{"id":1448,"date":"2014-05-13T09:29:21","date_gmt":"2014-05-13T09:29:21","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1448"},"modified":"2016-09-26T12:14:42","modified_gmt":"2016-09-26T12:14:42","slug":"am-pus-impreuna-bazele-unui-concept-de-activism-artistic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/05\/13\/am-pus-impreuna-bazele-unui-concept-de-activism-artistic\/","title":{"rendered":"\u201eAm pus \u00eempreun\u0103 bazele unui concept de activism artistic\u201d"},"content":{"rendered":"

<\/b>\u00a0<\/i><\/b>Interviu cu Enik\u0151 Vincze<\/i><\/b><\/p>\n

\u00cen decembrie 2010, 76 de familii de pe strada Coastei (cea mai mare majoritate familii rome) din Cluj-Napoca au fost mutate l\u00e2ng\u0103 rampa de gunoi de la Pata R\u00e2t, \u00een apropierea altor comunit\u0103\u021bi ghetoizate: comunitatea din Dallas, ramp\u0103 \u0219i comunitatea de pe strada Cantonului. La scurt timp, casele de pe strada Coastei au fost d\u0103r\u00e2mate \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t existen\u021ba lor \u00een acel loc s\u0103-\u0219i \u0219tearg\u0103 orice urm\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul lui mai 2011, \u00een apropierea caselor rase de buldoz\u0103re, a fost sfin\u021bit\u0103 piatra de temelie pentru ridicarea unui campus teologic. \u00cen timp ce preo\u021bii oficiau slujba de sfin\u021bire, locuitorii evacua\u021bi for\u021bat l\u00e2ng\u0103 rampa de gunoi protestau la c\u00e2\u021biva metri, \u00eenconjura\u021bi de body-guarzi, \u00een acordurile incanta\u021biilor religioase. Terenul de pe strada Coastei \u2013 situat \u00eentr-o zon\u0103 cu poten\u021bial economic imens pentru interesele strategiilor de profit urban maximizat \u2013 a fost dat de c\u0103tre prim\u0103ria Cluj-Napoca \u00een folosin\u021b\u0103 gratuit\u0103 Arhiescopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului \u0219i Clujului. Pe 6 decembrie 2013 a fost inaugurat campusul teologic apar\u021bin\u00e2nd Facult\u0103\u021bii de Teologie Ortodox\u0103 a Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai care a costat circa 30 de milioane de lei. Pe 30 decembrie 2013, Curtea de apel Cluj-Napoca a decis ca Prim\u0103ria Cluj-Napoca \u201es\u0103 acorde desp\u0103gubiri pentru prejudiciul moral creat reclaman\u021bilor prin evacuare \u0219i mutare \u00een locuin\u021bele modulare din zona Pata-R\u00e2t \u0219i pentru condi\u021biile de trai din aceste locuin\u021be astfel: c\u00e2te 2.000 Euro pentru fiecare reclamant\u201d<\/i>. Despre abuzurile statului represiv \u0219i ac\u021biunile militante de desegregare pute\u021bi citi \u00een interviul cu Enik<\/i>\u0151<\/i> Vincze, activist\u0103 \u0219i autorare a unor studii consistente despre fenomenul ghetoiz\u0103rii de la Pata R\u00e2t \u0219i alte zone din Rom\u00e2nia (Mihaela Michailov<\/b>).<\/i><\/p>\n

V-a\u021bi implicat extrem de activ \u00een protestele \u00eempotriva mut\u0103rii familiilor care locuiau pe strada Coastei la groapa de gunoi de la Pata R\u00e2t. Pute\u021bi s\u0103-mi vorbi\u021bi pu\u021bin despre istoria acestor proteste \u0219i despre relevan\u021ba lor politic\u0103?<\/i><\/b><\/p>\n

