{"id":1484,"date":"2014-06-04T12:39:16","date_gmt":"2014-06-04T12:39:16","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1484"},"modified":"2014-06-04T12:39:16","modified_gmt":"2014-06-04T12:39:16","slug":"guvernul-anterior-ne-a-dat-bani-guvernul-actual-ne-ofera-subiecte-estetici-si-politici-in-artele-spectacolului-din-ungaria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/06\/04\/guvernul-anterior-ne-a-dat-bani-guvernul-actual-ne-ofera-subiecte-estetici-si-politici-in-artele-spectacolului-din-ungaria\/","title":{"rendered":"\u201eGuvernul anterior ne-a dat bani, guvernul actual ne ofer\u0103 subiecte\u201c: Estetici \u0219i politici \u00een artele spectacolului din Ungaria"},"content":{"rendered":"

de Andrea Tompa<\/i><\/b><\/p>\n

*text ap\u0103rut \u00een antologia bilingv\u0103 Noi practici \u00een artele spectacolului \u00een Europa de Est \/ New Performing Arts Practices in Eastern Europe<\/b>, Editura Cartier, 2014. Cartea a ap\u0103rut \u00een cadrul colec\u021biei festivalului interna\u021bional de teatru de la Sibiu.<\/p>\n

Este prim\u0103vara anului 2014. Un grup de arti\u0219ti independen\u021bi numit \u201eCoali\u021bia artelor contemporane\u201c creeaz\u0103 un \u201eeveniment\u201c \u00een fa\u021ba Vigad\u00f3, o cl\u0103dire istoric\u0103 recent renovat\u0103. Are loc marea ceremonie de inaugurare a noii cl\u0103diri. Arti\u0219tii se \u00eentind pe jos, o mul\u021bime de bani (fal\u0219i) sunt \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi \u00een jurul \u0219i \u00een gura lor. Cl\u0103direa a fost donat\u0103 recent celei mai importante institu\u021bii artistice din Ungaria, Academia Maghiar\u0103 de Arte, care, de cur\u00e2nd, beneficiaz\u0103 \u0219i de protec\u021bie constitu\u021bional\u0103. S-au chetuit foarte mul\u021bi bani pentru aceast\u0103 cl\u0103dire (aproape dublu fa\u021b\u0103 de ce prime\u0219te \u00eentregul domeniu independent al artelor spectacolului \u00eentr-un an), iar dup\u0103 alegerile din 2010, o mare parte din banii publici au fost \u201eredirec\u021biona\u021bi\u201c \u0219i pur \u0219i simplu da\u021bi Academiei, care a devenit, astfel, o institu\u021bie puternic\u0103 \u0219i centralizat\u0103. Liderii politici sosesc la ceremonie, p\u0103\u0219ind printre arti\u0219ti \u0219i bancnote. Poli\u021bi\u0219tii \u0219i agen\u021bii de paz\u0103 \u00eei dau afar\u0103 pe demonstran\u021bii care strig\u0103: \u201eArta e liber\u0103, Academia e exclusivist\u0103\u201c. Un simbol al puterii de o parte \u0219i un alt simbol al lipsei de putere de cealalt\u0103 parte \u2013 reprezentat de arti\u0219tii \u00eentin\u0219i pe jos.<\/p>\n

Cele dou\u0103 evenimente, inaugurarea cl\u0103dirii \u0219i r\u0103spunsul critic al arti\u0219tilor, ies \u00een eviden\u021b\u0103 prin faptul c\u0103 au loc \u00een ajunul Zilei Na\u021bionale a Ungariei, aniversarea revolu\u021biei de la 1848, \u0219i cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de alegerile generale.<\/p>\n

\u00cen paralel cu acest mic performance din martie 2014, are loc o prezentare a unor spectacole independente maghiare la Berlin, la HAU[1]<\/a>, numit \u201ePlecarea nu e o solu\u021bie?\u201c, un titlu ce reflect\u0103 op\u021biunile arti\u0219tilor independen\u021bi din Ungaria zilelor noastre. \u00cen jur de \u0219ase spectacole sunt prezentate acolo. La Viena, la Burgtheater, are loc vizionarea unei alte serii de spectacole maghiare, din care dou\u0103 treimi vin din sfera independent\u0103, scopul programului fiind acela de a oferi o panoram\u0103 complet\u0103 a scenei teatrale din Ungaria (Teatrul Na\u021bional a refuzat invita\u021bia).<\/p>\n

