{"id":1428,"date":"2014-04-27T18:23:16","date_gmt":"2014-04-27T18:23:16","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1428"},"modified":"2016-09-26T12:16:02","modified_gmt":"2016-09-26T12:16:02","slug":"livrarea-orasului-la-picioarele-capitalului-gentrificare-si-inofensivitatea-artei-in-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/04\/27\/livrarea-orasului-la-picioarele-capitalului-gentrificare-si-inofensivitatea-artei-in-bucuresti\/","title":{"rendered":"Livrarea ora\u0219ului la picioarele capitalului: gentrificare \u0219i (in)ofensivitatea artei \u00een Bucure\u0219ti."},"content":{"rendered":"

de Veda Popovici<\/strong><\/em><\/p>\n

Gentrificarea este definit\u0103 ca dislocarea unor popula\u021bii s\u0103race din zone urbane prin presiuni economice \u0219i sociale exercitate de c\u0103tre o clas\u0103 privilegiat\u0103 \u00een c\u0103utare de noi pie\u021be (imobiliare) pentru crearea de plus-valoare[1]<\/a>. Astfel, ea reprezint\u0103 noua grani\u021b\u0103 de conflict \u00eentre clasele sociale, grani\u0163\u0103 important de relevat pentru a \u00een\u0163elege mecanismele capitalismului contemporan.<\/p>\n

Condi\u021bia contemporan\u0103 a capitalismului poate fi privit\u0103 prin prisma urbanit\u0103\u021bii astfel:\u00a0 diviziunea de clas\u0103 exprimat\u0103 prin acumularea de capital este intern\u0103 metropolei \u0219i \u00eei d\u0103 caracterul specific p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici detalii[2]<\/a>. Din perspectiva condi\u021biei urbane, schimbarea fa\u021b\u0103 de paradigma fordist\u0103 const\u0103 \u00een accentuarea dependen\u021bei condi\u021biilor materiale ale locuitorilor ora\u0219ului fa\u0163\u0103 de fluctua\u021biile capitalului global. Practic, profitul este extras mai pu\u021bin din munca salarial\u0103 \u0219i mai mult din specula\u021bia imobiliar\u0103. Aceast\u0103 situa\u021bie \u0219i-a ar\u0103tat dimensiunile catastrofice o dat\u0103 cu criza financiar\u0103 ce \u00eencepe \u00een 2007, criz\u0103 declan\u0219at\u0103 de bula imobiliar\u0103. Astfel, dac\u0103 urbanitatea\u00a0 exprim\u0103 \u00een mod privilegiat transform\u0103rile capitalismului, gentrificarea este fenomenul ce relev\u0103 \u00een mod reprezentativ aceste dinamici. Ea este \u201etensiunea de suprafa\u021b\u0103 a unui parazit masiv \u0219i ascuns\u201d[3]<\/a>.<\/p>\n

Ca orice fenomen politic, \u0219i gentrificarea are o geografie specific\u0103. Lansat\u0103 \u00een centrele modernit\u0103\u021bii occidentale ea se propag\u0103 o dat\u0103 cu colonizarea \u0219i urbanizarea capitalist\u0103 a altor spa\u0163ii geografice. \u00cen Europa de Est, gentrificarea vine la pachet cu importul ethosului capitalist dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea regimurilor real-comuniste. Anii 90 \u0219i 2000 apar\u021bin global fazei a treia a gentrific\u0103rii[4]<\/a>, caracterizat\u0103 printr-o implicare mai mare \u2013 central\u0103 \u2013 a autorit\u0103\u021bilor \u00een complicitate cu corpora\u021bii transna\u021bionale (agen\u021bii imobiliare, de planificare urbanistic\u0103, fonduri de proprietate, etc.) pentru a crea planuri urbanistice ample codificate prin termeni cheie ca \u201eregenerare urban\u0103\u201d, \u201ereconversie\u201d, \u201edezvoltare\u201d, \u201ebun\u0103stare\u201d.<\/p>\n