Personal, am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 articulez \u00een practic\u0103 critica sistemului represiv fa\u021b\u0103 de oamenii s\u0103r\u0103ci\u021bi de c\u0103tre el \u00eensu\u0219i, prin protestele cu care ne-am \u00eempotrivit \u00een ora\u0219ul Cluj evacu\u0103rilor for\u021bate. Am militat pentru drepturi locative \u0219i pentru desegregare. Doresc s\u0103 accentuez: participarea mea la acest proces a devenit posibil\u0103 \u00een compania Cristinei Ra\u021b \u0219i a lui Adi Dohotaru. Primul protest \u2013 Sunt rom \u0219i vreau s\u0103 tr\u0103iesc \u00een demnitate[1]<\/b><\/a><\/b> \u2013 a venit, din p\u0103cate, dup\u0103 evacuarea for\u021bat\u0103 din decembrie 2010, \u00een ianuarie 2011, \u0219i a atras aten\u021bia asupra celor \u00eent\u00e2mplate prin accentul pus pe lezarea demnit\u0103\u021bii umane, \u00een urma reloc\u0103rii \u00een preajma rampei de gunoi \u0219i a demol\u0103rii cu buldozere a locuin\u021belor de pe strada Coastei. Apoi, \u00een decembrie 2011 am mobilizat solidarit\u0103\u021bi \u00een jurul Mar\u0219ului pentru dreptate social\u0103[2]<\/b><\/a><\/b>, care a implicat mult\u0103 lume din Clujul academic \u0219i civic: cred c\u0103 atunci am f\u0103cut un pas important spre tematizarea evacu\u0103rii for\u021bate a familiilor de romi de pe strada Coastei, ca parte integrant\u0103 a unei problematici sociale mai largi, \u0219i anume a nedrept\u0103\u021bilor sociale create de societatea noastr\u0103 de azi. A doua comemorare a evacu\u0103rii \u2013 Romii alunga\u021bi la margini <\/b>\u2013 \u0218i noi apar\u021binem ora\u0219ului[3]<\/b><\/a><\/b> \u2013, <\/i>prin protestul din fa\u021ba prim\u0103riei, organizat\u00a0 \u00eempreun\u0103 cu Amnesty International \u0219i European Roma Rights Center \u2013 a preluat simbolic, prin imaginile proiectate pe cl\u0103dire, puterea administrativ\u0103 timp de 10 minute, \u00een favoarea zonei Pata R\u00e2t. Linda Greta din comunitatea Coastei, care anul acesta a primit premiul \u201eGalei Femeilor Rome\u201d pentru activism civic, s-a implicat puternic (\u0219i) atunci \u00een organizarea \u0219i derularea ac\u021biunilor. Cu ocazia a trei ani de la evacu\u0103ri ne-am retras \u00een spa\u021biul caselor modulare, trimi\u021b\u00e2nd mesajul \u201eSOS! Scoate\u021bi-ne din Pata R\u00e2t\u201d<\/b>, <\/i>care, datorit\u0103 imaginii capturate printr-o dron\u0103, a putut s\u0103 se fixeze \u00een imaginarul ora\u0219ului. \u00cen perioadele dintre aceste proteste, am participat la articularea \u0219i facilitarea c\u00e2torva ac\u021biuni protestataro-culturale, derulate cu ocazia unor evenimente interna\u021bionalizate, cum ar fi ziua mediului (\u00een care am manifestat \u00eempotriva rasismului de mediu[4]<\/a> sau ziua locuirii, cu ocazia c\u0103reia am pus problema condi\u021biilor locative inumane ale familiilor majoritar rome din Pata R\u00e2t, \u00een termenii drepturilor universale legate de locuire[5]<\/a>). M-am implicat \u0219i \u00een alte tipuri de manifest\u0103ri stradale care au avut caracter protestatar, precum: \u0218i eu sunt gunoier <\/b>(prin care am accentuat c\u0103 munca precar\u0103, desf\u0103\u0219urat\u0103 f\u0103r\u0103 nicio protec\u021bie \u0219i \u00een condi\u021bii care pericliteaz\u0103 nu doar s\u0103n\u0103tatea, ci \u0219i via\u021ba muncitorilor de pe ramp\u0103, a fost \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie o munc\u0103 util\u0103 pentru ora\u0219 deoarece ea a asigurat colectarea selectiv\u0103 a de\u0219eurilor din Cluj timp de mai multe decenii \u0219i c\u0103 acum, \u00een preajma \u00eenchiderii rampei de gunoi, ace\u0219ti muncitori exploata\u021bi la diverse nivele \u00ee\u0219i revendic\u0103 dreptul la munc\u0103 decent\u0103). Am participat la performance<\/i>-ul Munca nu e un lux, e un drept!<\/b>, <\/i>cu ocazia c\u0103ruia am f\u0103cut conexiunea \u00eentre ideile artistico-activiste ale lui Adi Dohotaru \u0219i articularea ini\u021biativei unor persoane evacuate de pe strada Coastei (\u0219i \u00een mod special a lui Florin Stancu), de a lansa o unitate de economie social\u0103 care solicit\u0103 sprijinul autorit\u0103\u021bilor locale pentru a crea locuri de munc\u0103 pentru membrii comunit\u0103\u021bii, pentru a genera venituri din care ei pot organiza activit\u0103\u021bi comunitare, \u0219i pentru a presta servicii utile locuitorilor din Cluj. Toate aceste proteste laolalt\u0103, \u0219i modul \u00een care ele au construit mesajele au urm\u0103rit, \u0219i cred c\u0103 au reu\u0219it, s\u0103 transforme o problem\u0103 neglijat\u0103\/uitat\u0103 de autorit\u0103\u021bile locale (situa\u021bia comunit\u0103\u021bilor marginalizate din Pata R\u00e2t \u0219i contribu\u021bia direct\u0103 a prim\u0103riei la crearea acestei situa\u021bii) \u00eentr-o problem\u0103 care azi nu se mai poate exclude de pe agenda public\u0103. Desigur, nu am descoperit primii \u201eproblema Pata R\u00e2t\u201d \u2013 au existat \u0219i continu\u0103 s\u0103 existe diverse eforturi punctuale, umanitare sau de alt\u0103 natur\u0103, care nu doar o sesizeaz\u0103, ci \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 lucruri prin care s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 via\u021ba oamenilor care tr\u0103iesc acolo. Fa\u021b\u0103 de aceste ini\u021biative, semnifica\u021bia ac\u021biunilor noastre protestare a fost c\u0103 ele au politizat o tem\u0103 (excluziunea socio-teritorial\u0103 justificat\u0103 prin rasism) care, \u00een m\u0103sura \u00een care se punea \u00een via\u021ba public\u0103 \u00eenainte ca noi s\u0103 ne fi implicat, se punea \u00een limbajul criminaliz\u0103rii \u0219i blam\u0103rii celor exclu\u0219i \u00een raport cu excluziunea lor. Politizarea Pata R\u00e2t<\/i> (ca simbol al excluziunii caracterizate de cumularea dezavantajelor materiale multiple cu stigmatizarea cultural\u0103) \u00eenseamn\u0103 pentru mine responsabilizarea diverselor forme ale puterii politico-administrative \u0219i revendicarea unor programe de dezvoltare incluzive, care sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 rebalanseze inegalit\u0103\u021bile produse de economia de pia\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 elimine rasismul institu\u021bional pe care aceasta se bazeaz\u0103.<\/p>\n

\"Sunt<\/a>

Sunt rom \u0219i vreau s\u0103 tr\u0103iesc \u00een demnitate! Sursa: Arhiva gLoc<\/p><\/div>\n