Dup\u0103 dou\u0103 decenii \u0219i jum\u0103tate de la schimbarea de regim, scena teatral\u0103 independent\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie paradoxal\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 precedent. Ungaria a avut \u00eentotdeauna o tradi\u021bie a teatrului independent \u2013 care \u00eenainte se numea teatru de amatori \u2013, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 regimul socialist a fost mai bl\u00e2nd aici dec\u00e2t \u00een alte locuri (cum ar fi Rusia sau Rom\u00e2nia, spre exemplu). P\u00e9ter Hal\u00e1sz (sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201960, \u00eenceputul anilor \u201970) sau J\u00f3zsef Ruszt (cu Universitas) sunt nume importante din trecut. Ast\u0103zi, aceast\u0103 scen\u0103 e puternic\u0103 \u0219i variat\u0103 din punct de vedere artistic, dar nu foarte agreat\u0103 din punct de vedere politic.<\/p>\n

Dup\u0103 p\u0103rerea unor oficiali culturali importan\u021bi, 90% din ceea ce se face \u00een teatrul independent este lipsit de valoare, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 n-ar mai trebui s\u0103 primeasc\u0103 finan\u021b\u0103ri din bani publici ca \u00eenainte. O modalitate de a sabota acest domeniu nu presupune doar s\u0103 aplici t\u0103ieri de buget, ci \u0219i o mai mare presiune ideologic\u0103: noile elite culturale consider\u0103 c\u0103 \u201eproblema independen\u021bilor\u201c este exagerat\u0103 \u0219i c\u0103 statutul lor interna\u021bional este irelevant, iar vocile lor \u2013 prea zgomotoase. Adesea, oficialii culturali cu putere politic\u0103 descriu teatrul independent ca fiind bazat pe \u201eexperimente f\u0103cute \u00een subsoluri \u00een fa\u021ba a 50 de oameni\u201c. Unii dintre ideologii actualei conduceri sunt de p\u0103rere c\u0103 scena teatral\u0103 independent\u0103 ar trebuie s\u0103 se sus\u021bin\u0103 singur\u0103 pe pia\u021b\u0103.<\/p>\n

A\u0219a cum spune B\u00e9la Pint\u00e9r, unul dintre cei mai importan\u021bi regizori de teatru independent\u00a0: \u201eGuvernul anterior ne-a dat bani, guvernul actual ne ofer\u0103 subiecte pentru spectacole\u201c (guvernul anterior \u2013 2002-2010 \u2013\u00a0 fiind unul liberal, cel actual, instalat \u00een 2010, conservator). Dup\u0103 2010, a avut loc o schimbare complet\u0103 a elitei culturale a \u021b\u0103rii: prin aducerea unor noi directori \u00een institu\u021biile publice, prin crearea unei puternice Academii de Arte \u0219i prin schimbarea celor mai multe comisii \u0219i board<\/i>-uri ce ofer\u0103 bani publici, granturi, premii etc. Noi canoane artistice sunt stabilite, un canon na\u021bional (de cele mai multe ori cre\u0219tin) fiind cel dezirabil.<\/p>\n

\"Scen\u0103<\/a>

Scen\u0103 din spectacolul \u201eSzutyok\u201d (Mizerie), regia: B\u00e9la Pint\u00e9r<\/p><\/div>\n

Sectorul teatral independent ungar a atins un prag al maturit\u0103\u021bii \u00een 2010, moment care a marcat, \u00een mod paradoxal, \u0219i \u00eenceputul dezintegr\u0103rii lui. Pe de o parte, un deceniu de lobby\u00a0 pentru arti\u0219tii independen\u021bi, pe de alt\u0103 parte, succesul \u0219i recunoa\u0219terea na\u021bional\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103 a companiei Kr\u00e9tak\u00f6r au avut drept rezultat sprijinul acordat de stat scenei independente. Votat\u0103 \u00een 2008, a\u0219a-zisa Lege a artelor spectacolului garanta pentru sectorul independent 10% din \u00eentregul buget acordat teatrului din Ungaria. Aceast\u0103 garan\u021bie a \u00eensemnat un rezultat important pentru consolidarea fenomenului, \u00een vederea profesionaliz\u0103rii \u0219i a planific\u0103rii unor posibile proiecte de viitor pentru arti\u0219ti.\u00a0 Legea ar fi trebuit s\u0103 intre \u00een vigoare \u00eencep\u00e2nd cu 2010, cu un buget de aproape 4,5 milioane de euro, reprezent\u00e2nd subven\u021bii anuale acordate pe baz\u0103 de competi\u021bie. Dar imediat dup\u0103 alegerile din aprilie 2010, Ministerul Culturii a redus masiv din fonduri. Pentru anul 2012, ar fi trebuit s\u0103 fie aloca\u021bi doar 419 milioane de forin\u021bi (1,4 milioane de euro), ceea ce reprezenta aproximativ o treime din bugetul pentru 2010. Companii precum cele ale lui B\u00e9la Pint\u00e9r au fost nevoite s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 t\u0103ierilor de buget: de la 70 de milioane de forin\u021bi \u00een 2010 la 20 de milioane \u00een 2012. Pentru anul 2014, s-a revenit la suma ini\u021bial\u0103, dup\u0103 cum a fost anun\u021bat recent. Dar, cinic vorbind, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 anul acesta au loc alegeri.<\/p>\n