\"foto_1_livrarea_orasului_web\"<\/a><\/p>\n

Art\u0103 \u0219i in(ofensivitate)<\/i><\/b><\/p>\n

Arti\u0219tii au fost identifica\u021bi \u00eenc\u0103 din anii 80 ca o avangard\u0103 a gentrific\u0103rii. Eseul canonic al lui Rosalyn Deutsche tematiza caracterul specific al gentrific\u0103rii \u00een Lower East Side a New York-ului, unde o clas\u0103 artistic\u0103 (format\u0103 din arti\u0219ti, galeriste \u0219i critici de art\u0103) se mut\u0103 \u00een zon\u0103, \u015fi creeaz\u0103 o nou\u0103 scen\u0103 artistic\u0103. Scena pare subteran\u0103 \u0219i alternativ\u0103 \u00eens\u0103 e dominat\u0103 de pia\u021ba de art\u0103 de la bun \u00eenceput \u0219i duce \u00een foarte scurt timp la cre\u0219terea pre\u021burilor imobiliare. \u00cen aceea\u015fi linie teoretic\u0103, Sharon Zukin introduce conceptul de \u201emod de produc\u021bie artistic\u201d[5]<\/a>, desemn\u00e2nd felul prin care investitorii se folosesc de cultur\u0103 pentru a atrage capital \u00eentr-un mediu urban. Rezultatul este c\u0103 industria culturii mascheaz\u0103 \u201edelapidarea urban\u0103 \u00een ultra \u0219ic\u201d iar arti\u0219tii devin \u201ebra\u021bul colonizator al gentrific\u0103rii\u201d[6]<\/a>.<\/p>\n

Richard Florida, o voce popular\u0103 a neo-liberalismului creeaz\u0103 conceptul de clas\u0103 creativ\u0103<\/i>, un nou grup social format din arti\u0219ti, persoane creative \u0219i care lucreaz\u0103 \u00een domeniul artei \u0219i culturii, mici antreprenori ce adopt\u0103 o estetic\u0103 alternativ\u0103 \u0219i tehnologii avansate[7]<\/a>. Conceptul, folosit la scar\u0103 larg\u0103 de autorit\u0103\u021bi \u0219i urbanologi, este esen\u021bial \u00een\u021belegerii specificului valului al treilea al gentrific\u0103rii. \u00cens\u0103 mai degrab\u0103 dec\u00e2t a fi descriptiv sau critic, el este ideologic: cheam\u0103 la identificare. Cu alte cuvinte, creativ e\u0219ti dac\u0103 te define\u0219ti astfel \u0219i astfel, te plasezi \u00een avangarda capitalismului cognitiv, dup\u0103 cum observ\u0103 \u0219i Florida c\u0103 ar fi func\u021bia acestei clase. La mijloc este o pozi\u021bionare<\/b> \u0219i nu o determinare.<\/p>\n

\u201eOra\u0219ul creativ\u201d este ora\u0219ul ce se las\u0103 definit de aceast\u0103 clas\u0103: se transform\u0103 conform nevoilor sale, \u00eei adopt\u0103 discursul \u0219i se m\u00e2ndre\u0219te cu acest grup. Desigur, acest \u201eora\u0219 creativ\u201d nu este nimic altceva dec\u00e2t aceea\u0219i strategie ideologic\u0103, \u201eo himer\u0103 \u00een care masca culturii este folosit\u0103 pentru a acoperi hidra specula\u021biei imobiliare concrete\u201d[8]<\/a>. Mascheaz\u0103 o violen\u021b\u0103 tacit\u0103 \u0219i complex\u0103 aplicat\u0103 celor mai vulnerabile grupuri sociale urbane: cele inutile capitalismului contemporan. Acestea sunt dislocate \u0219i marginalizate at\u00e2t fizic c\u00e2t \u0219i din mentalul colectiv prin ample procese de gentrificare. Cealalt\u0103 fa\u021b\u0103 a \u201eora\u0219ului creativ\u201d este \u201eora\u0219ul revan\u0219ist\u201d (Neil Smith). Acesta desemneaz\u0103 structura complex\u0103 de represiune a oric\u0103rei rezisten\u021be la gentrificare[9]<\/a>. Ora\u015ful revan\u015fist \u00ee\u015fi arat\u0103 col\u0163ii prin ac\u0163iuni abuzive \u015fi violente ale for\u0163elor de ordine dar \u015fi prin, de exemplu, \u00eenmul\u0163irea loca\u0163iilor p\u0103zite de firme private de securitate, ce asigur\u0103 siguran\u0163a gentrificatorilor \u00een fa\u0163a unor localnici poten\u0163ial furio\u015fi[10]<\/a>.<\/p>\n

\u00cens\u0103 mai important aici este felul specific al rela\u0163iei dintre art\u0103 \u015fi gentrificare. Rela\u021bia trebuie v\u0103zut\u0103 mai ales \u00een termeni de interpelare, cooptare \u0219i manipulare<\/b>. Nu ne poate ajuta o perspectiv\u0103 moralist\u0103, \u00een care arti\u0219tii devin v\u00e2rful de lance al unui front malefic, aceasta duc\u00e2ndu-ne c\u0103tre sentimente inutile de victimizare sau auto-flagelare. Mai degrab\u0103 relevant este a \u00een\u021belege: a) modul prin care ideologia neo-liberal\u0103 \u2013 prin expresia sa discursiv\u0103 \u2013 interpeleaz\u0103 sfera cultural\u0103 mai larg\u0103 (i) \u0219i scena artistic\u0103 mai restr\u00e2ns\u0103, care se identific\u0103 ca fiind alternativ\u0103 sau de avangard\u0103 (ii); b) ce din devenirile moderne ale artei \u0219i grupului social asociat ei le predispun pentru cooptare; c) ce din \u00een\u021belegerea contemporan\u0103 a rolului artei \u0219i artistei invizibilizeaz\u0103 manipularea sa de c\u0103tre interesele capitalului.<\/p>\n

