{"id":1494,"date":"2014-06-05T15:05:32","date_gmt":"2014-06-05T15:05:32","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1494"},"modified":"2016-09-26T12:12:46","modified_gmt":"2016-09-26T12:12:46","slug":"pazirea-ruinelor-un-articol-in-doua-episoade-despre-gentrificare-si-anti-squatting","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/06\/05\/pazirea-ruinelor-un-articol-in-doua-episoade-despre-gentrificare-si-anti-squatting\/","title":{"rendered":"P\u0103zirea ruinelor – un articol \u00een dou\u0103 episoade despre gentrificare \u0219i anti-squatting"},"content":{"rendered":"

Familia Iakab tr\u0103ie\u0219te \u00een Bucure\u0219ti f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 siguran\u021ba unei locuin\u021be. Membrii familiei ocup\u0103 cl\u0103diri abandonate pentru a se ad\u0103posti, migr\u00e2nd periodic deoarece sunt alunga\u021bi fie de proprietari, fie de persoane autorizate de proprietari sau de alte persoane f\u0103r\u0103 ad\u0103post care se afl\u0103 \u00een concuren\u021b\u0103 cu ei. \u00cen iulie 2012, familia a fost nevoit\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 un spa\u021biu ocupat \u00een urma presiunilor f\u0103cute de un grup de tineri care doreau s\u0103 modifice acea loca\u021bie cu acordul proprietarului \u00eentr-un spa\u021biu cultural. Este vorba de cl\u0103direa \u201eCarol 53\u201d. La vremea aceea am realizat un interviu cu numeroasa familie Iakab pe care \u00eel republic\u0103m aici \u00eempreun\u0103 cu concluziile la care am ajuns atunci. Un al doilea interviu, realizat recent, documenteaz\u0103 situa\u021bia actual\u0103 a familiei. Am \u00eencercat s\u0103 identific\u0103m care a fost traseul lor \u00een tot acest timp \u0219i s\u0103 scoatem \u00een eviden\u021b\u0103 procesul de gentrificare din perspectiva celor precari. <\/i><\/p>\n

\u00a0<\/i><\/p>\n

I. Carol 53: anti-squatting \u0219i gentrificare<\/b><\/p>\n

de Mihai Codreanu, Arnold Schlachter \u0219i Veda Popovici<\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n

\u201eCarol 53\u201d a fost prezentat\u0103 pe 25 iulie, la evenimentul \u201eDimensiunea creativ\u0103 a spa\u0163iilor abandonate\u201d din cadrul proiectului CRIM Caf\u00e9, ca fiind o cas\u0103 ocupat\u0103, un squat. Ocupan\u0163ii, majoritatea studen\u0163i la arhitectur\u0103, \u015fi-au \u00eenceput prezentarea men\u0163ion\u00e2nd acordul proprietarului \u015fi \u201esprijinul domnului arhitect Sturdza\u201d, motivul ini\u0163iativei lor fiind \u201esalvarea unei cl\u0103diri de patrimoniu\u201d. \u00cen scurt timp, a devenit clar c\u0103 salvarea despre care vorbeau, era salvarea unei case din m\u00e2inile unor persoane descrise de ei ca fiind: \u201e\u0163igani care fur\u0103 fierul din cas\u0103 ca s\u0103 fac\u0103 bani\u201d. \u00cen felul acesta, ocupan\u0163ii au ajuns s\u0103 diferen\u0163ieze \u00eentre un squatting negativ <\/i>\u015fi un squatting pozitiv<\/i>. Squatting-ul pozitiv, \u00een termenii lor, este unul care \u201erespect\u0103\u201d proprietatea, ocupan\u0163ii f\u0103c\u00e2nd, eventual, eforturi pentru a p\u0103stra \u015fi consolida construc\u0163ia. \u00cen schimb, squatting-ul negativ, ar fi cel \u00een care ocupan\u0163ii distrug \u015fi consum\u0103 proprietatea. Diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 abord\u0103ri st\u0103 \u00eentr-o perspectiv\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 de prejudec\u0103\u021bi etnocentrice \u2013 dac\u0103 nu de-a dreptul rasiste \u2013 \u00een care proprietatea este pus\u0103 \u00eenaintea oamenilor. Cele dou\u0103 tipuri de squatting au fost elaborate de c\u0103tre tinerii ocupan\u0163i de\u015fi organizatorii dezbaterii \u00ee\u015fi propuseser\u0103 s\u0103 discute squatting-ul ca form\u0103 de locuire \u015fi de lupt\u0103 social\u0103. De asemenea, discursul lor nu dezv\u0103luia nicio inten\u0163ie politic\u0103 explicit\u0103 iar acest lucru este suspect \u00een contextul discut\u0103rii squatting-ului, fenomen ce nu poate fi desprins de un anumit cadru social-politic. Dup\u0103 cum au subliniat \u015fi reac\u0163iile consternate ale publicului de la CRIM Caf\u00e9, ceea ce a fost prezentat ca squat este de fapt un anti-squat \u015fi o \u00eencercare de gentrificare urban\u0103.<\/p>\n