Destr\u0103marea scenei independente a \u00eenceput cu abrogarea Legii artelor spectacolului \u00een vara lui 2011 \u0219i cu votarea uneia noi (bazat\u0103 pe o consultare superficial\u0103 \u0219i formal\u0103 cu profesioni\u0219ti \u0219i organiza\u021bii); noua lege nu mai ofer\u0103 nici un fel de garan\u021bie financiar\u0103 pentru independen\u021bi, care au intrat acum \u00een categoria \u201eal\u021bii\u201c. \u00cen al doilea r\u00e2nd, cel mai important teatru care prezint\u0103 produc\u021bii independente na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale, Traf\u00f3, a devenit o \u021bint\u0103 a politicilor locale:\u00a0 schimbarea la nivelul conducerii, demiterea directorului Gy\u00f6rgy Szab\u00f3, \u00een mod clar o decizie politic\u0103, au avut ca scop preluarea controlului \u00een acest domeniu. La scurt timp dup\u0103 alegeri, unii curatori, reprezentan\u021bi oficiali ai organiza\u021biilor independente, angaja\u021bi pe o perioad\u0103 de trei ani \u00een comisiile de finan\u021bare, au fost \u00een mod ilegal demi\u0219i dup\u0103 un an de activitate (eu \u00eens\u0103mi f\u0103c\u00e2nd parte dintr-una din aceste comisii).<\/p>\n

Lipsa unui sprijin ideologic pentru arti\u0219tii independen\u021bi este mult mai nociv\u0103 (sau uneori mai stimulativ\u0103) dec\u00e2t lipsa finan\u021b\u0103rilor. \u00cen aceste condi\u021bii, arti\u0219tii se pot sim\u021bi inutili \u0219i nu \u00eendeajuns de aprecia\u021bi. \u0218i mai exist\u0103, de asemenea, tensiunile competitive dintre teatrele de stat \u0219i cele independente.<\/p>\n

\u00cen mod paradoxal, unele companii \u0219i platforme independente (precum Traf\u00f3 sau Compania B\u00e9la Pint\u00e9r) au acum parte de un public mai consistent ca niciodat\u0103. A\u0219a cum am \u00eenv\u0103\u021bat din lec\u021biile trecutului, represiunea \u00eempotriva artei are dou\u0103 fe\u021be: pe c\u00e2t este de benefic\u0103, pe at\u00e2t este de d\u0103un\u0103toare.<\/p>\n

Ne putem \u00eentreba: de ce exist\u0103 at\u00e2t de mult\u0103 tensiune \u00een dorin\u021ba de a controla acest domeniu, de vreme ce arta nu are o relevan\u021b\u0103 at\u00e2t de mare \u00een societatea modern\u0103 capitalist\u0103?<\/p>\n

Deoarece arta independent\u0103 este prea pu\u021bin controlabil\u0103, tocmai pentru c\u0103 este independent\u0103. \u0218i exist\u0103 mult mai pu\u021bin\u0103 putere (politic\u0103, financiar\u0103) \u00een aceast\u0103 zon\u0103 de activitate, prin urmare exist\u0103 mai mult curaj (artistic) \u0219i risc. Rolul ei a fost mereu acela de a fi mult mai critic\u0103 cu temele sociale \u0219i politice dec\u00e2t teatrele de repertoriu.<\/p>\n

La un cap\u0103t al scenei independente se afl\u0103 arti\u0219ti din aceea\u0219i genera\u021bie, care au acum aproape 40 de ani: deja maturi, arti\u0219ti consacra\u021bi, cu experien\u021b\u0103 \u00een fondarea unor companii \u0219i cu activitate interna\u021bional\u0103 vizibil\u0103. Este genera\u021bia lui Viktor Bod\u00f3, Korn\u00e9l Mundrucz\u00f3, B\u00e9la Pint\u00e9r, \u00c1rp\u00e1d Schilling. Trei dintre ei sunt lega\u021bi de Academia de Teatru \u0219i Film din Budapesta, s-au instruit acolo, excep\u021bia fiind B\u00e9la Pint\u00e9r: el s-a format \u00een cadrul unor mi\u0219c\u0103ri autentice de teatru de amatori \u0219i de dansuri populare ungure\u0219ti (tradi\u021bie foarte important\u0103 pentru el). De\u0219i povestea lui Schilling, Mundrucz\u00f3 \u0219i Bod\u00f3 este complet diferit\u0103, ca arti\u0219ti preg\u0103ti\u021bi \u00een universitate, ei se revendic\u0103 de la tradi\u021bia unui \u201eteatru al regizorului\u201c; \u0219i-au urmat mae\u0219trii (\u00een special G\u00e1bor Sz\u00e9kely \u0219i G\u00e1bor Zs\u00e1mb\u00e9ki) \u00een filozofia lor de baz\u0103 asupra teatrului.<\/p>\n