Consider\u0103m artista ca afl\u00e2ndu-se constant \u00eentr-o tensiune a complicit\u0103\u0163ii<\/b> \u015fi rezisten\u0163ei<\/b>, av\u00e2nd posibilitatea, \u00een general, de a se pozi\u0163iona. Pe urmele lui Bourdieu, David Ley rezum\u0103 aceast\u0103 contradic\u0163ie astfel: \u201eStilul de via\u0163\u0103 artistic (…) \u00eempinge \u00een mod inten\u0163ional grani\u0163ele vie\u0163ii conven\u0163ionale a clasei de mijloc, \u00een acela\u015fi timp \u00een care \u015fi reprezint\u0103 bra\u0163ul s\u0103u avangardist \u015fi de colonizare.\u201d[11]<\/a> \u00cen cea de-a doua postur\u0103, modul de produc\u0163ie artistic indic\u0103 o rela\u0163ie specific\u0103 cu contextul \u00een care se<\/i> sau sunt<\/i> plasa\u0163i arti\u015ftii. \u00cen c\u0103utare de surse de inspira\u0163ie, cartierele \u201ecu probleme\u201d devin locuri pline de senza\u0163ii, locuri ale realului, autentice. \u00cens\u0103 la mijloc nu e o citire critic\u0103 sau m\u0103car fidel\u0103 a realit\u0103\u0163ii sociale, dimpotriv\u0103, e vorba de o obiectificare, exotizare a specificului cultural \u015fi social. Astfel conflictele sociale existente sunt pacificate, mascate discursiv, de exemplu s\u0103r\u0103cia devine un stil de via\u0163\u0103. Prin aceast\u0103 estetizare, arta aplic\u0103 mitul s\u0103u intrinsec al inofensivit\u0103\u0163ii<\/i> sale unui spa\u0163iu ce a acumulat importante conflicte de clas\u0103. Aceast\u0103 inofensivitate[12]<\/a>, imprimat\u0103 ideii de art\u0103 prin lunga istorie a cultiv\u0103rii a\u015fa-zisului s\u0103u caracter nobil \u015fi prin istoria paralel\u0103 a neg\u0103rii rolului s\u0103u \u00een revolu\u0163ii politice este o in(ofensivitate)<\/i>, o punere \u00een paranteze a poten\u0163ialului s\u0103u ofensiv fa\u0163\u0103 de sisteme de opresiune. \u00cen contextul gentrific\u0103rii, arta opereaz\u0103 \u00een direc\u0163ia in(ofensiviz\u0103rii) \u00een mod dual: exotizeaz\u0103 localul \u015fi domestice\u015fte violen\u0163a intr\u0103rii investi\u0163iilor.<\/p>\n

Livrarea ora\u0219ului la picioarele capitalului <\/i><\/b><\/p>\n

Contextul rom\u00e2nesc cunoa\u015fte mai ales valul al treilea al gentrific\u0103rii vizibil \u00een Bucure\u0219ti cu prec\u0103dere \u00een Centrul Vechi. Aici \u00eens\u0103 ne vom concentra pe un fenomen mai pu\u0163in amplu, dar pe care \u00eel consider\u0103m reprezentativ pentru ce se anun\u0163\u0103 a fi un viitor proces al coopt\u0103rii active \u015fi constante a scenei de art\u0103 la interesele capitalului imobiliar: Train<\/i> \u015fi Rahova Delivery.<\/i> Cele dou\u0103 episoade ale francizei Street Delivery<\/i> sunt un poten\u0163ial \u015fablon sau e\u015fantion de testare a unor gentrific\u0103ri. Arti\u015ftii, folosindu-se de capitalul lor social \u0219i simbolic \u015fi de capacitatea de a traduce \u0219i a livra pentru clasa de mijloc fenomenele culturale ale unor clase neprivilegiate, sunt primii ce pot indica investitorilor \u0219i clasei de mijloc c\u0103 zone precum Gara de Nord sau Rahova au un ceva aparte ce poate fi, cu minime interven\u021bii, convertit \u00een\u00a0 capital.<\/p>\n

