{"id":1422,"date":"2014-04-16T21:56:31","date_gmt":"2014-04-16T21:56:31","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1422"},"modified":"2016-09-26T12:16:28","modified_gmt":"2016-09-26T12:16:28","slug":"spatiul-creativ-este-noul-tau-loc-de-munca-gentrificare-arta-si-muncitori-culturali","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/04\/16\/spatiul-creativ-este-noul-tau-loc-de-munca-gentrificare-arta-si-muncitori-culturali\/","title":{"rendered":"Spa\u021biul creativ este noul t\u0103u loc de munc\u0103! Gentrificare, art\u0103 \u0219i muncitori culturali"},"content":{"rendered":"

de \u0218tefan Voicu<\/i><\/b><\/p>\n

\u00cen dezbaterile legate de art\u0103 \u0219i gentrificare, adesea, se pleac\u0103 de la premiza c\u0103 simpla prezen\u021b\u0103 a arti\u0219tilor \u0219i a artei \u00eentr-o zon\u0103 urban\u0103 cu poten\u021bial pe pia\u021ba imobiliar\u0103, afecteaz\u0103 pre\u021bul de v\u00e2nzare sau de \u00eenchiriere al unui imobil \u0219i\/sau a terenului pe care acesta se afl\u0103. De fapt, aceast\u0103 cauzalitate e reduc\u021bionist\u0103 \u0219i de cele mai multe ori fortuita. Mai mult, rareori este o strategie a investitorilor imobiliari. \u00cen Rom\u00e2nia, m\u0103 refer la Bucure\u0219ti \u00een mod special, fiindc\u0103 este zona cu care sunt cel mai familiar, conexiunile, mai mult sau mai pu\u021bin legale, dintre investitori \u0219i membri ai administra\u021biilor municipale nu necesit\u0103 o astfel de strategie.<\/p>\n

O discu\u021bie despre art\u0103 \u0219i gentrificare \u00een Romania este relativ speculativ\u0103 \u0219i, \u00een cazul \u00een care are loc, ar trebui s\u0103 se concentreze pe ierarhiile din industria creativ\u0103 \u0219i pe aportul muncitorilor culturali la modul de organizare a muncii post-fordiste. Ace\u0219tia produc spa\u021bii creative de munc\u0103, \u00een zone urbane cu poten\u021bial imobiliar, contribuind astfel la \u00eenl\u0103turarea comunit\u0103\u021bilor \u201cindigene\u201d \u0219i la relocarea \u00een zone centrale a func\u021bionarilor din industria serviciilor. Muncitorii culturali sunt accidental mediatorii schimb\u0103rii, \u00eens\u0103, c\u00e2nd procesul de gentrificare se pune \u00een mi\u0219care, sunt obliga\u021bi s\u0103 se solidarizeze cu una dintre p\u0103r\u021bi.<\/p>\n

Lucrarea de referin\u021b\u0103 pentru acest subiect r\u0103m\u00e2ne Loft Living. Culture and Capital in Urban Change<\/b>, publicat\u0103 de Sharon Zukin pe la \u00eenceputul anilor 1980.[1]<\/a> Teza ei discut\u0103 apari\u021bia pe pia\u021ba imobiliar\u0103 din New York a unor hale industriale transformate \u00een apartamente de locuit pentru clasa de mijloc \u0219i rolul artei \u0219i a arti\u0219tilor \u00een acest proces. De\u0219i Zukin vorbe\u0219te despre o modificare semnificativ\u0103 a economiei politice mondiale \u0219i despre transform\u0103ri asociate \u00een modul de organizare a produc\u021biei capitaliste, argumentele sale au fost reduse de multe ori la o simpl\u0103 formul\u0103: activitate artistic\u0103 + zon\u0103 industrial\u0103 decrepit\u0103 = gentrificare.\u00a0 O lectur\u0103 mai atent\u0103 scoate \u00een eviden\u021b\u0103 accentul pe care Zukin \u00eel pune pe transform\u0103rile \u0219i expansiunea clasei de mijloc, a stilului de via\u021b\u0103 \u0219i a muncii noii mici burghezii. Gentrificarea prin intermediul activit\u0103\u021bilor artistice nu ar fi avut loc f\u0103r\u0103 aceste transform\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen Bucure\u0219ti procesul de gentrificare are o dinamic\u0103 aparte datorit\u0103 pozi\u021biei sale \u00een economia politic\u0103 global\u0103. Liviu Chelcea a publicat \u00een 2000 o cercetare despre gentrificarea unei zone urbane centrale din Bucure\u0219ti, \u00een care argumenta c\u0103 \u201cun accent deosebit trebuie pus pe rolul \u0219i transform\u0103rile drepturilor de proprietate\u201d.[2]<\/a> \u00cen articolul respectiv el descria acest proces ca pe un proces de acumulare primitiv\u0103, adic\u0103 un mod de a ob\u021bine profituri f\u0103r\u0103 investi\u021bii sau cu investi\u021bii minore. Chelcea descria astfel aceasta acumulare de capital:<\/p>\n