O perioad\u0103 lung\u0103 \u0219i de succes pentru Teatrul Kr\u00e9tak\u00f6r (\u201eCercul de cret\u0103\u201c) a fost posibil\u0103 datorit\u0103 a (cel pu\u021bin) trei factori. \u00cen primul r\u00e2nd, o echip\u0103 foarte bun\u0103 de actori. \u00cen al doilea r\u00e2nd, un model func\u021bional institu\u021bional cu doi directori: regizorul \u00c1rp\u00e1d Schilling \u0219i managerul general M\u00e1t\u00e9 G\u00e1sp\u00e1r, ale c\u0103rui abilit\u0103\u021bi manageriale au f\u0103cut posibil\u0103 via\u021ba complex\u0103 a trupei. \u00cen al treilea r\u00e2nd, calitatea muncii artistice, prezentat\u0103 adesea \u00eentr-o form\u0103 radical\u0103. Din punct de vedere institu\u021bional, Kr\u00e9tak\u00f6r a devenit treptat un fel de teatru de repertoriu: a avut o trup\u0103 permanent\u0103 \u0219i spectacole \u00een repertoriu, dar f\u0103r\u0103 a beneficia de o subven\u021bie constant\u0103 (doar granturi anuale) \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 vreodat\u0103 un spa\u021biu stabil pentru repeti\u021bii \u0219i spectacole.<\/p>\n

Cele mai importante spectacole ale lui Schilling erau, din punct de vedere stilistic, spectacole omagiale<\/i>. A experimentat pornind de la marea tradi\u021bie teatral\u0103 artaudian\u0103 \u0219i de la teatrul cruzimii (\u00een spectacolul M \u2013 Circul muncitorilor<\/i>, bazat pe Woyzeck<\/i>), de la \u201eformele simple\u201c ale lui Peter Brook (\u00een Leonce \u0219i Lena<\/i>), de la realismul psihologic al lui Stanislavski (\u00een Pesc\u0103ru\u0219ul<\/i>), de la teatrul postdramatic \u0219i politic (T\u0103r\u00e2mul \u00eentunecat<\/i>). Toate spectacolele lui se confruntau cu tradi\u021bia teatral\u0103 a piesei \u00een cauz\u0103, cu spa\u021biul, fizicalitatea \u0219i stilul de joc respectiv. Fiecare spectacol al lui Schilling era foarte diferit, dar toate aveau \u00een comun viziunea puternic\u0103 a unui regizor \u0219i \u00eencercarea constant\u0103 de a activa spectatorul. De aceea,\u00a0 actorii aveau un contact direct cu publicul, ajung\u00e2nd la st\u0103ri fizice \u0219i emo\u021bionale extreme.<\/p>\n

Compania nu s-a destr\u0103mat, dar Schilling a \u00eenchis-o de bun\u0103 voie \u00een 2008. Nu \u0219i-a explicat clar motivele, a f\u0103cut-o abia mai t\u00e2rziu. Ca observatoare a ascensiunii \u0219i declinului companiei Kr\u00e9tak\u00f6r, pot presupune c\u0103 lupta constant\u0103 pentru a g\u0103si un spa\u021biu de activitate ar fi fost unul dintre motive; faptul c\u0103 oficialit\u0103\u021bile culturale liberale n-au acordat niciodat\u0103 un spa\u021biu de lucru unui teatru independent at\u00e2t de bun e o dovad\u0103 de orbire impardonabil\u0103.<\/p>\n

\"Proiectul<\/a>

Proiectul \u201eNoul spectator\u201d (\u00daJ N\u00c9Z\u0150), ini\u021biat de \u00c1rp\u00e1d Schilling<\/p><\/div>\n

Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, Schilling ajunsese la o nou\u0103 etap\u0103 \u00een c\u0103ut\u0103rile \u0219i experimentele sale artistice: \u00ee\u0219i pierduse interesul fa\u021b\u0103 de actorii profesioni\u0219ti, marionetele lui perfecte, \u0219i \u00eencepuse s\u0103 caute ceva mai brut, \u00een ceea ce prive\u0219te at\u00e2t publicul, c\u00e2t \u0219i colaboratorii. Formele de teatru burghez \u2013 indiferent de c\u00e2t de experimentale fuseser\u0103 spectacolele lui anterioare \u2013 deveniser\u0103 prea formale \u0219i previzibile. A p\u0103r\u0103sit cl\u0103dirile de teatru \u0219i actorii profesioni\u0219ti pentru a lucra \u00een regim de proiecte \u0219i interven\u021bii site-specific<\/i>, cu un public activ care a participat \u00een mod real la procesul de crea\u021bie. Unele dintre spectacole au fost realizate \u00een sate, \u00eempreun\u0103 cu localnici unguri \u0219i de etnie rom\u0103, \u0219i tratau teme locale. \u00cen acela\u0219i timp, Schilling a continuat s\u0103 fac\u0103 spectacole de factur\u0103 clasic\u0103 pe scenele interna\u021bionale (\u00een special, spectacole de oper\u0103 \u00een Germania). \u00cen ultimii ani, Schilling a devenit un ap\u0103r\u0103tor \u00eenver\u0219unat al independen\u021bilor \u0219i un critic ne\u00eenfricat al actualei conduceri politice. Ultimul lui spectacol (care \u00eenc\u0103 nu avusese premiera \u00een aprilie 2014) se nume\u0219te Partidul<\/i>.<\/p>\n