\u00a0\u00a0<\/i><\/p>\n

Care sunt efectele ghetoiz\u0103rii \u0219i rasializ\u0103rii excluziunii sociale \u00een cazul concret de la Pata R\u00e2t \u0219i cum defini\u021bi \u201eproiectul de segregare\u201d care s-a produs odat\u0103 cu dislocarea?<\/i><\/b><\/p>\n

Prim\u0103ria a anun\u021bat inten\u021biile sale de a muta familiile rome din Coastei \u0219i\/sau de pe strada Cantonului[6]<\/a> \u00een Pata R\u00e2t \u00eenc\u0103 din prim\u0103vara lui 2010. Aceste anun\u021buri, respectiv deciziile aferente ale Consiliului Local nu au fost niciodat\u0103 explicite, nici atunci c\u00e2nd solicitam informa\u021bii \u0219i, \u00eenainte de toate, oprirea acestui plan prin peti\u021bii \u0219i sesiz\u0103ri trimise la diverse forumuri de c\u0103tre Funda\u021bia Desire \u0219i Asocia\u021bia Amare Prhala. Am semnalat de pe atunci: o eventual\u0103 relocare dintr-o alt\u0103 zon\u0103 (chiar central\u0103) a Clujului \u00een Pata R\u00e2t \u2013 care se adaug\u0103 la cazurile de reloc\u0103ri f\u0103cute pe strada Cantonului din mai multe p\u0103r\u021bi ale ora\u0219ului, cu \u00eencepere din 2002, sau un pic mai t\u00e2rziu chiar pe ramp\u0103 \u2013 \u00eenseamn\u0103 segregare prin ghetoizare f\u0103cut\u0103 prin m\u0103suri administrative. Caracterul rasializat al excluziunii const\u0103, pe de o parte, \u00een faptul c\u0103 marea majoritate a persoanelor care tr\u0103iesc \u00een Pata R\u00e2t \u0219i\/sau au fost mutate \u00een Pata R\u00e2t sunt de etnie rom\u0103 (o etnie care, \u00een peisajul multicultural rom\u00e2nesc, este rasializat\u0103, adic\u0103 perceput\u0103 prin culoarea pielii sau prin caracteristici comportamentale presupus \u201efiziologice\u201d); iar pe de alt\u0103 parte, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 discursul justificator al reloc\u0103rii familiilor \u00een cauz\u0103 \u00een Pata R\u00e2t face apel la idei rasiste despre de ce \u0219i cum anume \u201emerit\u0103 romii s\u0103 fie to\u021bi muta\u021bi \u00eentr-un mediu care este mediul lor natural\u201d (adic\u0103 mediul poluat, izolat \u0219i stigmatizat al rampei de gunoi).\u00a0 Efectul acestui proces de ghetoizare pe termen foarte lung (din anii 1970 \u00eencoace) a fost faptul c\u0103 \u00een Dallas \u0219i pe ramp\u0103 s-a n\u0103scut deja a treia, dac\u0103 nu a patra genera\u021bie de locatari care se auto-percepe prin acest spa\u021biu \u0219i prin activit\u0103\u021bile accesibile \u00een acest spa\u021biu. Un efect pe termen mediu (din anii 2000 \u00eencoace) a fost crearea (cu contribu\u021bia tacit\u0103 sau explicit\u0103 a prim\u0103riei \u0219i a poli\u021biei) a unei colonii pe strada Cantonului, marcate azi de re\u021bele multiple de exploatare, de sentimentul de neputin\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te ie\u0219irea din acest cadru, \u0219i fragmentat\u0103 prin luptele dintre a\u0219a-zi\u0219ii \u201elideri comunitari\u201d care demobilizeaz\u0103 alte ini\u021biative de auto-organizare. Un efect pe termen scurt (cu \u00eencepere din decembrie 2010) al ghetoiz\u0103rii, din punctul de vedere al familiilor evacuate de pe strada Coastei, a fost o precarizare a condi\u021biilor de trai, inclusiv cre\u0219terea nesiguran\u021bei \u0219i a reducerii accesibilit\u0103\u021bii bunurilor \u0219i oportunit\u0103\u021bilor pe care le poate oferi ora\u0219ul Cluj locuitorilor s\u0103i, dar \u0219i o desconsiderare total\u0103 a eforturilor de integrare ale acestor familii. Dar efectul a constat \u0219i \u00een apari\u021bia riscului de resemnare \u00een fa\u021ba evenimentelor fatale tr\u0103ite, marcate prin evacuarea de dis-de-diminea\u021b\u0103, \u00een semi-\u00eentuneric, \u00een compania buldozerelor, sau trezirea \u00een camere ne\u00eenc\u0103lzite la minus dou\u0103zeci de grade, din care priveli\u0219tea cea mai apropiat\u0103 era depozitul de de\u0219euri chimicale al fabricii Terapia \u0219i ceva un pic mai \u00een dep\u0103rtate era rampa de gunoi fumeg\u00e2nd\u0103 datorit\u0103 elementelor toxice cumulate decenii de-a r\u00e2ndul. Din fericire, \u0219i sper c\u0103 la acest lucru am contribuit \u0219i noi prin ac\u021biunile noastre de solidaritate \u0219i sprijin, cei mai noi locatari ai zonei Pata R\u00e2t \u00eenc\u0103 pot s\u0103 cread\u0103 c\u0103 pot s\u0103 fac\u0103 o diferen\u021b\u0103 \u0219i c\u0103 lupta lor pentru re\u00eentoarcerea \u00een ora\u0219 are sens.<\/p>\n

Cei care \u201emerit\u0103\u201d dezavantajul de a fi muta\u021bi l\u00e2ng\u0103 rampa de gunoi<\/b><\/p>\n