Am c\u0103utat persoanele care folosiser\u0103 ini\u0163ial cl\u0103direa de pe Carol 53. I-am sim\u0163it precau\u0163i pe cei pe care i-am \u00eent\u00e2lnit, oarecum \u00eentr-o pozi\u021bie defensiv\u0103 \u015fi suspicio\u015fi. Nu de\u0163in o locuin\u0163\u0103, tr\u0103iesc \u00een cl\u0103diri abandonate \u015fi le este team\u0103 s\u0103 nu fie evacua\u0163i. Este vorba de familia Iakab format\u0103 din treisprezece persoane. Dup\u0103 evacuare s-au mutat \u00eentr-o groap\u0103, \u00een zona Vasile P\u00e2rvan. Ne-au rugat s\u0103 nu d\u0103m mai multe date despre adresa lor, deoarece se tem s\u0103 nu fie evacua\u0163i \u015fi de aici. Tr\u0103iesc \u00een ni\u015fte bar\u0103ci improvizate. Au acceptat s\u0103 ne acorde un interviu pe care \u00eel red\u0103m mai jos.<\/p>\n

\u00a0<\/b>M.C.: Ce \u015ftia\u0163i despre cl\u0103direa de pe Carol 53?<\/i><\/b><\/p>\n

Mari\u0163a Iakab: <\/b>\u015etiam c\u0103 e goal\u0103 de 7 sau 8 ani. Dup\u0103 revolu\u0163ie, jumate din ea era cas\u0103 de revolu\u0163ionari \u015fi cealalt\u0103 jum\u0103tate erau birouri. Nu \u015ftiam cine e proprietar.<\/p>\n

M.C.: De ce a\u0163i intrat \u00een cl\u0103dire?<\/i><\/b><\/p>\n

M.I.: N-aveam unde s\u0103 st\u0103m. Acolo unde st\u0103team eu \u015fi Silvia, pe Banu Manta, s-a demolat s\u0103 fac\u0103 firm\u0103.<\/p>\n

(…)<\/p>\n

A.S.: Cum a fost \u00een cl\u0103dire?<\/i><\/b><\/p>\n

M.I.: Bine! Am stat acolo sus to\u0163i, cam patru zile, p\u00e2n\u0103 a venit arhitectul, un mo\u015f cam pe la 50 de ani, cu ochelari, apoi ne-am mutat la subsol. Era cu Mihai, un b\u0103iat t\u00e2n\u0103r, \u00eenalt. \u0102sta era cu proprietarul. Au intrat cu cheia. Noi am zis c\u0103 sunt proprietari dac\u0103 au intrat cu cheia. C\u00e2nd a venit arhitectul, ni s-a luat curentul.<\/p>\n

Sorin Murariu: Ne-au zis s\u0103 facem cur\u0103\u0163enie sus, \u00een mansard\u0103 \u015fi am muncit cam patru zile.\u00a0 \u00cen\u0163elegerea era c\u0103 puteam s\u0103 st\u0103m acolo. Apoi le-am zis c\u0103 nu ne convine s\u0103 muncim gratis, c\u0103 eu pot s\u0103 muncesc \u00een alt\u0103 parte \u015fi pierd bani. Trebuie s\u0103 m\u0103n\u00e2nc. A zis s\u0103 mergem pe \u00eencredere. Ne-a promis c\u0103 ne las\u0103 s\u0103 st\u0103m, c\u0103 ne \u0163ine dac\u0103 tragem tare. Am muncit mult, venea dup\u0103 noi s\u0103 ne zoreasc\u0103. Dar trei zile am muncit gratis, doar pe promisiunea c\u0103 ne \u0163ine, altfel ne d\u0103dea afar\u0103. F\u0103r\u0103 ustensile, f\u0103r\u0103 m\u0103nu\u015fi, nimic. \u015ei erau \u015fobolani mari. Te mu\u015fcau de picioare dac\u0103 nu erai atent.<\/p>\n