Un alt regizor important, Viktor Bod\u00f3 \u0219i-a \u00eenceput cariera cu un spectacol numit Atac<\/i>, realizat \u00een cadrul \u0219colii. Ca \u0219i spectacolele sale de mai t\u00e2rziu (Mautocatamdisp\u0103rut<\/i>, inspirat de Procesul<\/i> lui Kafka, Anamnesis <\/i>\u2013 ambele spectacole realizate \u00een colaborare cu teatrul de repertoriu \u201eKatona J\u00f3zsef\u201c, sau cele f\u0103cute \u00eempreun\u0103 cu Sputnik, compania sa independent\u0103) \u0219i acestea au caracteristici comune. Nu doar formele de teatru postdramatice, dar \u00een primul r\u00e2nd o nou\u0103 stare mental\u0103: aceea de anxietate, halucina\u021bie, pendularea \u00eentre realitate \u0219i co\u0219mar. \u00cen centrul pove\u0219tilor lui fragmentate se afl\u0103 un b\u0103rbat t\u00e2n\u0103r, sufocat de un univers kafkian al halucina\u021biilor, \u0219i de o lume imprevizibil\u0103 \u0219i disfunc\u021bional\u0103, care se repet\u0103 \u0219i care nu ofer\u0103 nicio ie\u0219ire individului. Din punct de vedere stilistic, Bod\u00f3 \u00eembin\u0103 mai multe genuri, diverse tradi\u021bii de teatru \u0219i de film, \u00een spectacolele lui totul se dezvolt\u0103 rapid, ca \u00eentr-o fars\u0103. Astfel, universul lui artistic este, pe de o parte, foarte amuzant \u0219i func\u021bioneaz\u0103 ca o ma\u0219in\u0103rie (adesea stricat\u0103); \u00een acest sens, trebuie spus c\u0103 stilul lui e bazat mult pe improviza\u021bia actorilor. Pe de alt\u0103 parte, \u00een centru se afl\u0103 mereu eroul, pierdut \u0219i cople\u0219it de lumea din jurul lui. Bod\u00f3 a fondat o companie numit\u0103 Sputnik, care ast\u0103zi poate func\u021biona doar \u00een colaborare cu teatre ungure\u0219ti sau interna\u021bionale de repertoriu. El este un regizor al scenelor largi \u0219i al teatrelor mari (eventual, \u0219i cu bugete mari). Nu s-ar putea dezvolta complet fiind doar regizor de teatru independent: ar avea nevoie de mult mai mult spa\u021biu pentru asta.<\/p>\n

Teatrul Proton, condus de Korn\u00e9l Mundrucz\u00f3, este \u201eindependent de independen\u021bi\u201c, o companie-fantom\u0103, cum o nume\u0219te chiar directorul. Este un regizor de film cunoscut \u0219i a \u00eenceput s\u0103 lucreze \u00een teatru \u00een urm\u0103 cu un deceniu (la Kr\u00e9tak\u00f6r). Apoi a continuat s\u0103 fac\u0103 spectacole \u00een contextul unor colabor\u0103ri interna\u021bionale. Dar modelul lui de func\u021bionare este \u00eentr-adev\u0103r unic \u00een Ungaria: f\u0103r\u0103 a fi o organiza\u021bie fix\u0103, ci av\u00e2nd ca produc\u0103tori parteneri interna\u021bionali, lucreaz\u0103 cu un colectiv de arti\u0219ti (dar nu o companie), reinvent\u00e2ndu-se de la un spectacol la altul.<\/p>\n