<\/b>Ce v-a deranjat cel mai mult la reac\u021biile reprezentan\u021biilor prim\u0103riei \u0219i \u00een reac\u021biile Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne?<\/i><\/b><\/p>\n

Modul \u00een care au \u00eencercat s\u0103 justifice evacuarea for\u021bat\u0103, precum \u0219i relocarea \u00een zona Pata R\u00e2t \u0219i felul \u00een care au divizat cet\u0103\u021benii Clujului \u00eentre cei care \u201emerit\u0103\u201d dezavantajul de a fi muta\u021bi l\u00e2ng\u0103 rampa de gunoi (un spa\u021biu stigmatizat \u0219i de-umanizant) \u0219i cei care merit\u0103 privilegiul de a-\u0219i duce via\u021ba \u00een spa\u021bii adecvate. Pe atunci s-au rostit urm\u0103toarele afirma\u021bii: \u201eEvacuarea de pe strada Coastei s-a f\u0103cut datorit\u0103 faptului c\u0103 modul de tr<\/i>\u0103<\/i>i a iscat extrem de multe controverse <\/i>\u00a0<\/i>pentru locuitorii din zon\u0103 \u015fi pentru firmele din zon\u0103<\/i>,<\/i> \u015fi pentru tot ce \u00eensemna ora\u015ful. Ulterior, ei au fost muta\u0163i \u00eentr-o zon\u0103 din Pata R\u00e2t<\/i> <\/i>(primarul Sorin Apostu).<\/i> <\/i>\u201e<\/i>Campusul r\u0103spunde cerin\u0163elor vremurilor noastre. Ora\u015ful Cluj merit<\/i>\u0103<\/i> s\u0103 aib\u0103 un asemenea campus teologic, pentru c\u0103 cele dou\u0103 \u015fcoli de teolog<\/i>i<\/i>e actualmente func\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu neadecvat, studen\u0163ii sunt \u00eenghesui\u0163i \u00eentr-o cl\u0103dire mic\u0103\u201d <\/i>\u00a0<\/i>(mitropolitul Andrei Andreicu\u0163). C\u00e2nd am aflat despre decizia prim\u0103riei din mai 2011 de a da \u00een folosin\u021b\u0103 gratuit\u0103, dup\u0103 graba evacu\u0103rii \u00een condi\u021bii severe de iarn\u0103, terenul de pe Coastei pentru Arhiescopia ortodox\u0103, am participat fizic \u0219i vocal la \u0219edin\u021ba Consiliului Local, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 boicot\u0103m decizia, sau cel pu\u021bin s\u0103 reamintim consilierilor istoria acelei loca\u021bii. F\u0103r\u0103 izb\u00e2nd\u0103, desigur. Cu o lun\u0103 mai t\u00e2rziu, cu ocazia depunerii pietrei de temelie a cl\u0103dirii noului campus de teologie ortodox\u0103 care \u00eencorporeaz\u0103 \u0219i o biseric\u0103, am protestat \u00een lini\u0219te, dar cu mesaje scrise, la acest ritual ipocrit, \u0219i din motivul c\u0103 se vorbea acolo despre misiunea cre\u0219tin\u0103 a bisericii care tocmai se preg\u0103tea s\u0103 \u00ee\u0219i ridice un loc sf\u00e2nt pe un loc din care au fost alunga\u021bi circa 300 de persoane, trimise \u00een iadul de pe l\u00e2ng\u0103 rampa de gunoi. Jandarmii \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een negru ne-au desp\u0103r\u021bit pe noi, neinvita\u021bii p\u0103ta\u021bi ai acestui eveniment public, de masa sacr\u0103 de politicieni, fe\u021be biserice\u0219ti \u0219i al\u021bii . Acest scenariu s-a repetat oarecum \u00een decembrie 2013, c\u00e2nd premierul Ponta a participat la inaugurarea cl\u0103dirii finalizate \u0219i c\u00e2nd, al\u0103turi de protestatarii \u00eempotriva proiectului Gold Ro\u0219ia Montana \u0219i \u00eempotriva exploat\u0103rii gazelor de \u0219ist, am dat voce \u0219i nedrept\u0103\u021bilor comise fa\u021b\u0103 de romii marginaliza\u021bi prin evacu\u0103rile for\u021bate din Cluj \u0219i din \u00eentreaga \u021bar\u0103[7]<\/a>. \u00centr-un fel, \u00een aceast\u0103 poveste, personal, \u0219i eu am dob\u00e2ndit reputa\u021bia omului negru, r\u0103u \u0219i conflictual \u00een ora\u0219ul Cluj, fa\u021b\u0103 de prim\u0103rie, sau fa\u021b\u0103 de unii colegi ai mei de la Universitatea Babe\u0219-Bolyai, sau fa\u021b\u0103 de mul\u021bi al\u021bii. Dar, \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u021biva prieteni, mi-am asumat acest rol de \u201ebad guy<\/i>\u201d \u0219i ac\u021biunile voluntare aferente. \u00cemi permit s\u0103 observ \u2013 f\u0103r\u0103 nici un repro\u0219, c\u0103ci sigur este nevoie de buna munc\u0103 bine pl\u0103tit\u0103 a multora pentru ca schimbarea efectiv\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een direc\u021bia desegreg\u0103rii Pata R\u00e2t \u2013 c\u0103, \u00eentr-un fel, prin ac\u021biunile noastre, am f\u0103cut loc pentru alte \u0219i noi persoane care \u00eencep s\u0103 devin\u0103 active, fiind \u201eoamenii cura\u021bi \u0219i albi\u201d care intr\u0103 \u00een joc \u00een perioada proiectelor finan\u021bate. Dar probabil (\u0219i) acest rol \u021bine de \u00a0valen\u021bele activismului politic, care nu este \u00eendr\u0103git de foarte mul\u021bi, \u0219i de care, tocmai \u0219i din acest motiv, este nevoie \u00een continuare at\u00e2t pe plan local, c\u00e2t \u0219i \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd politica \u0219i politicile drepturilor social-economice vor intra pe f\u0103ga\u0219ul normal al vie\u021bii publice rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