\"Arnold<\/a>

Arnold Schlachter, cl\u0103direa Carol 53, 2014.<\/p><\/div>\n

M.C.: Unde a\u0163i f\u0103cut cur\u0103\u0163enie?<\/i><\/b><\/p>\n

S.M.: La mansard\u0103 \u015fi la etajul 1.<\/p>\n

A.S.: \u015ei la subsol?<\/i><\/b><\/p>\n

S. M.: Nu. La subsol, nu.<\/p>\n

A.S.: Dar v-au dat banii pe munc\u0103?<\/i><\/b><\/p>\n

S.M.: Da, ne-a dat 50 de lei de fiecare ins. Trei in\u015fi \u2013 150 de lei. C\u00e2nd au venit persoane la care s\u0103 \u00eenchirieze, noi am protestat, c\u0103 noi f\u0103ceam cur\u0103\u0163enie. Dup\u0103 asta a zis c\u0103 ne d\u0103 bani. Ne sporea mereu, tr\u0103gea de noi: \u201eD\u0103 acolo, d\u0103 acolo!\u201d. Apoi, a mai adus o lopat\u0103, o roab\u0103 \u015fi ne zicea c\u0103 dac\u0103 dispare ceva, pl\u0103tim. Nu dormeam noaptea de fric\u0103 s\u0103 nu vin\u0103 ho\u0163ii. Zicea c\u0103 ne d\u0103 pe m\u00e2na poli\u0163iei dac\u0103 dispare ceva, c\u0103 avea datele noastre.<\/p>\n

Apoi, au venit cam zece b\u0103ie\u0163i tineri, studen\u0163i, care au muncit: Matei, Dorel \u015fi al\u0163ii. Matei e student arhitect. El a f\u0103cut un proiect, s\u0103 vad\u0103 al\u0163ii ce au f\u0103cut ei \u015fi s\u0103 nu pl\u0103teasc\u0103 chirie.<\/p>\n

M.C.: Studen\u0163ii au muncit \u015fi ei?<\/i><\/b><\/p>\n

S.M.: Au muncit \u015fi ei. La sf\u00e2r\u015fit au f\u0103cut poze.<\/p>\n

A.S.: C\u00e2t a\u0163i stat cu studen\u0163ii?<\/i><\/b><\/p>\n

S.M.: O lun\u0103, cam a\u015fa. C\u00e2t au stat acolo au pus ap\u0103 dar s-a stricat. \u00cenainte cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 s\u0103 ne dea afar\u0103 au adus \u015fi un W.C. ecologic. Apoi, Gabi, \u015feful de \u015fantier, a zis c\u0103 a venit proprietarul din str\u0103in\u0103tate, c\u0103 ne mai d\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Matei a zis c\u0103 nu mai putem s\u0103 st\u0103m, c\u0103 a venit proprietarul din str\u0103in\u0103tate acum dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi c\u0103 ne poate face r\u0103u cu poli\u0163ia.<\/p>\n

(…)<\/p>\n

S.M.: Acum dou\u0103 zile m-am \u00eent\u00e2lnit cu arhitectul b\u0103tr\u00e2n pe strad\u0103, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi i-am zis c\u0103 ne-a dat afar\u0103. Mi-a zis: \u201eNu m\u0103 intereseaz\u0103, dom\u2019le!\u201d.<\/p>\n

31 iulie 2012.<\/p>\n

***<\/b><\/p>\n

Dac\u0103 prin squatting<\/i> \u00een\u0163elegem ocuparea unei cl\u0103diri de c\u0103tre persoane care nu au drepturi de proprietate asupra sa, cu scopul afirm\u0103rii unei pozi\u0163ii radicale anti-capitaliste, de critic\u0103 a propriet\u0103\u0163ii, cum am defini anti-squatting-ul? Anti-squatting-ul ar \u00eensemna afirmarea unei pozi\u0163ii pro-capitaliste, ce consider\u0103 proprietatea un principiu valoros al societ\u0103\u0163ii. Ar presupune neap\u0103rat \u015fi ac\u0163ionarea \u00eempotriva unei situa\u0163ii reale de squatting, av\u00e2nd ca motiva\u0163ie statutul sacrosanct al propriet\u0103\u0163ii. O asemenea ac\u0163iune ar putea veni din partea autorit\u0103\u0163ilor, proprietarului \u201ede drept\u201d sau pur \u015fi simplu din partea cet\u0103\u0163enilor.<\/p>\n