Cartierul G\u0103rii de Nord, un cartier eterogen cu fenomene sociale complexe ce produc (\u0219i) opresiune de clas\u0103 (s\u0103r\u0103cie, trafic de persoane, trafic de droguri, o comunitate larg\u0103 de PAFA, etc.) este deja de mul\u021bi ani un spa\u0163iu al tensiunilor sociale \u0219i politice paradigmatice pentru Bucure\u0219ti. Un exemplu elocvent ar fi dezbaterile din jurul rezisten\u021bei la proiectul urban al tronsonului Berzei-Buze\u0219ti, \u00eens\u0103 ce informeaz\u0103 situa\u021bia-i de acum este proximitatea cu cartierul Pie\u021bei Victoria. Zon\u0103 istoric\u0103 a clasei de mijloc, Pia\u021ba Victoriei este at\u00e2t un centru politic (prin cl\u0103direa Guvernului) \u0219i un centru economic (marile b\u0103nci \u00ee\u0219i au sediile aici). Controversatul proiect Berzei-Buze\u0219ti, (\u0219i) un proiect de gentrificare este o ocazie ideal\u0103 de a d\u0103r\u00e2ma c\u00e2teva zeci de case asociate s\u0103r\u0103ciei \u0219i provincialismului[13]<\/a>, a \u201ecur\u0103\u0163a\u201d zona. Strada Buze\u015fti era, \u00eenainte de conversie, expresia cea mai ilustrativ\u0103 a tensiunilor sociale din cartier: la un cap\u0103t, cl\u0103diri de birouri tip vapor f\u0103ceau loc unor case m\u0103runte inclusiv o autogar\u0103 interna\u021bional\u0103, loc de pornire a unei p\u0103r\u0163i a for\u021bei de munc\u0103 ieftin\u0103 a Occidentului \u0219i la cel\u0103lalt cap\u0103t, Hala Matache, inima cartierului. Dup\u0103 conversie, strada devine antecamera procesului de gentrificare, al avans\u0103rii \u00eencete dar sigure a cl\u0103dirilor vapor c\u0103tre cartierul G\u0103rii de Nord.<\/p>\n

\u00cen acest context, \u00een 2013, franciza c\u0103rture\u0219cian\u0103 Street Delivery<\/i> se extinde \u0219i la alte spa\u021bii: festivalul Train Delivery,<\/i> \u201edespre oameni creativi care reinventeaz\u0103 Gara de Nord\u201d[14]<\/a>, loc, nu-i a\u015fa, complicat \u201ede unde mul\u021bi \u0219i-au \u00eenceput povestea de dragoste sau dispre\u021b cu Bucure\u0219tiul\u201d. Dragostea \u015fi simetricul dispre\u0163 obiectific\u0103 fenomenele locale, festivalul neimplic\u00e2nd comunitatea local\u0103 \u00een nici un fel. Desigur, dac\u0103 nu punem la socoteal\u0103 trei evenimente: un \u201eworkshop\u201d organizat de Poli\u021bia Rom\u00e2n\u0103[15]<\/a>, un atelier adresat copiilor \u021binut de Direc\u021bia General\u0103 de Asisten\u021b\u0103 Social\u0103 \u0219i o discu\u021bie cu Grupul Arhitec\u021bilor Voluntari despre \u201eSolu\u021bia Alternativ\u0103 la Diametrala Berzei-Buze\u0219ti\u201d, una din expresiile de v\u00e2rf ale discursului patrimonialist asupra zonei. Din program nu au lipsit cele tipice \u201eclasei creative\u201d cum ar fi ateliere de bricolaj, standuri de m\u0103rfuri \u201ecreative\u201d sau discu\u021bii \u0219i prezent\u0103ri despre patrimoniu. Acestea din urm\u0103 constituie un tip de evenimente ce are rolul de a contagia prin estetica optimist\u0103 \u0219i inofensivitatea tipic\u0103 cel\u0103lalt tip, reprezentat de cele trei evenimente foarte problematice de mai sus. Caracterul profund politic al acestora este mascat de boemia \u0219i avangardismul celorlalte.<\/p>\n