A<\/b>m pus \u00eempreun\u0103 bazele unui concept de activism artistic<\/b><\/p>\n

Crede\u021bi c\u0103 ini\u021biativele artistice pot influen\u021ba \u00een vreun fel at\u00e2t via\u021ba de zi cu zi a celor care tr\u0103iesc la Pata R\u00e2t, c\u00e2t \u0219i percep\u021bia general\u0103 asupra lor?<\/i><\/b><\/p>\n

Activitatea artistic\u0103 cu cel mai mare impact politic, fiind conectat\u0103 la vizita de lucru pe care am organizat-o \u00een Pata R\u00e2t \u00een iunie 2011, la care au participat reprezentan\u021bi ai Comisiei Europene, UNDP, OSI\/MtM, Amnesty International, ERRC \u0219i ai mai multor organiza\u021bii din Rom\u00e2nia, a fost setul de materiale preg\u0103tit pentru aceast\u0103 ocazie de c\u0103tre \u0218coala Popular\u0103 de Art\u0103 Contemporan\u0103, \u00een particular de grupul de studen\u021bi coordona\u021bi de Attila Tordai, Szil\u00e1rd Mikl\u00f3s \u0219i D\u00e9nes Mikl\u00f3si[8]<\/a>. Atunci am pus \u00eempreun\u0103 bazele unui concept de activism artistic, articulat pe cazul segreg\u0103rii din Pata R\u00e2t, incluz\u00e2nd elemente de campanie pentru desegregare prin mijloace culturale. Acesta viza facilitarea unei schimb\u0103ri sociale (at\u00e2t \u00een sensul condi\u021biilor de trai, c\u00e2t \u0219i \u00een sensul modelelor de convie\u021buire \u00eentre diverse grupuri etno-sociale \u0219i pozi\u021bion\u0103rii lor \u00een ora\u0219) prin crea\u021bii artistice bazate pe colaborarea \u00eentre persoanele\/comunit\u0103\u021bile afectate, arti\u0219ti, cercet\u0103tori \u0219i activi\u0219ti. De atunci am avut mai multe \u00eencerc\u0103ri, din p\u0103cate toate e\u0219uate, de a face rost de fonduri \u00een vederea implement\u0103rii unui program mai amplu, de trei ani, cu multiple implica\u021bii (at\u00e2t de capacitare comunitar\u0103, c\u00e2t \u0219i de impactare a opiniei publice clujene \u00een ceea ce prive\u0219te \u201eromii din Pata R\u00e2t\u201d \u0219i apartenen\u021ba lor la ora\u0219). Ultima \u00eencercare de acest fel a fost propunerea de proiect elaborat\u0103 pentru prima rund\u0103 de competi\u021bii a Fondului ONG \u00een Rom\u00e2nia, pe care l-am intitulat Implicare pentru dreptate social\u0103 \u0219i respect<\/b>, \u00een care Funda\u021biei Desire, Funda\u021biei tranzit.ro\/cluj \u0219i Asocia\u021biei Comunitare a Romilor din Coastei i s-a al\u0103turat \u0219i Funda\u021bia AltArt. Din rezumatul proiectului: \u201ePrin acest proiect, Funda\u021bia Desire pentru Deschidere \u0219i Reflec\u021bie Social\u0103 demonstreaz\u0103 c\u0103 autorit\u0103\u021bile publice au nevoie de ONG-uri ca de ni\u0219te parteneri critici \u00een demersul transform\u0103rii Clujului \u00eentr-un ora\u0219 incluziv, \u0219i c\u0103 romii marginaliza\u021bi pot conta pe ele \u00een efortul lor de a-\u0219i face auzit\u0103 vocea \u00een spa\u021biile publice. Popula\u021bia mainstream<\/i> \u00ee\u0219i va exprima solidaritatea cu cei defavoriza\u021bi \u0219i va con\u0219tientiza probleme generale cum sunt dreptul la ora\u0219 \u0219i respect, \u0219i nevoia particip\u0103rii la luarea deciziilor publice. Expozi\u021biile artistice cuplate cu dezbateri publice, campaniile de facebook, de video advocacy \u0219i de flyere, completate de evenimente de art\u0103 participativ\u0103 stradal\u0103, ac\u021biunile de art\u0103 comunitar\u0103 \u00eembinate cu forurile sociale, formarea jurnali\u0219tilor \u00een drepturile omului \u0219i combaterea rasismului, valorificate \u00een campanii mediatice, atelierele de capacitare comunitar\u0103 pentru persoanele din Pata R\u00e2t, \u00eempreun\u0103 cu ac\u021biunile de dezvoltare a organiza\u021biei grassroots <\/i>de romi vor implica direct 780 de cet\u0103\u021beni, dintre care\u00a0 450 de etnie rom\u0103, iar 4000 de persoane vor putea beneficia de activit\u0103\u021bile de informare”. Printre cele mai importante momente ale acestei campanii ar fi fost: conceperea \u0219i derularea unei expozi\u021bii \u00een spa\u021biul tranzit.ro\/cluj<\/i> privind dreptatea social\u0103, realizat\u0103 de mai mul\u021bi actori (precum\u00a0 men\u021bionam mai sus); precum \u0219i implicarea \u00eentr-un proces de crea\u021bie artistic\u0103 \u00een spa\u021biul public, facilitat de arti\u0219tii colaboratori ai Funda\u021biei Desire, a persoanelor care ar urma s\u0103 fie mutate din Pata R\u00e2t \u00een zone integrate \u0219i mixte ale ora\u0219ului, precum \u0219i a vecinilor mai vechi ai zonelor respective. Acesta a fost unul dintre cele trei proiecte refuzate pe care l-am elaborat \u0219i depus la gestionarii fondurilor norvegiene \u00een iulie \u0219i august 2013[9]<\/a>. Nu reu\u0219esc s\u0103 explic altfel acest e\u0219ec triplu, dec\u00e2t prin conota\u021biile (negative pentru mul\u021bi actori politici \u0219i civici) ale activismului politic de st\u00e2nga care se leag\u0103 de numele meu sau de numele Funda\u021biei Desire – care ap\u0103rem \u00een sesizarea de discriminare f\u0103cut\u0103 c\u0103tre CNCD, \u00een m\u0103rturii la tribunal la judecarea cazului Coastei \u00eempotriva prim\u0103riei, ca organizatori ai manifest\u0103rilor stradale, pe scrisorile \u0219i recomand\u0103rile trimise c\u0103tre prim\u0103rie, guvern \u0219i ministere specifice \u00een ceea ce prive\u0219te evacu\u0103rile for\u021bate, incluziunea social\u0103, drepturile locative, dezvoltare incluziv\u0103 \u0219i coeziv\u0103, sus\u021bin\u00e2nd antirasismul \u0219i critica m\u0103surilor neoliberale.<\/p>\n