\u00cens\u0103 squatting-ul \u015fi deci \u015fi anti-squatting-ul nu \u00eenseamn\u0103 doar asta. Fenomenul desemneaz\u0103 \u015fi ocuparea unei cl\u0103diri de c\u0103tre persoane f\u0103r\u0103 drepturi asupra respectivei propriet\u0103\u0163i, cu scopul simplu al locuirii, f\u0103r\u0103 s\u0103 presupun\u0103 o pozi\u0163ie anti-capitalist\u0103 asumat\u0103. Ac\u0163iunea este rezultatul unei situa\u0163ii social-politice radicale \u00een care persoanele implicate sunt marginalii procesului istoric de distribuire a propriet\u0103\u0163ii, cei r\u0103ma\u015fi (aproape) \u00een afara logicii economice a acumul\u0103rii capitalului. Este \u015fi situa\u0163ia majorit\u0103\u0163ii squaturilor din Europa. Si este \u015fi situa\u0163ia cvasi-tuturor squaturilor din Rom\u00e2nia. \u00cen aceste condi\u0163ii, anti-squatting-ul presupune \u015fi un atac explicit \u00eempotriva unei asemenea categorii marginale.<\/p>\n

Despre squatting-ul, nu cultural sau creativ, ci din necesitatea de a se ad\u0103posti, a vorbit la \u00eent\u00e2lnirea de pe 25 iulie \u015fi Ionu\u0163 Jugureanu de la Funda\u0163ia \u201eParada\u201d[1]<\/a>. Eliminarea ocup\u0103rii, a\u015fa-zis abuzive, a unor propriet\u0103\u0163i de c\u0103tre persoane f\u0103r\u0103 ad\u0103post este de mult o problem\u0103 a prim\u0103riei, \u0163inut\u0103, \u00eens\u0103, \u00een culise. Dreptul fundamental la ad\u0103post, poate cel mai pu\u0163in respectat dintre toate, a lipsit, \u00eens\u0103, cu des\u0103v\u00e2r\u015fire de pe agenda candida\u0163ilor la alegerile locale de anul acesta. Spa\u0163iile verzi, cl\u0103dirile interbelice sau \u015foselele ce ar fluidiza traficul sunt toate probleme mult mai importante dec\u00e2t via\u0163a, demnitatea \u015fi drepturile unor oameni. Situa\u0163ia se reflect\u0103 \u015fi \u00een agenda \u201esociet\u0103\u0163ii civile\u201d, cu excep\u0163ia unor ONG-uri ca \u201eParada\u201d sau \u201eSamusocial\u201d, iar problema lipsei de ad\u0103post pare cu totul secundar\u0103 fa\u0163\u0103 de \u201eadev\u0103rata\u201d problem\u0103 a Bucure\u015ftiului: distrugerea patrimoniului imobiliar. Episodul de pe Carol 53 arat\u0103 foarte limpede cum cele dou\u0103 probleme au un poten\u0163ial opozi\u0163ional foarte puternic.<\/p>\n

Grupul de studen\u0163i a \u201eocupat\u201d imobilul cu acordul proprietarului, la r\u00e2ndul s\u0103u un arhitect important \u015fi cu sprijinul unui grup larg de interese imobiliare provenind din r\u00e2ndul mediului de arhitec\u0163i \u015fi arhitecte. \u00cen spatele \u201einocentului\u201d scop de a conserva \u015fi restaura o cas\u0103 frumoas\u0103 \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd din dorin\u0163a de a fi \u201eca la Berlin\u201d a unor tineri \u201ecool\u201d \u015fi de a avea \u201e\u00een sf\u00e2r\u015fit, \u015fi noi un squat!\u201d se afl\u0103 inten\u0163ia de a \u201ecur\u0103\u0163a\u201d cartierul de \u201emizerie\u201d \u015fi de a repune pe pia\u0163a imobiliar\u0103 proprietatea, de data asta \u00eens\u0103, cu un pre\u0163 corespunz\u0103tor. Pia\u0163a imobiliar\u0103 fiind sensibil\u0103 la istoricul cl\u0103dirii, va fi mult mai avantajos dac\u0103 istoricul unui squat adev\u0103rat este \u00eenlocuit cu istoricul unui \u201ecentru cultural independent\u201d.<\/p>\n

