s-ar putea crede c\u0103 feminismul de val doi \u0219i activismul \u00een favoarea emancip\u0103rii pe considerente de gen \u0219i a recunoa\u0219terii statutului egal al femeii cu cel al b\u0103rbatului, nu au r\u0103mas f\u0103r\u0103 ecou \u00een arta monumental\u0103 a Bruxelles-ului. Vestitului Manneken Pis<\/b>, b\u0103ie\u021belul care urineaz\u0103, devenit simbolul ora\u0219ului \u0219i vizitat \u00een fiecare zi a anului de nenum\u0103ra\u021bi turi\u0219ti, st\u0103p\u00e2n pe propria colec\u021bie de costuma\u0219e, pe care le schimb\u0103 \u00een func\u021bie de ocazie,\u00a0 i s-a d\u0103ruit \u00een 1987 o prieten\u0103, Jeanneke Pis<\/b>, o feti\u021b\u0103 care, la r\u00e2ndul ei, urineaz\u0103, z\u00e2mbind aproape extatic. \u00cens\u0103 statuia feti\u021bei e situat\u0103 \u00eentr-o fund\u0103tur\u0103, nu \u00eentr-o pia\u021bet\u0103 foarte popular\u0103, ca cea a b\u0103ie\u021belului. Str\u0103du\u021ba lui Jeanneke e \u00eengust\u0103, greu de g\u0103sit, iar statuia e a\u0219ezat\u0103 \u00een spatele unor bare groase, cu scopul de a o proteja de vandali, f\u0103c\u00e2nd-o astfel s\u0103 par\u0103 mai degrab\u0103 prizonier\u0103, \u0219i \u00een niciun caz angajat\u0103 pe calea vreunei emancip\u0103ri. Conform declara\u021biilor celor care au avut ini\u021biativa construirii ei, statuia feti\u021bei a fost g\u00e2ndit\u0103 ca echilibrare a reprezent\u0103rii de gen, dar e de fapt \u00eenchinat\u0103 fidelit\u0103\u021bii, o alt\u0103 valoare androcentric\u0103 institu\u021bionalizat\u0103 care serve\u0219te domina\u021biei asupra femeilor, care sunt \u00eencurajate \u00een mod tradi\u021bional s\u0103 aib\u0103 un comportament loial chiar \u0219i \u00een fa\u021ba abuzurilor.<\/p>\n De altfel, \u00een spatele \u00een\u0103l\u021b\u0103rii lui Jeanneke au fost interesele proprietarilor de baruri \u0219i restaurante dimprejur, care sperau c\u0103 prezen\u021ba ei va atrage mai mul\u021bi clien\u021bi \u00een labirintul de str\u0103du\u021be pietonale din zon\u0103, \u0219i c\u0103 astfel le va cre\u0219te c\u00e2\u0219tigul. Astfel, feti\u021ba ce ar fi trebuit s\u0103 \u00eensemne, din nou la nivel simbolic, o recunoa\u0219tere a egalit\u0103\u021bii de gen, m\u0103car \u00eentru urinare stradal\u0103, reprezint\u0103 doar o trist\u0103 analogie cu condi\u021bia femeii contemporane \u00een epoca neoliberal\u0103. Pur formal, egalitatea de gen exist\u0103. Dar neoliberalismul, cu impresionantul s\u0103u talent de a-\u0219i mula forma dup\u0103 nevoi, s-a pus st\u0103p\u00e2n pe mesajele de emancipare ale mi\u0219c\u0103rilor feministe \u0219i le-a rearticulat ca s\u0103 serveasc\u0103 intereselor capitalului. Femeia emancipat\u0103 a zilelor noastre a devenit suportul unei realit\u0103\u021bi \u00een care munca de reproducere r\u0103m\u00e2ne la fel de necesar\u0103 ca oric\u00e2nd, \u0219i la fel de neremunerat\u0103, \u00een timp ce femeia se bucur\u0103 de privilegiul discutabil de a face parte dintr-o pia\u021b\u0103 a muncii remunerate care o men\u021bine, la fel ca \u0219i pe b\u0103rba\u021bi, foarte aproape de-o parte \u0219i de alta a limitei precarit\u0103\u021bii. Munca