\u201eWorkshopul\u201d cu Poli\u021bia Rom\u00e2n\u0103 \u2013\u00a0 despre \u201ecum s\u0103 te fere\u0219ti de \u0219u\u021bi \u0219i s\u0103 fii \u00een siguran\u021b\u0103 oriunde te-ai duce\u201d \u2013 stabile\u0219te clar pozi\u021bia festivalului. \u201e\u0218u\u021bii\u201d sau ho\u021bii reprezint\u0103 simbolic\u00a0 popula\u021bia zonei: una s\u0103rac\u0103, dominat\u0103 de criminalitate. Clasa de mijloc, \u00een frunte cu avangarda sa \u201ecreativ\u0103\u201d, denumit\u0103 simplu \u201ecet\u0103\u021benii\u201d, va \u00eenv\u0103\u0163a cum s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103zeasc\u0103 posesiile o dat\u0103 ce se aventureaz\u0103 \u00een zon\u0103. Evenimentul nu este altceva dec\u00e2t o expresie prospectiv\u0103 a ora\u015fului revan\u015fist, semnalul dat localnicilor find clar: avem poli\u0163ia al\u0103turi. Aceast\u0103 complicitate este indicat\u0103 \u015fi de fraza ce descrie accesul la evenimente: \u201eintrarea e gratuit\u0103 \u0219i ne\u00eengr\u0103dit\u0103 pentru to\u021bi cei care \u00ee\u0219i iubesc ora\u0219ul\u201d. Deci, intrarea nu este liber\u0103 pentru oricine, ci doar pentru cei care \u00ee\u0219i iubesc ora\u0219ul, ce evident exclude \u201e\u015fu\u0163ii\u201d.<\/p>\n

O alt\u0103 component\u0103 important\u0103 a discursului promovat de Train Delivery<\/i> este dorin\u021ba de apartenen\u021b\u0103 la ideea de Europa, festivalul promov\u00e2nd \u201eredevenirea\u201d G\u0103rii de Nord ca \u201espa\u021biu civilizator\u201d, obiectiv atins prin \u201emodalit\u0103\u021bi creative simple\u201d. Publicul este chemat \u0219i \u00een calitatea de \u201ecet\u0103\u021beni\u201d ce vor,\u00a0 \u00een mod ideal, \u201es\u0103 \u00ee\u0219i reaproprieze gara ca pe un bun cultural \u00een care se simt bine\u201d semnaliz\u00e2nd \u201estartul construc\u021biei unei identit\u0103\u021bi culturale actuale, prin care \u00ee\u0219i reafirm\u0103 spiritul european\u201d. Acest scop este de altfel \u00een acord cu ambi\u021biile pre\u0219edintelui Consiliului de Administra\u021bie CFR: \u201evrem s\u0103 readucem [Gara de Nord] acolo unde \u00eei e locul: un spa\u021biu de tradi\u021bie al Bucure\u0219tiului, al\u0103turi de Arcul de Triumf, Ateneul Rom\u00e2n, Parcul Ci\u0219migiu, Calea Victoriei sau Bulevardul Kiseleff.\u201d[16]<\/a><\/p>\n

Train Delivery<\/i> este o prospectare a posibilit\u0103\u021bilor de creare a unei plus-valori. \u00cen timp ce cl\u0103dirile vapor avanseaz\u0103 simbolic \u00een partea de sud a cartierului, festivalul aduce pionierii artistici ai gentrific\u0103rii \u00een nord, s\u0103rind deja peste zona Halei Matache \u0219i a str\u0103zii G\u0103rii de Nord. Departe de a ar\u0103ta cu degetul, aceast\u0103 analiz\u0103 critic\u0103 urm\u0103re\u015fte relevarea mecanismelor de cooptare prin care arti\u015ftii sunt chema\u0163i a servi intereselor capitalului imobiliar. Street Delivery<\/i> stabile\u015fte un canon \u015fi din perspectiva amuzat\u0103 a potrivirii numelui \u2013 delivery. <\/i>Livrarea cartierului intereselor capitalului imobiliar se produce dup\u0103 traducerea lui prin exotizare \u015fi pacificare.<\/i><\/p>\n

C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu de la evenimentele de la Train Delivery<\/i> are loc Rahova Delivery<\/i>. Festivalul transform\u0103 strada Sabinelor din Cartierul Rahova \u00eentr-o \u201eo platform\u0103 cultural\u0103 \u0219i o re\u021bea civic\u0103 prin care bucure\u0219tenii vor \u00eent\u00e2lni una dintre cele mai intense \u0219i vulnerabile comunit\u0103\u021bi ale ora\u0219ului\u201d[17]<\/a>. Un proiect sensibil diferit fa\u021b\u0103 de omonimul de la gar\u0103, Rahova Delivery<\/i> are ca scop sensibilizarea \u201efetelor \u0219i b\u0103ie\u021bilor de centru\u201d cu privire la situa\u021bia complex\u0103 a comunit\u0103\u021bii de pe Sabinelor. Aceasta se confrunt\u0103 de ani buni cu evacu\u0103ri for\u021bate \u00een mas\u0103 cauzate de un proces acut de gentrificare a zonei.<\/p>\n