\u00cen mod aparent paradoxal, interesele de ascensiune social\u0103 \u015fi de acumulare financiar\u0103 a unei elite intelectuale coincid cu dorin\u0163a \u015fi nevoia unui grup de tineri educa\u0163i, rebeli \u015fi cu ambi\u0163ii anti-sistem. De fapt, cele dou\u0103 grupuri sunt unul \u015fi acela\u015fi, separate de c\u00e2\u0163iva ani \u015fi de nevoia suplimentar\u0103 a celor din urm\u0103 de ascensiune social\u0103 pe baza estetiz\u0103rii politicii, a producerii unui \u201ecoolness\u201d rebel. Singurul proces social sub care poate fi referit acest episod nu este squatting-ul ci gentrificarea<\/b>. \u015ei arta (sau cultura) joac\u0103 un rol foarte important \u00een procesele de continu\u0103 marginalizare a popula\u0163iilor \u201eindezirabile.<\/p>\n

Este foarte important, \u00eens\u0103, s\u0103 vedem \u00een acest eveniment nu un episod izolat, ci ca un simptom al unui conflict de clas\u0103 determinat de condi\u0163ia contemporan\u0103 a capitalismului, conflict prezent peste tot \u00een Rom\u00e2nia. Astfel, prioritizarea chestiunii patrimoniului \u00een disputele publice legate de urbanism \u00eenseamn\u0103 recuperarea unei istorii ce legitimeaz\u0103 statutul privilegiat al unei clase de mijloc educate, ce se vrea subiectivitatea central\u0103 a capitalismului t\u00e2rziu. Subclasa creativ\u0103 este considerat\u0103 \u00een aceast\u0103 dinamic\u0103 avangarda expansiunii \u015fi consolid\u0103rii autorit\u0103\u0163ii acestei subiectivit\u0103\u0163i. Desigur c\u0103 aceast\u0103 dinamic\u0103 nu se desf\u0103\u015foar\u0103 pur \u015fi simplu ci \u00eentotdeauna pe seama unei alte clase, lipsite de privilegii \u0219i deci prin oprimarea unor grupuri marginalizate social-economic, de cele mai multe ori dup\u0103 criterii de etnie. Iar \u00een cazul de fa\u0163\u0103, grupul se nume\u015fte familia Iakab.<\/p>\n

Articolul a ap\u0103rut original \u00een \u201eAnarhia\u201d (publica\u021bie trimestrial\u0103 independent\u0103), #2, august 2012.<\/p>\n

\"Arnold<\/a>

Arnold Schlachter, Intrare subsol, la intersec\u021bia str\u0103zilor Vulc\u0103nescu – Calea Grivi\u021bei, 2014.<\/p><\/div>\n

II. P\u0103zirea ruinei<\/b><\/p>\n

de Mihai Codreanu \u0219i Arnold Schlachter<\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/b>Pe 27 februarie 2014 am rev\u0103zut familia Iakab \u0219i am vorbit cu Mari\u021ba Iakab, Sorin Murariu \u0219i Dorin Mincu. Ne-au primit la ei acas\u0103.<\/em><\/p>\n

M.C.: \u00cen vara lui 2012 a\u0163i fost alunga\u0163i de la Carol 53, unde a\u0163i stat c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Cum a fost acolo \u015fi unde v-a\u0163i dus de acolo? <\/i><\/b><\/p>\n

Dorin Mincu: Despre Carol 53 \u00ee\u0163i spun ce a fost: unul a luat proiectul, altul a f\u0103cut manevr\u0103 vorbind cu proprietarul \u015fi ne-au dat afar\u0103. Patru dintre b\u0103ie\u0163i ne-au ajutat cu baraca, cu medicamente. De acolo ne-am dus la groap\u0103 (n.r. \u00een spatele blocurilor din intersec\u0163ia str\u0103zii Berzei cu \u015etirbei, l\u00e2ng\u0103 biserica \u201eCuibul cu barz\u0103\u201d, zona Vasile P\u00e2rvan), unde am stat p\u00e2n\u0103 \u00een 15 martie (n.r. 2013).<\/p>\n

A.S.: Acolo v-a amenin\u0163at poli\u0163ia, dup\u0103 ce ni\u015fte vecini s-au pl\u00e2ns c\u0103 face\u0163i foc. \u015ei de acolo unde v-a\u0163i dus? <\/i><\/b><\/p>\n