Este dificil de crezut c\u0103 o de-ghetoizare f\u0103r\u0103 relocare ar fi posibil\u0103 (intertitlu)<\/b><\/p>\n

Cum analiza\u021bi, din punct de vedere antropologic \u0219i politic, interven\u021biile artistice \u00eentr-un perimetru ghetoizat? Care sunt punctele fragile \u0219i pericolele acestor tipuri de interven\u021bii din perspectiva dumneavoastr\u0103 \u0219i cum crede\u021bi c\u0103 pot func\u021biona?<\/i><\/b><\/p>\n

Foarte pe scurt, despre puncte fragile \u0219i pericole: cei care propun astfel de interven\u021bii, trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont de faptul c\u0103 persoanele din zone ghetoizate se confrunt\u0103 cu probleme \u0219i depriv\u0103ri materiale acute, \u0219i poate s\u0103 par\u0103 absurd pentru ele ca s\u0103 se implice \u00een astfel de proiecte, mai ales pe termen lung, dac\u0103 acestea nu aduc rezultate palpabile \u00een via\u021ba lor \u0219i dac\u0103 nu se leag\u0103 de materialitatea excluziunii. Este important, cred, ca participarea oamenilor la astfel de programe s\u0103 fie retribuite, mai ales, desigur, dac\u0103 arti\u0219tii \u0219i alte persoane implicate din partea unor organiza\u021bii neguvernamentale sunt pl\u0103tite pentru munca lor. Pe de alt\u0103 parte, astfel de ini\u021biative ar trebui s\u0103 se bazeze pe negocieri sincere \u0219i bazate pe \u00eencredere \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi, inclusiv \u00eentre viziunea artistic\u0103 \u0219i \u00eentre mesajele pe care oamenii viza\u021bi vor s\u0103 le transmit\u0103.\u00a0 Oricum ar fi, cei din urm\u0103 nu pot fi considera\u021bi \u0219i portretiza\u021bi ca obiecte ale crea\u021biei artistice, ci ca participan\u021bi ai procesului de crea\u021bie, obiectul fiind \u00eensu\u0219i rela\u021bia croit\u0103 \u00eentre diver\u0219i participan\u021bi care construiesc ceva \u00eempreun\u0103. \u0218i, la fel de important, crea\u021biile \u0219i procesele de crea\u021bie s\u0103 nu conduc\u0103 la reiterarea sau reificarea ghetoiz\u0103rii. De altfel, aceasta este o dilem\u0103 mai general\u0103: cum intervii \u00een situa\u021bii ghetoizate urm\u0103rind obiectivul de-ghetoiz\u0103rii \u00een timp ce, pe parcurs, p\u00e2n\u0103 una alta, trebuie s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219ti condi\u021biile de trai din ghetou? \u00cen cazul Pata R\u00e2tului, lucrurile sunt \u0219i mai complicate. Sunt cazuri de ghetoizare care pot fi eventual gestionate prin mecanisme \u0219i procese care nu necesit\u0103 relocarea spa\u021bial\u0103 a celor care locuiesc \u00een acea zon\u0103. Dar zona Pata R\u00e2t nu pare a avea poten\u021bialul resemnific\u0103rii spa\u021biului (nici cultural, nici economic, nici imobiliar vorbind). Deci, \u00een acest caz, este dificil de crezut c\u0103 o de-ghetoizare f\u0103r\u0103 relocare ar fi posibil\u0103, cu toate c\u0103 toat\u0103 lumea \u0219tie, c\u0103 relocarea a circa 1500 de persoane \u00een zone integrate, chiar \u0219i \u00een teorie, este mai mult dec\u00e2t dificil\u0103.<\/p>\n

A\u0219 vrea s\u0103-mi vorbi\u021bi pu\u021bin despre atelierul \u201e\u0218colile Clujului pentru Educa\u021bie Incluziv\u0103\u201d.<\/i><\/b><\/p>\n