Stilul lui Mundrucz\u00f3 se distinge printr-o participare creativ\u0103 \u0219i intens\u0103 a actorilor \u00eenc\u0103 de la nivelul scriiturii \u0219i al dramaturgiei. Munca cu actorii este unic\u0103 \u00een stilul ei sau, mai bine zis, \u00een bog\u0103\u021bia variet\u0103\u021bii: to\u021bi actorii sunt individualit\u0103\u021bi puternice \u0219i personalit\u0103\u021bi vizbile. \u00cen plan tematic, universul lui este unul al rata\u021bilor, al oamenilor afla\u021bi la marginea existen\u021bei: prostituate, orfani, oameni cu dizabilit\u0103\u021bi mentale. Violen\u021ba \u0219i for\u021ba \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva s\u0103racilor \u0219i a celor slabi au un rol important \u00een lumea lui fragmentat\u0103 \u0219i filmic\u0103; foarte des, corpul femeii este agresat (ceea ce \u00eei face pe criticii lui Mundrucz\u00f3 s\u0103-l priveasc\u0103 suspicios din punctul de vedere al problematicii de gen).<\/p>\n

\"Scen\u0103<\/a>

Scen\u0103 din spectacolul \u201eDemencia\u201d (Demen\u021b\u0103), regia: Korn\u00e9l Mundrucz\u00f3<\/p><\/div>\n

Actorul, regizorul, scriitorul \u0219i directorul de teatru B\u00e9la Pint\u00e9r este ast\u0103zi probabil cel mai important \u0219i mai proeminent reprezentant al teatrului independent din Ungaria (compania sa a \u00eemplinit 15 de existen\u021b\u0103 \u00een 2013). Teatrul lui Pint\u00e9r este cel mai puternic teatru comunitar at\u00e2t ca trup\u0103, c\u00e2t \u0219i ca public. Av\u00e2ndu-\u0219i r\u0103d\u0103cinile \u00een tradi\u021bia dansurilor populare ungure\u0219ti, cu tematici legate de trecutul \u0219i de prezentul Ungariei, cu un limbaj bogat \u00een jocuri de cuvinte referitoare la cultura local\u0103, el transform\u0103 acest stil \u0219i estetic\u0103 \u00een ceva foarte specific, dar universal \u00een plan teatral \u0219i \u2013 surprinz\u0103tor \u2013 comprehensibil \u0219i pentru un public interna\u021bional.<\/p>\n

Un stil care poate fi identificat ast\u0103zi drept stilul B\u00e9la Pint\u00e9r reune\u0219te o varietate de maniere, subculturi \u0219i cli\u0219ee prezente \u00een via\u021ba rural\u0103 \u0219i urban\u0103 din Ungaria. Aceast\u0103 \u201ecultur\u0103\u201c e un derivat al mizeriei din media \u0219i al comercializ\u0103rii globale. Pove\u0219tile sunt la fel de \u00eencurcate precum telenovelele. Prezent\u00e2ndu-l sub forma \u201eteatrului s\u0103rac\u201c, B\u00e9la Pint\u00e9r a dezvoltat un stil de joc specific, stilul unui amator con\u0219tient c\u0103 joac\u0103, dar la un nivel \u00eenalt profesionist. Ironia \u0219i autoironia (de a fi ungur) sunt no\u021biuni cheie.<\/p>\n

Spectacolele sale recente s-au dovedit a fi empatice cu critica social\u0103 \u0219i politic\u0103: Mizerie<\/i> (Szutyok<\/i>), Kaisers TV Ungarn<\/i> \u0219i Secretele noastre<\/i> (Titkaink<\/i>) au \u00een vedere procese sociale \u0219i retorica politic\u0103 a prezentului, precum evolu\u021bia ideologiei de extrem\u0103 dreapt\u0103, demagogia vocilor revolu\u021bionare, consecin\u021bele lipsei unei planific\u0103ri anterioare. Pint\u00e9r cerceteaz\u0103 cu \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare subiecte actuale din Ungaria de ast\u0103zi. El face afirma\u021bii importante \u00eentr-un stil unic \u0219i printr-un teatru teatral.<\/p>\n

O companie bazat\u0103 mai mult pe estetic\u0103 este grupul numit HOPPArt, format din actori care au preg\u0103tire muzical\u0103 la universitate (grupul fiind fondat \u00een 2007). Cei mai mul\u021bi dintre ace\u0219ti actori sunt angaja\u021bi \u00een teatre de repertoriu, ceea ce le face dificil\u0103 via\u021ba ca independen\u021bi. Condus de Csaba Polg\u00e1r, HOPPArt a creat un spectacol numit Korjol\u00e1nusz<\/i> (inspirat de Coriolan<\/i> de Shakespeare), un musical despre temele politice ale prezentului, \u00eembinate cu c\u00e2ntece a capella<\/i>.<\/p>\n