Mari\u021ba Iakab: La subsol pe Mircea Vulc\u0103nescu num\u0103rul 2. E \u00een parcul de la intersec\u0163ia Vulc\u0103nescu cu Grivi\u0163ei, la gaura de veceu (n.r. o toalet\u0103 public\u0103 care nu mai e func\u021bional\u0103). Era deschis, am f\u0103cut cur\u0103\u0163enie c\u0103 era foarte murdar, vecinii au v\u0103zut copiii, li s-a f\u0103cut mil\u0103, au zis s\u0103-i d\u0103m afar\u0103, c\u0103 vin cu protec\u0163ia copilului. Apoi a venit poli\u0163ia comunitar\u0103 pe sectorul 1, ne-au z\u0103p\u0103cit trei-patru zile, ne-au amenin\u0163at c\u0103 cheam\u0103 protec\u0163ia. Asta era \u00een iunie. Noi am plecat \u015fi la subsol au pus gratii, dar au venit al\u0163ii.<\/p>\n

M.C.: \u00cen apropierea zonei mai sunt ni\u015fte case pe strada Popa Tatu… <\/i><\/b><\/p>\n

D.M.: Pe Tatu sunt proprietari r\u0103i, e periculos, te scot de acolo cu b\u0103taie…<\/p>\n

A.S.: \u015ei unde v-a\u0163i dus? <\/i><\/b><\/p>\n

M.I. Am c\u0103utat prin parcuri, e un parc la Mo\u015filor \u00een spate, suntem mai obi\u015fnui\u0163i cu zona aia. Acolo am stat vara. Toamna am venit aici \u00een zona Armeneasc\u0103, proprietarul \u015ftie. St\u0103m la demisol \u015fi p\u0103zim casa \u015fi avem grij\u0103 de ea.<\/p>\n

A.S.: C\u00e2\u0163i sta\u0163i aici? <\/i><\/b><\/p>\n

D.M.: Suntem patru familii, nou\u0103 adul\u0163i \u015fi cinci copiii de la patru ani \u00een jos.<\/p>\n

A.S.: Cum a\u0163i g\u0103sit vila asta? <\/i><\/b><\/p>\n

M.I: Am c\u0103utat \u015fi am g\u0103sit-o deja \u00een martie, dar ne era fric\u0103. Dup\u0103 parc era nevoie s\u0103 st\u0103m aici. Am stat o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een septembrie. Erau buruieni c\u00e2t casa, erau o\u0163etari \u015fi i-am t\u0103iat. Proprietarul a zis s\u0103 facem cur\u0103\u0163enie \u015fi s\u0103 st\u0103m lini\u015fti\u0163i. A oferit casa \u015fi are acum curent \u015fi ap\u0103 – ne-am tras noi. P\u00e2n\u0103 \u00een martie a promis. Iar b\u0103ie\u0163ii de la Carol 53 (n.r. Casa Carol 53 se afl\u0103 situat\u0103 \u00een apropiere) ne-au dat lope\u0163i, m\u0103turi \u015fi cu vorbe, sfaturi. Cu gardul – o parte era rupt – ne-au ajutat, au sudat. Un ajutor c\u00e2t de mic conteaz\u0103…<\/p>\n

M.C.: \u015ei cu proprietarul cum v\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i?<\/i><\/b><\/p>\n

D.M.: Proprietarul mai vine pe aici. El \u015ftie c\u00e2te familii st\u0103m. \u015ei dac\u0103 a venit cineva, dac\u0103 deranjeaz\u0103, s\u0103-l sun\u0103m dac\u0103 e ceva. Ne-a zis: c\u00e2t putem v\u0103 \u0163inem, c\u00e2t nu putem, nu. \u015ei acum mai are vizitatori (n.r. vila este de \u00eenchiriat). Totul era \u00een paragin\u0103, mizerie mult\u0103 \u00een curte, \u00een cas\u0103, erau cioburi, mul\u0163i saci.<\/p>\n

M.C.: V-a ajutat prim\u0103ria \u00eent-un fel? <\/i><\/b><\/p>\n

D.M.: Ajutor de la prim\u0103rie? Nu a ajutat de loc. F\u0103r\u0103 adres\u0103 normal\u0103 nu te ia \u00een seam\u0103 de loc. Pe buletinul provizoriu scrie \u201ef\u0103r\u0103 locuin\u0163\u0103\u201d. Cine ne-a ajutat \u00een sectorul 1 la subsol: prim\u0103ria, care ne-a dat 3 luni c\u00e2t am stat acolo ajutor social. Dou\u0103 persoane, un milion dou\u0103 sute.<\/p>\n

A.S.: Vizavi aici e o biseric\u0103. V-au ajutat ei? <\/i><\/b><\/p>\n

D.M.: Am cerut ap\u0103 de la ci\u0219meaua din curte. \u015ei ne-au zis c\u0103 ei au de pl\u0103tit facturile \u015fi n-am primit nimic.<\/p>\n