Astfel, de\u0219i este \u00eenc\u0103 \u201emarca Street Delivery<\/i>\u201d, acest festival se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie ambivalent\u0103. Pe de-o parte, creeaz\u0103 acea identitate de loc tipic\u0103 unei ac\u021biuni de gentrificare – \u201eo adev\u0103rat\u0103 Havana de Bucure\u0219ti\u201d – exotiz\u00e2nd astfel realit\u0103\u021bile locale \u0219i masc\u00e2nd printr-o expresie cultural\u0103 conflictele sociale. Pe de alt\u0103 parte, festivalul e creat prin implicarea activ\u0103 a comunit\u0103\u021bii locale \u201easpect care rezolv\u0103 una dintre marile probleme ale proiectelor de interven\u021bie cultural\u0103 \u00een zonele vulnerabile: participarea real\u0103 a membrilor comunit\u0103\u021bii beneficiare.\u201d Aceast\u0103 pozi\u021bie critic\u0103 fa\u021b\u0103 de analoagele livr\u0103ri este dublat\u0103 de precau\u021bia fa\u021b\u0103 de mitul ve\u0219nicelor bune inten\u021bii \u2013 al inofensivit\u0103\u021bii \u2013 scenei culturale reprezentate aici de avangarda \u201ecreativ\u0103\u201d: implicarea lor este descris\u0103 ca un \u201eproces prin care ace\u0219tia \u00ee\u0219i vor adapta discursurile la nevoile \u0219i posibilitatea de implicare a comunit\u0103\u021bii din Rahova-Uranus\u201d. \u00centreaga rela\u021bie dintre acest grup privilegiat \u0219i comunitatea local\u0103 nu este luat ca fiind automat unul de consens, tensiunile fiind subtil indicate. Astfel, \u00een timp ce Train Delivery<\/i> \u00ee\u0219i educ\u0103 publicul privilegiat cum s\u0103 se fereasc\u0103 de ho\u021bi cu ajutorul Poli\u021biei Rom\u00e2ne \u0219i se str\u0103duie\u0219te s\u0103 integreze Gara de Nord unui univers \u201ecivilizat\u201d \u0219i \u201eeuropean\u201d, Rahova Delivery<\/i> este asumat departe de centru, \u00eentr-o \u201eHavana\u201d mental\u0103 \u0219i unde autorit\u0103\u021bile sunt criticate.<\/p>\n

De\u015fi Rahova Delivery se \u00eenscrie \u00een colonizarea urban\u0103 operat\u0103 de franciza Street Delivery<\/i>,\u00a0 strategia sa subtextual\u0103 ar putea fi una de deturnare a capitalului cultural \u0219i financiar al Street Delivery<\/i> c\u0103tre vizibilizarea unei lupte anti-gentrificare. Dat\u0103 fiind \u00eens\u0103 ambivalen\u021ba discursului, eficien\u021ba unei asemenea strategii se poate vedea doar \u00een timp. Cu alte cuvinte, dac\u0103, de exemplu, publicul din centru va veni \u0219i la ac\u021biuni de protest sau va \u0219ti s\u0103 identifice un proces de gentrificare \u0219i s\u0103 se plaseze \u00een opozi\u021bie.<\/p>\n

(in)Ofensivitatea scenelor de art\u0103<\/i><\/b><\/p>\n

<\/i><\/b>Dinamicile capitalului \u00een ora\u015f nu sunt doar succese ale puterii. Un important punct de fug\u0103, \u00een care codificarea capitalist\u0103 a spa\u0163iului urban e \u00eenc\u0103 \u00een c\u0103utarea discursul potrivit este MNAC Anexa sau cele dou\u0103 spa\u0163ii de produc\u0163ie \u015fi expunere de art\u0103 contemporan\u0103 Salonul de Proiecte \u015fi Platforma. Cl\u0103direa industrial\u0103 ce le g\u0103zduie\u015fte se afl\u0103 la grani\u0163a dintre deja gentrificatul Centru Vechi \u015fi fostul cartier evreiesc con\u0163in\u00e2nd, \u00een mare parte, case dec\u0103zute \u015fi o popula\u0163ie precar\u0103 economic. Plasat\u0103 practic \u00een inima ora\u015fului, Anexa este \u00eentr-o situa\u021bie ideal\u0103 pentru a deveni o avangard\u0103 a gentrific\u0103rii. Cu toate acestea, acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103. De ce?<\/p>\n

Motivele sunt multiple \u015fi includ \u015fi stagnarea temporar\u0103 (?) a pie\u0163ei imobiliare. Ce este important \u00eens\u0103 \u00een contextul de aici este lipsa de atractivitate a discursurile celor dou\u0103 spa\u0163ii \u00eentr-un orizont neo-liberal. Asociate mai degrab\u0103 scenei alternative, angajate politic \u0219i social, cele dou\u0103 ini\u021biative au o practic\u0103 aflat\u0103 \u00een spa\u0163iul liminal dintre dependen\u021ba de sectorul public (MNAC) \u0219i dependen\u021ba de sectorul privat (sponsori, galerii comerciale). De\u015fi temporar\u0103, aceast\u0103 situa\u0163ie a incompatibilit\u0103\u0163ii cu logica capitalului local are un poten\u0163ial al rezisten\u021bei.<\/p>\n