Unul dintre cele mai noi \u0219i mai bune grupuri este teatrul Forte, condus de dansatorul-coregraful-regizorul Csaba Horv\u00e1th. Ceea ce face Forte ar putea fi descris ca teatru al fizicalit\u0103\u021bii (Horv\u00e1th are un curs la academie cu aceast\u0103 specializare), compania lucr\u00e2nd ast\u0103zi mai mult cu texte dramaturgice. Spectacolul lor recent, Cur\u0103\u021barea<\/i>, <\/i>este de-o mare intensitate fizic\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 \u0219i atinge temele sociale \u0219i politice contemporane la un nivel profund, aproape filozofic. Horv\u00e1th este capabil s\u0103 adopte un limbaj simbolic, vizual \u00eempletit cu o expresivitate \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 \u0219i o prezen\u021b\u0103 puternic\u0103.<\/p>\n

Prin acest spectacol \u00eencearc\u0103 s\u0103 investigheze impactul fizic al puterii politice \u0219i felul \u00een care oamenii ajung deforma\u021bi \u00eentr-un mediu politic nociv.<\/p>\n

Un alt teatru \u00een plin\u0103 afirmare este numit V\u00e1dli (Vi\u021belul), condus de actorul-regizor R\u00e9musz Szikszai; mai degrab\u0103 o companie informal\u0103 care a realizat spectacole dramatice \u00een stilul farselor politice.<\/p>\n

Ar mai fi \u0219i alte teatre care merit\u0103 a fi men\u021bionate. Coordonat de actorul-regizor Zolt\u00e1n Bal\u00e1zs, grupul Maladype a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 un spa\u021biu, un apartament mare \u00een centrul Budapestei. Spectacolele lor, marcate de viziuni regizorale puternice, sunt caracterizate prin fizicalitate \u0219i prin deconstruc\u021bia pieselor clasice (Ubu, Leonce \u0219I Lena<\/i>), dar sunt uneori prea ambi\u021bioase \u0219i speculative. Format \u00een principal din dramaturgi (\u0219i condus de Anna Lengyel), grupul Panorama \u00eencearc\u0103 s\u0103 promoveze at\u00e2t dramaturgia contemporan\u0103, c\u00e2t \u0219i teatrul documentar, cel din urm\u0103 fiind aproape inexistent \u00een peisajul teatral din Ungaria. Ultimele dou\u0103 spectacole ale grupului Panodrama, care trateaz\u0103 problema violen\u021bei \u00eempotriva comunit\u0103\u021bii romilor, au atras aten\u021bia \u0219i au marcat deschiderea unor noi subiecte \u0219i ale unor noi metode de a face teatru. Creat ini\u021bial pentru a lucra cu dramaturgie ungar\u0103 contemporan\u0103, grupul KOMA are o activitate oarecum inegal\u0103, fiind adesea pe punctul de a se \u00eenchide \u0219i lupt\u00e2ndu-se pentru supravie\u021buire (\u00een momentul de fa\u021b\u0103 nu e \u00eentr-o situa\u021bie foarte bun\u0103). Acela\u0219i lucru se poate spune \u0219i despre T\u00c1P, grupul de teatru c\u00e2ndva radical: metode foarte promi\u021b\u0103toare de a reflecta asupra teatrului \u0219i a tradi\u021biei de cabaret, dar care \u0219i-au pierdut forma ast\u0103zi (\u0219i au doar un singur actor angajat permanent). De asemenea, un grup informal de actori \u00een afirmare este Compania Secret\u0103, condus de dramaturgul P\u00e9ter K\u00e1rp\u00e1ti.<\/p>\n

T\u00fcnet (Simptome), av\u00e2ndu-l director pe dansatoarea-coregraf\u0103 R\u00e9ka Szab\u00f3, e o companie care realizeaz\u0103 spectacole \u00een care dansul \u0219i textul se suprapun, \u0219i care au adesea conota\u021bii politice. O tem\u0103 specific\u0103 activit\u0103\u021bii lor este problematica de gen. Teatrul maghiar este preponderent masculin (\u00een prezent, exist\u0103 doar dou\u0103 teatre publice conduse de femei \u0219i doar 9% dintre membrii Parlamentului sunt femei), \u00een schimb, procentul reprezent\u0103rii femeilor este mai ridicat la nivelul conducerii unor companii independente, \u00een echipele de management \u00een domeniul artelor spectacolului, \u0219i, bine\u00een\u021beles, \u00een r\u00e2ndul arti\u0219tilor (\u00een special \u00een dansul contemporan, procentul de reprezentare este mai ridicat). Sectorul independent este mult mai pu\u021bin orientat spre putere \u0219i de aceea este mult mai deschis fa\u021b\u0103 de femei aflate \u00een pozi\u021bii de conducere \u0219i fa\u021b\u0103 de cele care vor s\u0103 se exprime artistic.<\/p>\n