Atelierul a preg\u0103tit colaborarea \u00eentre organiza\u021biile noastre, ISJ \u0219i c\u00e2teva \u0219coli \u00een ceea ce prive\u0219te construirea re\u021belei \u0219colilor incluzive, idee conturat\u0103 \u00eenc\u0103 din perioada cercet\u0103rii EDUMIGROM (2008-2011), derulate \u0219i \u00een Cluj, despre accesul copiilor romi la educa\u021bie \u0219colar\u0103, modul \u00een care \u0219coala reproduce inegalit\u0103\u021bile sociale, \u0219i \u00een particular despre cum se reproduc reciproc segregarea \u0219colar\u0103 \u0219i segregarea reziden\u021bial\u0103[10]<\/a>. Punerea \u00een practic\u0103 a acestei re\u021bele am \u00eentrev\u0103zut-o \u00een cadrul unui alt proiect (printre cele ne-selectate spre finan\u021bare de c\u0103tre Fondul ONG \u00een Rom\u00e2nia, despre care am vorbit mai sus) axat pe servicii socio-educa\u021bionale \u00een vederea sus\u021binerii desegreg\u0103rii socio-teritoriale a zonei Pata R\u00e2t. Tot ce pot spera este ca ideile creionate \u00een acea propunere de proiect s\u0103 fie duse mai departe de al\u021bii, \u00een programe care reu\u0219esc s\u0103 ob\u021bin\u0103 fonduri necesare. De altfel, propunerile proiectului s-au bazat pe experien\u021bele pe care oamenii din zona Pata R\u00e2t, \u0219i \u00een spe\u021b\u0103 familiile evacuate din Coastei, mi le-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it din 2008 \u00eencoace: efectul \u0219colii segregate etnic asupra (ne)\u0219anselor copiilor romi (din Pata R\u00e2t) de a construi contacte cu al\u021bi copii din ora\u0219; consecin\u021bele orient\u0103rii copiilor s\u0103raci (din motive legate de constr\u00e2ngeri materiale) c\u0103tre fostele \u0219coli ajut\u0103toare; refuzul \u0219colilor (altele dec\u00e2t cele situate \u00een zone locuite de mai multe familii de romi) de a \u00eenscrie copii romi; fuga p\u0103rin\u021bilor \u0219i copiilor majoritari din \u0219colile unde li se pare c\u0103 sunt prea mul\u021bi copii romi; performan\u021be \u0219colare reduse, neparticipare \u0219colar\u0103 \u0219i abandon \u0219colar datorate unor cauze financiare \u0219i cauze legate de locuirea segregat\u0103 \u0219i precar\u0103; sistemul educa\u021bional care promoveaz\u0103 performan\u021ba, excelen\u021ba \u0219i competi\u021bia, \u0219i \u0219colile de elit\u0103 care r\u0103spund la aceste expectan\u021be precum \u0219i cadrele didactice de la aceste \u0219coli, \u00een timp ce munca celor care lucreaz\u0103 cu copii din categorii dezavantajate nu este suficient de recunoscut\u0103 nici simbolic nici financiar. Re\u021beaua \u0219colilor incluzive a dorit s\u0103 induc\u0103 schimb\u0103ri \u00een aceste realit\u0103\u021bi, pornind de la un grup restr\u00e2ns de \u0219coli dedicate principiilor desegreg\u0103rii socio-etnice.<\/p>\n

Care este, \u00een acest moment, situa\u021bia de la Pata R\u00e2t \u0219i ce ac\u021biuni preg\u0103ti\u021bi \u00een continuare?<\/i><\/b><\/p>\n

Pe baza experien\u021belor detailate \u00een aceast\u0103 discu\u021bie, pe fondul dedic\u0103rii mele activismului civic \u0219i politic, dar \u0219i a rela\u021biilor de \u00eencredere pe care le-am construit de-a lungul mai multor ani cu comunit\u0103\u021bile din Pata R\u00e2t, precum \u0219i cu multe organiza\u021bii civice de romi sau pentru romi, sau organiza\u021bii care militeaz\u0103 pentru revendic\u0103ri generale (de ex. drepturi locative), care au relevan\u021b\u0103 \u0219i din punctul de vedere al romilor marginaliza\u021bi, Funda\u021bia Desire, \u0219i eu personal, inten\u021bion\u0103m s\u0103 ne implic\u0103m \u00een monitorizarea \u0219i evaluarea, prin metode care asigur\u0103 participarea comunit\u0103\u021bilor, a mai multor procese. M\u0103 g\u00e2ndesc poate \u00eenainte de toate la urm\u0103rirea modului \u00een care Prim\u0103ria \u0219i Consiliul Local Cluj-Napoca vor adopta \u00een \u201eStrategia de Dezvoltare a Clujului 2014-2020\u201d propunerile privind \u201ePlanul integrat pentru incluziunea socio-teritorial\u0103 a comunit\u0103\u021bilor marginalizate din zona Pata R\u00e2t\u201d, precum \u0219i propunerile privind \u201eMecanismele \u0219i instrumentele institu\u021bionale incluzive \u0219i participative\u201d, \u00een formularea c\u0103rora am avut un rol de coordonare \u00een toamna \u0219i iarna lui 2013[11]<\/a>. Dac\u0103 acea strategie va fi acceptat\u0103 de autorit\u0103\u021bi, urmeaz\u0103 s\u0103 vedem cum se implementeaz\u0103. Apoi m\u0103 intereseaz\u0103, desigur, s\u0103 observ \u0219i rezultatele \u0219i impactul proiectelor publice \u0219i private derulate \u00een Cluj-Napoca \u00een ceea ce prive\u0219te desegregarea socio-teritorial\u0103. M\u0103 voi implica \u00een continuare \u00een ac\u021biuni activiste pentru drepturi locative \u0219i \u00eempotriva evacu\u0103rilor for\u021bate, fiind con\u0219tient\u0103 de faptul c\u0103 Pata R\u00e2t ca zon\u0103 ghetoizat\u0103 va continua s\u0103 se reproduc\u0103 de pe urma altor evacu\u0103ri din Cluj ca o zon\u0103 a refugia\u021bilor f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u00een alt\u0103 parte, chiar dac\u0103, sper\u0103m, se va \u00eencepe foarte cur\u00e2nd ac\u021biunea de relocare a celor care \u00een momentul acesta locuiesc acolo. Inten\u021bionez s\u0103 particip \u0219i la crearea \u0219i sus\u021binerea unor re\u021bele \u00een domeniu care au relevan\u021b\u0103 dincolo de Cluj, chiar \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103. De aceea am acceptat cu mari a\u0219tept\u0103ri invita\u021bia de a lua parte la\u00a0 ceea ce \u00eenseamn\u0103 Frontul Comun pentru Drepturi Locative ini\u021biat \u0219i lansat curent dinspre colegi din Bucure\u0219ti[12]<\/a>.<\/p>\n