\"Arnold<\/a>

Arnold Schlachter, Groapa de l\u00e2ng\u0103 biserica \u201eCuibul cu barz\u0103\u201d, 2014.<\/p><\/div>\n

M.C.: Cum e cu casele goale prin Bucure\u015fti? S-a schimbat ceva \u00een ultima vreme? <\/i><\/b><\/p>\n

M.I.: Cu casele abuzive nu mai ai \u015fanse; cum te vede, te d\u0103 afar\u0103.<\/p>\n

A.S.: Mai sunt \u015fi alte locuri unde pute\u0163i sta? <\/i><\/b><\/p>\n

M.I.: La Mama \u015fi Copilul de la Arcul de Triumf (Centrul Maternal Sf. Ecaterina, n.r.) te prime\u015fte \u0219ase luni, dar b\u0103rba\u0163i nu, \u015fi dup\u0103 \u0219ase luni ce faci…? E un ad\u0103post la Bucure\u015ftii Noi, \u00eenspre Mogo\u015foaia. Acolo stai cu 100 de oameni, la care nu le supor\u0163i mirosul, e\u015fti cu copilul care umbl\u0103. Nu ai cum! \u00ce\u0163i zic: era mai bine cu Ceau\u015fescu. Ceau\u015fescu \u00een dou\u0103 zile \u00ee\u0163i d\u0103dea cas\u0103 \u015fi munc\u0103. Din \u201991 s-a \u00eenceput cu casele abuzive. Prima oar\u0103 am stat la Matache. Erau case goale c\u0103 a fugit lumea \u00een Germania, Italia, iar b\u0103tr\u00e2nii care au r\u0103mas au murit. Al\u0163ii \u015fi-au v\u00e2ndut casele… astea-s casele abuzive. Acu\u2019 trei ani mai g\u0103seai, dar acum vin str\u0103ini, cump\u0103r\u0103 tot, din martie vor s\u0103 \u00eenchid\u0103 casele abuzive. De anu\u2019 trecut, din noiembrie, dac\u0103 nu ai grij\u0103 de cas\u0103, \u0163i-o ia. Ca alea toate pe Covaci. Ce nu e al t\u0103u…\u00a0 sunt clanuri care pun m\u00e2na pe astea cu agen\u0163ii imobiliare. O ia \u015fi o d\u0103 la altcineva…<\/p>\n

M.C.: Cum e cu locuin\u0163ele sociale?<\/i><\/b><\/p>\n

Sorin Murariu: Acolo cu c\u00e2teva mii de euro, cu \u015fpag\u0103 \u00ee\u0163i d\u0103 cas\u0103. Te \u0163ine lun\u0103 de lun\u0103 cu actele. \u00cencepe cu 700 \u015fi ajunge la 10.000 de euro \u015fi \u00ee\u0163i d\u0103 cas\u0103. Dup\u0103 revolu\u0163ie ce-au f\u0103cut primarii? Le-au dat repede pe \u015fpag\u0103 \u015fi le-au r\u0103mas lor (n.r. celor care locuiau acolo) ghetourile din Ferentari, Z\u0103br\u0103u\u0163i…<\/p>\n

M.C.: Mul\u0163umim pentru interviu. <\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/b>27.02.2014<\/p>\n

Familia Iakab are o sarcin\u0103: p\u0103ze\u015fte o ruin\u0103. Este o ocupa\u021bie f\u0103r\u0103 remunera\u021bie, f\u0103r\u0103 contract, doar cu o recompens\u0103. Aceea\u015fi func\u0163ie o au \u015fi tinerii de la Carol 53. \u0218i unii, \u0219i al\u021bii sunt concuren\u0163i pe pia\u0163a muncii. La Carol 53, familiei Iakab i se repro\u0219eaz\u0103 c\u0103 a scos \u0219ine de metal din structura de rezisten\u021b\u0103 a cl\u0103dirii, acesta fiind unul din motivele pentru care au pierdut \u201ejob<\/i>-ul\u201d de acolo. Diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 grupuri este c\u0103 unii pot alege aceast\u0103 ocupa\u021bie, ceilal\u021bi nu, deoarece lupt\u0103 pentru supravie\u021buire, pentru nevoi imediate.<\/p>\n