O previziune realist\u0103 este una \u00een care zona va suferi un proces de gentrificare. Este la latitudinea\u00a0 comunit\u0103\u0163ii artistice din jurul spa\u0163iilor a transforma condi\u0163iile curente \u2013 ignorarea lor de c\u0103tre capital\u00a0\u00a0 – \u00eentr-o strategie de sabotaj creativ,[18]<\/a> pun\u00e2nd piedici procesului gentrificator.<\/p>\n

Tendin\u021bele multiple ale func\u021biei artei \u00een contextul urban de azi, tendin\u021be articulate \u00een jurul condi\u021biilor materiale, arat\u0103 c\u0103 arta tocmai pentru c\u0103 este important\u0103 pentru transform\u0103rile capitalismului azi, trebuie s\u0103 devin\u0103 un sit al rezisten\u021bei \u0219i al reac\u021biei \u00een fa\u021ba proceselor anti-sociale. Aflat\u0103 \u00eentr-o dialectic\u0103 complex\u0103 a inofensivit\u0103\u021bii \u0219i ofensivit\u0103\u021bii, artista este chemat\u0103 s\u0103 se plaseze \u00een mod asumat \u00eentr-o tendin\u021b\u0103 sau alta. Caracterul inofensiv al artei \u00een sensul inocen\u021bei sale politice este un mit extrem de util avans\u0103rii \u00een putere a claselor privilegiate \u015fi prin ele a capitalismului \u00eensu\u0219i. \u00cen schimb ofensivitatea sa, oric\u00e2t s-ar \u00eencerca convingerea inexisten\u021bei sale \u2013 fie \u00eentr-o logic\u0103 cinic\u0103, a lui orice-faci-participi-la-opresiune, fie \u00eentr-o logic\u0103 conservatoare, a artei pentru art\u0103 \u2013 este real\u0103.<\/p>\n