Interviu realizat de Mihaela Michailov<\/em><\/strong><\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> http:\/\/www.youtube.com\/watch?v=yx3UOQkskgg&feature=youtu.be<\/a><\/i><\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> http:\/\/www.desire-ro.eu\/?attachment_id=291<\/a><\/i><\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> http:\/\/www.youtube.com\/watch?v=2kWwVhJdZSs&feature=youtu.be<\/a><\/span><\/i><\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> http:\/\/www.desire-ro.eu\/wp-content\/uploads\/performance_ziua-mediului-cluj-5-iun-2013.mpeg<\/a><\/i><\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> http:\/\/gloc2011.files.wordpress.com\/2011\/10\/whd5.jpg<\/a><\/i><\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> Chiar dac\u0103 strada Cantonului este efectiv \u00een zona Pata R\u00e2t, colonia de pe aceast\u0103 strad\u0103 a fost nominalizat\u0103 \u00een declara\u021biile respective, \u00een cazul lor mutarea \u00eensemn\u00e2nd eventuala relocare \u00een casele modulare construite de prim\u0103rie la 800 metri de rampa de gunoi \u0219i circa 300 de metri de depozitul de de\u0219euri chimicale a Fabricii Terapia. Dincolo de caracterul impropriu al mediului, din punctul de vedere al condi\u021biilor locative de pe Cantonului (lips\u0103 de acces la ap\u0103 \u0219i \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u0219i la curent) mutarea \u00een casele modulare ar fi putut \u00eensemna o oarecare \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire. Dar \u00eenc\u0103 de pe atunci, oamenii de pe Cantonului \u0219i-au exprimat \u0219i ei dezacordul, spun\u00e2nd c\u0103 \u0219i-ar dori o alt\u0103 solu\u021bie, nu aceasta care (re)produce ghetoizarea lor \u0219i \u00eei \u0219i duc mai aproape de ramp\u0103. \u00cen mod pervers \u00eens\u0103, \u00een loc s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 o (alt\u0103) solu\u021bie pentru ei, sau \u0219i mai mult, o solu\u021bie locativ\u0103 pentru familiile din Dallas \u0219i din improviza\u021biile de pe ramp\u0103 care p\u00e2n\u0103 una alta, fiind constr\u00e2n\u0219i material, opteaz\u0103 pentru r\u0103m\u00e2nerea \u00een zon\u0103, prim\u0103ria a decis s\u0103 mute aici comunitatea Coastei, integrat\u0103 deja \u00een ora\u0219, extinz\u00e2nd \u0219i croniciz\u00e2nd astfel efectele ghetoiz\u0103rii.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a>https:\/\/www.facebook.com\/photo.php?fbid=1438890726339029&set=a.1438890716339030.1073741835.1382709645290471&type=1&theater<\/i><\/a><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> http:\/\/www.protokoll.ro\/, http:\/\/www.protokoll.ro\/street\/patarat.html<\/i><\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> http:\/\/www.desire-ro.eu\/?p=701<\/a><\/i><\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a>Vincze Enik\u0151 \u0219i Harbula Hajnalka: Strategii identitare \u0219i educa\u021bie \u0219colar\u0103<\/b>.<\/i> Cluj: EFES, 2011.\u00a0 https:\/\/www.edumigrom.eu\/sites\/default\/files\/field_attachment\/page\/node-20602\/edumigromidentity-strategies-and-schoo-educationromanian.pdf<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/a> http:\/\/cmpg.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/Clujul_incluziv_13_febr2014_FINAL.pdf<\/a><\/i><\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/a> http:\/\/www.criticatac.ro\/25057\/lansarea-frontului-comun-pentru-dreptul-la-locuire-fcdlro\/\u00a0<\/i><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0Interviu cu Enik\u0151 Vincze \u00cen decembrie 2010, 76 de familii de pe strada Coastei (cea mai mare majoritate familii rome) din Cluj-Napoca au fost mutate l\u00e2ng\u0103 rampa de gunoi de la Pata R\u00e2t, \u00een apropierea altor comunit\u0103\u021bi ghetoizate: comunitatea din Dallas, ramp\u0103 \u0219i comunitatea de pe strada Cantonului. La scurt timp, casele de pe strada Coastei au fost d\u0103r\u00e2mate \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t existen\u021ba lor \u00een acel loc s\u0103-\u0219i \u0219tearg\u0103 orice urm\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul lui mai 2011, \u00een apropierea caselor rase de buldoz\u0103re, a fost sfin\u021bit\u0103 piatra de temelie pentru ridicarea unui campus teologic. \u00cen timp ce preo\u021bii oficiau slujba…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[95],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1448"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1448"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1448\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3424,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1448\/revisions\/3424"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}