Putem spune c\u0103 la periferia global\u0103, clasa de mijloc, proprietar\u0103 a unor case precum Carol 53 \u015fi vila din Armeneasc\u0103, trebuie s\u0103 fie frustrat\u0103: nu are suficient capital local pentru a porni exploatarea propriet\u0103\u0163ii prin chirii regulate. Astfel dezvolt\u0103 o auto-reprezentare ca victim\u0103, dar nu a capitalului global, ci a celor s\u0103raci afla\u021bi \u00een aceea\u0219i periferie. Cel pu\u021bin pentru o vreme, se pare c\u0103 aceast\u0103 clas\u0103 de mijloc nu va primi capital din centrul global, fiindc\u0103 are nevoie de dihotomia centru-periferie \u0219i va continua astfel s\u0103 o men\u021bin\u0103[2]<\/a>. Elitelor din periferie, centrul global le explic\u0103 acest proces ar\u0103t\u00e2nd cu degetul tot c\u0103tre margine, responzabiliz\u00e2nd-o pentru propria-i nefericire: nu se poate avea \u00eencredere \u00eentr-o economie cu productivitate sc\u0103zut\u0103 dominat\u0103 de a\u0219a zisa corup\u021bie. Clasa de mijloc din periferie, \u00een loc s\u0103 se solidarizeze cu cei neprivilegia\u021bi \u0219i s\u0103 lupte pentru dreptate social\u0103 \u015fi abolirea inegalit\u0103\u021bilor, prefer\u0103 s\u0103 nutreasc\u0103 o dorin\u021b\u0103 de a deveni ca exploatatorii din centru. Solu\u021bia satisfacerii acestui deziderat \u00eel vede \u00een politicile neoliberale. Astfel se creaz\u0103 o situa\u0163ie \u00een care oameni (ca familia Iakab, dar \u015fi tinerii arhitec\u0163i) au un job, dar nu au nici o siguran\u0163\u0103 juridic\u0103 ori social\u0103. Dup\u0103 cum spuneam, unii au de ales, ceilal\u021bi nu. Tinerii de la Carol 53 ar dori s\u0103 se solidarizeze cu familia Iakab, a\u0219a cum reiese cel pu\u021bin la nivel declarativ sau din gesturi caritabile, \u00eens\u0103, \u00een realitate, resping solidarizarea politic\u0103 cu clasele mai precare dintr-un sentimentalism mic burghez[3]<\/a>.<\/p>\n

Noi vrem eradicarea paradigmei centru-periferie \u0219i democra\u021bie adev\u0103rat\u0103 prin auto-organizare \u0219i auto-gestionare local\u0103. To\u0163i avem dreptul la locuin\u0163\u0103![4]<\/a><\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> \u00a0\u00a0\u00a0 Funda\u0163ia \u201eParada\u201d este o organiza\u0163ie non-guvernamental\u0103, apolitic\u0103, non-profit, al c\u0103rei scop este sprijinirea copiilor, tinerilor \u015fi familiilor f\u0103r\u0103 ad\u0103post, prin intermediul unor servicii integrate de asisten\u0163\u0103 social\u0103, educativ-formative \u015fi de integrare socio-profesional\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Compania de rating Standard&Poors a confirmat \u00een 2013 statutul de „nerecomandat pentru investi\u0163ii pe termen lung” pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Este simptomatic \u00een acest sens, faptul c\u0103 de cur\u00e2nd, Carol 53 se descrie ca fiind \u201eartgallery\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> Gruparea „Frontul comun pentru dreptul la locuire” lupt\u0103 pentru aceast\u0103 cauz\u0103. Vezi: http:\/\/fcdl.ro\/despre-noi\/<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Familia Iakab tr\u0103ie\u0219te \u00een Bucure\u0219ti f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 siguran\u021ba unei locuin\u021be. Membrii familiei ocup\u0103 cl\u0103diri abandonate pentru a se ad\u0103posti, migr\u00e2nd periodic deoarece sunt alunga\u021bi fie de proprietari, fie de persoane autorizate de proprietari sau de alte persoane f\u0103r\u0103 ad\u0103post care se afl\u0103 \u00een concuren\u021b\u0103 cu ei. \u00cen iulie 2012, familia a fost nevoit\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 un spa\u021biu ocupat \u00een urma presiunilor f\u0103cute de un grup de tineri care doreau s\u0103 modifice acea loca\u021bie cu acordul proprietarului \u00eentr-un spa\u021biu cultural. Este vorba de cl\u0103direa \u201eCarol 53\u201d. La vremea aceea am realizat un interviu cu numeroasa familie Iakab pe care \u00eel…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[92],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1494"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1494"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1494\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3422,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1494\/revisions\/3422"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1494"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1494"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1494"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}