de reproducere r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o propor\u021bie cov\u00e2r\u0219itoare apanajul femeii, care astfel se g\u0103se\u0219te \u00een situa\u021bia extenuant\u0103 de a lucra vestitul double shift<\/i>, tura a doua, una la locul de munc\u0103, pl\u0103tit\u0103 prost \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 for\u021ba de munc\u0103 s-a dublat odat\u0103 cu intrarea \u00een mas\u0103 a femeilor pe pia\u021ba de munc\u0103, \u0219i una acas\u0103, nepl\u0103tit\u0103, \u0219i arareori \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 cu partenerul.<\/p>\n \u00centre timp, Bruxelles-ul a legalizat avortul \u00een 1990, dar accesul la serviciile de specialitate \u0219i la contracep\u021bie r\u0103m\u00e2ne limitat mai ales pentru s\u0103raci, cre\u0219ele \u0219i gr\u0103dini\u021bele continu\u0103 s\u0103 existe \u00een num\u0103r insuficient, oblig\u00e2nd astfel de cele mai multe ori femeia s\u0103 \u00ee\u0219i opreasc\u0103 activitatea profesional\u0103 pentru cre\u0219terea copilului p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta \u0219colar\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care concediul de maternitate este doar de trei luni. Aceasta este o alt\u0103 dovad\u0103 \u00a0c\u0103 munca de reproducere continu\u0103 s\u0103 fie considerat\u0103 inferioar\u0103 celei de produc\u021bie, afect\u00e2nd \u00een m\u0103sur\u0103 dispropor\u021bionat\u0103 femeile datorit\u0103 acelora\u0219i valori androcentrice institu\u021bionalizate. Tratamentul egal al femeilor \u0219i b\u0103rba\u021bilor pe pia\u021ba muncii a dus la situa\u021bia descris\u0103 \u00een paragraful anterior, cre\u00e2nd o egalitate de fund\u0103tur\u0103, \u00eenso\u021bit\u0103 de o tot mai mare precarizare a protec\u021biei sociale. Belgia anului 2014 vede, printre altele, descentralizarea indemniza\u021biilor pentru cre\u0219terea copiilor, care vor trece din subordinea administra\u021biei centrale \u00een cea a diferitelor regiuni, libere astfel s\u0103 fixeze nivelul sumelor pl\u0103tite lunar familiilor cu domiciliul pe teritoriul lor. O m\u0103sur\u0103 care va afecta \u00een mod dispropor\u021bionat femeile s\u0103race din familii imigrante \u0219i va crea o nou\u0103 ax\u0103 de posibil\u0103 inegalitate \u00eentre zone adiacente. Pericolele abord\u0103rii luptei pentru emancipare pe cale institu\u021bional\u0103 din valul trei al feminismului, pe un fond de neoliberalism rapace, sunt la fel de prezente \u00een capitala Europei ca oriunde \u00een lume[3]<\/a>.<\/p>\n \u00cen concluzie, Bruxelles-ul nu e ipocrit. Arta sa monumental\u0103, oric\u00e2t ar fi de surprinz\u0103toare pentru ni\u0219te ochi antrena\u021bi s\u0103 remarce p\u0103catele sexiste ale lumii \u00eenconjur\u0103toare, r\u0103m\u00e2ne fidel\u0103 tiparelor de valori androcentrice care \u00een continuare condi\u021bioneaz\u0103 \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 rela\u021biile de gen, aflate \u00eenc\u0103 departe de o real\u0103 emancipare.<\/p>\n![\"queenelisabeth\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/queenelisabeth.jpg\")
<\/a><\/p>\n