Spa\u021biile \u00een care teatrele independente din Budapesta \u00ee\u0219i prezint\u0103 activitatea sunt Traf\u00f3, men\u021bionat mai sus, \u0219i un spa\u021biu mai mic, MU. Un pas important \u00een dezvoltarea domeniului este deschiderea spa\u021biului Jur\u00e1nyi, o fost\u0103 \u0219coal\u0103 cu multe etaje, care se bazeaz\u0103 pe un model unic de func\u021bionare. Nu este doar un spa\u021biu de prezentare (cu dou\u0103 sau mai multe scene), ci \u0219i un loc de dezvoltare de proiecte, care a devenit o umbrel\u0103 autentic\u0103 pentru grupurile mai mici de arti\u0219ti. Jur\u00e1nyi este ast\u0103zi cel mai puternic centru de prezentare dup\u0103 Traf\u00f3. Centrul cultural S\u00edn este \u0219i el un spa\u021biu mic, dar important, destinat \u00een special pentru preg\u0103tire \u0219i repeti\u021bii de dans contemporan.<\/p>\n

Scena maghiar\u0103 contemporan\u0103 e prezent\u0103 mai mult \u00een Budapesta, grupurile, spa\u021biile, spectacolele fiind create \u0219i v\u0103zute mai mult \u00een capital\u0103. Asta \u0219i din cauza structurii \u021b\u0103rii, dar \u0219i din cauza lipsei unor politici regionale la toate nivelurile, a lipsei unor spa\u021bii pentru activitatea independent\u0103, a absen\u021bei resurselor care s\u0103 faciliteze mobilitate, ultimul fiind motivul cel mai dureros. Dar artele spectacolului din Ungaria duc \u0219i o lips\u0103 grav\u0103 de platforme \u0219i festivaluri. Singurul eveniment notabil este Festivalul de Teatru de la Szeged (care are loc vara), cu o tradi\u021bie lung\u0103, dar care se lupt\u0103 mereu pentru propria-i existen\u021b\u0103 \u0219i se afl\u0103 perpetuu \u00een pragul dispari\u021biei (foarte des, Festivalul Na\u021bional de Teatru de la P\u00e9cs omite s\u0103 prezinte independen\u021bi.)<\/p>\n

Disolu\u021bia acestui fenomen este, \u00een momentul de fa\u021b\u0103, cel mai dezb\u0103tut subiect, din nefericire mult mai important dec\u00e2t temele estetice. A munci \u0219i a face art\u0103 este o lupt\u0103 ne\u00eencetat\u0103 pentru cei care au deja un nume \u0219i doar un vis pentru cei care vor s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 experimenteze. Tineri arti\u0219ti, grupuri, companii de teatru au nevoie s\u0103 \u00eencerce, dar \u0219i s\u0103 rateze pentru a se g\u0103si pe ei \u00een\u0219i\u0219i. Ei nu mai au nici m\u0103car \u0219ansa de a rata. A lucra \u00eempreun\u0103 \u00een cadrul unor grupuri pentru a dezvolta metode de lucru \u0219i spectacole \u0219i a g\u00e2ndi proiecte pe termen lung nu mai sunt o op\u021biune ast\u0103zi. \u00cen Ungaria anului 2014, e greu de imaginat cum ar mai putea s\u0103 apar\u0103 grupuri precum Kr\u00e9tak\u00f6r: nu mai exist\u0103 spa\u021biu pentru a\u0219a ceva. Cu toate acestea, situa\u021bia genereaz\u0103 forme noi de existen\u021b\u0103: grupuri informale, colabor\u0103ri interna\u021bionale, colabor\u0103ri cu teatrele publice locale. \u0218i, de asemenea, unele manifeste artistice importante.<\/p>\n

Traducere din limba englez\u0103: IONU\u021a SOCIU<\/i><\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> Teatrul Hebbel am Ufer (HAU) din Berlin este cel mai important teatru de proiecte din Berlin, care prezint\u0103 \u00een fiecare an sute de spectacole din \u00eentreaga lume. (n.trad.)<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Andrea Tompa *text ap\u0103rut \u00een antologia bilingv\u0103 Noi practici \u00een artele spectacolului \u00een Europa de Est \/ New Performing Arts Practices in Eastern Europe, Editura Cartier, 2014. Cartea a ap\u0103rut \u00een cadrul colec\u021biei festivalului interna\u021bional de teatru de la Sibiu. Este prim\u0103vara anului 2014. Un grup de arti\u0219ti independen\u021bi numit \u201eCoali\u021bia artelor contemporane\u201c creeaz\u0103 un \u201eeveniment\u201c \u00een fa\u021ba Vigad\u00f3, o cl\u0103dire istoric\u0103 recent renovat\u0103. Are loc marea ceremonie de inaugurare a noii cl\u0103diri. Arti\u0219tii se \u00eentind pe jos, o mul\u021bime de bani (fal\u0219i) sunt \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi \u00een jurul \u0219i \u00een gura lor. Cl\u0103direa a fost donat\u0103 recent celei mai importante…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1484"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1484"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1484\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1484"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1484"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1484"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}