\n

\"foto_2_livrarea_orasului_web\"<\/a><\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0 Consider\u0103m teoria critic\u0103 \u00een privin\u0163a gentrific\u0103rii, incluz\u00e2nd autori ca: Neil Smith, Rosalyn Deutsch, David Ley, David Harvey, Matteo Pasquinelli.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0 Vezi, de exemplu, Matteo Pasquinelli, \u201eCreative Sabotage Art in the Factory of Culture: Art , Gentrification and the Metropolis\u201d \u00een\u00a0 Pasquinelli, Matteo, Animal Spirits: A Bestiary of the Commons, <\/i>Rotterdam: NAi Publishers \/ Institute of Network Cultures, 2008.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0 Pasquinelli, M., op. cit.,\u00a0 p. 136.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0 Smith, Neil, \u201eGentrification generalized: from local anomaly to urban \u2018regeneration\u2019 as global urban strategy\u201d \u00een Fisher, M. S. \u0219i Downey, G., (ed.) Frontiers of capital: ethnographic reflections on the new economy.<\/i> Durham: Duke University Press, 2006.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0 Zukin, Sharon,\u00a0 Loft living: culture and capital in urban change, <\/i>Johns Hopkins University Press, New York, 1982.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0 Smith, Neil, The new urban frontier: gentrification and the revanchist city, <\/i>Routledge, 1996.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0 Florida, Richard, Cities and the Creative Class<\/i>, Routledge, 2004.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0 Pasquinelli, M. op. cit., p. 126.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0 Smith, N, op.cit.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a>\u00a0 Un exemplu notoriu este arestarea lui Andrej Holm, academic berlinez, \u00een iulie 2007 pentru cercetarea sa \u00een privin\u0163a gentrific\u0103rii.. Vezi articolul lui Kate Connolly, \u201eProtests over terror arrest of German academic\u201d, \u00een The Guradian<\/i>, 21 august 2007, accesibil la http:\/\/www.theguardian.com\/world\/2007\/aug\/21\/highereducation.internationaleducationnews.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/a>\u00a0 David Ley, \u201eArtists, Aestheticisation and the Field of Gentrification\u201d \u00een Urban Studies<\/i>, 2003 40, p. 2533.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/a>\u00a0 Am mai scris despre art\u0103 \u015fi inofensivitate aici: \u201eSo you think you’re political?! Seven notes on the harmlessness of art\u201d \u00een Artleaks Gazette<\/i> 1, 2013, accesibil\u0103 la http:\/\/art-leaks.org\/artleaks-gazette\/.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/a>\u00a0 Popula\u021biile din aceast\u0103 zon\u0103 ca \u00een altele din spa\u021biile urbane au fost atrase\/aduse \u00een perioada regimurilor Dej \u0219i Ceau\u0219escu pentru a egaliza social \u0219i etnic zone urbane dominate de un ethos al clasei de mijloc \u0219i de o diversitate etnic\u0103. Ast\u0103zi, aceste popula\u021bii au devenit, \u00een logica capitalismului post-fordist, pur \u0219i simplu inutile. Se poate face \u00een acest sens o analogie cu observa\u021biile lui Rosalynd Deutsche vis-a-vis de popula\u021biile dislocate din Lower East Side , New York: \u201eImigran\u0163ii primi\u0163i \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 de la mijlocul secolului XIX p\u00e2n\u0103 aproape de Primul R\u0103zboi Mondial apar\u0163in unei for\u0163e de munc\u0103 dislocate \u2013 fluide \u2013 ce urm\u0103re\u015fte capitalul (…). Locuitorii de azi ai zonei nu au un rol echivalent \u00een economia de azi.\u201d \u00een Deutsche, R. \u0219i Ryan, C. G. \u201eThe fine art of gentrification\u201d, October<\/i> 31, 1984, p. 100.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/a>\u00a0 Festivalul de dou\u0103 zile a fost creat printr-un parteneriat \u00eentre un agent antreprenorial-social (Funda\u021bia C\u0103rture\u0219ti), o companie de stat (C\u0103ile Ferate Rom\u00e2ne), o giga-corpora\u021bie multina\u021bional\u0103 (Sony) \u0219i o structur\u0103 de finan\u021bare public\u0103 a culturii independente (AFCN). Combina\u021bia este ca un exemplu de manual al hegemoniei neo-liberale asupra \u00een\u021belegeri urbanit\u0103\u021bii. Toate citatele sunt luate din descrierea evenimentului, disponibil\u0103 aici: https:\/\/www.facebook.com\/events\/499291786811949\/<\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]<\/a>\u00a0 Eveniment ce p\u0103rea a fi \u00een total\u0103 armonie cu un altul, o expozi\u021bie de fotografii de la \u201eprotestele anti-guvernamentale\u201d din Turcia.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/a>\u00a0 Declara\u021bie dat\u0103 \u00eentr-un interviu pentru Vice, accesibil la adresa: http:\/\/www.vice.com\/ro\/read\/train-delivery<\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/a>\u00a0 Toate citatele sunt luate din descrierea evenimentului disponibil\u0103 pe pagina facebook Rahova Delivery<\/i>: https:\/\/www.facebook.com\/events\/1389722057930370\/.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[18]<\/a>\u00a0 Ideea de sabotaj creativ, informat\u0103 de o genealogie a sabotajului ca strategie de rezisten\u0163\u0103 \u00een contextul mi\u015fc\u0103rii autonomiste italiene (vezi ideea de sabotaj la Antonio Negri, este adus\u0103 \u00een contextul dezbaterii despre gentrificare de Matteo Pasquinelli. Vezi op.cit. Un exemplu bun \u00een acest sens de sabotaj creativ, spune el, este intervenirea asupra cotei de pia\u0163\u0103 a unei propriet\u0103\u0163i: ur\u00e2\u0163ind casa, pre\u0163ul scade \u015fi procesul de gentrificare este cel pu\u0163in \u00eencetinit.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Veda Popovici Gentrificarea este definit\u0103 ca dislocarea unor popula\u021bii s\u0103race din zone urbane prin presiuni economice \u0219i sociale exercitate de c\u0103tre o clas\u0103 privilegiat\u0103 \u00een c\u0103utare de noi pie\u021be (imobiliare) pentru crearea de plus-valoare[1]. Astfel, ea reprezint\u0103 noua grani\u021b\u0103 de conflict \u00eentre clasele sociale, grani\u0163\u0103 important de relevat pentru a \u00een\u0163elege mecanismele capitalismului contemporan. Condi\u021bia contemporan\u0103 a capitalismului poate fi privit\u0103 prin prisma urbanit\u0103\u021bii astfel:\u00a0 diviziunea de clas\u0103 exprimat\u0103 prin acumularea de capital este intern\u0103 metropolei \u0219i \u00eei d\u0103 caracterul specific p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici detalii[2]. Din perspectiva condi\u021biei urbane, schimbarea fa\u021b\u0103 de paradigma fordist\u0103 const\u0103 \u00een accentuarea…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1428"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1428"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1428\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3426,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1428\/revisions\/3426"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1428"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1428"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1428"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}