\u201c[…] un grup dinamic de agen\u021bi imobiliari \u0219i de persoane particulare \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219e\u0219te diferen\u021ba dintre valoarea de pia\u021b\u0103 a propriet\u0103\u021bilor amplasate central \u0219i valoarea la care au fost v\u00e2ndute sau alocate de c\u0103tre stat. Ace\u0219tia caut\u0103 prin modalit\u0103\u021bi foarte insistente s\u0103 influen\u021beze administra\u021bia municipal\u0103, dar \u0219i pe fo\u0219tii chiria\u0219i transforma\u021bi \u00een proprietari (mai ales pe cei s\u0103raci) s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 astfel de case. Aceste transferuri informale \u0219i neprocedurale ale drepturilor de proprietate sunt parte integrant\u0103 a reconfigur\u0103rii sistemului de clas\u0103 \u0219i a noii acumul\u0103ri de bog\u0103\u021bie.\u201d[3]<\/a><\/p>\n

Asem\u0103n\u0103rile dintre gentrificarea descris\u0103 de Zukin \u0219i cea descris\u0103 de Chelcea const\u0103 \u00een transform\u0103rile structurii claselor sociale. \u00cens\u0103, dac\u0103 \u00eentre anii 1960-1990 clasa de mijloc a New York-ului se m\u0103rea prin \u00eemburghezirea unor arti\u0219ti care deveneau modele de munc\u0103 pentru recalificarea claselor dirigente \u00een perioada dezindustrializ\u0103rii, \u00eentre anii 1990-2000 Bucure\u0219tiul a fost lovit de o neoliberalizare for\u021bat\u0103 a economiei. Aceasta nu a produs o clas\u0103 de mijloc pe modelul muncii artistice, ci mai degrab\u0103 o clas\u0103 de mijloc bazat\u0103 pe vechiul model al negustorului.<\/p>\n

Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia postcomunist\u0103 nu se poate observa \u0219i emergen\u021ba unei clase creative. Dar aceasta nu adopt\u0103 modelul de munc\u0103 al artistului autohton, ci mai degrab\u0103 modelul de munc\u0103 al clasei mijlocii occidentale. Aceast\u0103 clas\u0103 local\u0103 apare o dat\u0103 cu intensificarea activit\u0103\u021bilor editoriale, \u00eenmul\u021birea trusturilor media, a studiourilor de arhitectur\u0103 sau a agen\u021biilor de publicitate, a galeriilor \u0219i spa\u021biilor de art\u0103 contemporan\u0103. Aceste spa\u021bii creative au venit \u00een \u00eent\u00e2mpinarea nevoilor propagandistice ale noii economii de pia\u021b\u0103 \u0219i deci, implicit, a \u201cculturaliz\u0103rii\u201d claselor muncitoare, c\u00e2t \u0219i \u00een \u00eent\u00e2mpinarea nevoilor de recalificare profesional\u0103 a fostei clase dirigente. Prin culturalizare m\u0103 refer la faptul c\u0103 noua economie se bazeaz\u0103 pe acumularea de capital din produc\u021bia, schimbul \u0219i consumul de cultur\u0103, \u0219i deci muncitorii trebuie s\u0103 fie \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103 opereze cu mijloacele de produc\u021bie culturale \u0219i trebuie s\u0103-\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 consume marfa cultural\u0103.<\/p>\n

Investitorii, clasa creativ\u0103 \u0219i muncitorii culturali sunt, grosso modo<\/i>, categoriile sociale active \u00een ierarhizarea industriei creative. Dac\u0103 se dore\u0219te o discu\u021bie despre art\u0103 \u0219i gentrificare \u00een Bucure\u0219ti, aceast\u0103 discu\u021bie trebuie precedat\u0103 de o dezbatere legat\u0103 de ierarhiile din industria creativ\u0103. Modelul organiz\u0103rii muncii \u00een aceast\u0103 industrie este, a\u0219a cum am men\u021bionat anterior, cel al artistului, un model sintetizat de Pascal Gielen astfel:<\/p>\n

\u201e[…] cineva care lucreaz\u0103 pe baza unui contract temporar –\u00a0sau chiar f\u0103r\u0103 contract, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deseori \u00een lumea artei\u00a0– \u00eentr-un mediu heirupist, \u00een cadrul unui proiect ce implic\u0103 un\u00a0program flexibil, munc\u0103 de noapte \u0219i un entuziasm creativ de\u00a0nest\u0103vilit. Pe scurt, implic\u0103 o etic\u0103 a muncii \u00een care munca este\u00a0mereu ceva pl\u0103cut – sau ar trebui s\u0103 fie -, \u00een care dinamismul\u00a0cre\u0219te datorit\u0103 tinerelor talente, \u00een care angajamentul c\u00e2nt\u0103re\u0219te\u00a0mai mult dec\u00e2t banii.\u201d[4]<\/a><\/p>\n

Normalizarea acestui model \u00een ultimii ani a condus la articularea unei mi\u0219c\u0103rii sociale eclectice care contest\u0103 precaritea pe care aceast\u0103 organizare a muncii inevitabil o produce.[5]<\/a> Aceast\u0103 precaritate s-a pus \u00een discu\u021bie \u0219i \u00een industria creativ\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een mod special \u00een r\u00e2ndul muncitorilor din art\u0103. Dar ace\u0219tia au preluat o problem\u0103 ce se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een vocile globale contestatare ale precariz\u0103rii: ignorarea ierarhiilor \u00een industrie \u0219i\/sau o confuzie \u00eentre categorii profesionale \u0219i clas\u0103 \u00een lumea artei. O astfel de clarificare e necesar\u0103 dac\u0103 se dore\u0219te o \u00eentelegere mai exact\u0103 a agen\u021bilor gentrificatori \u0219i a ini\u021biativelor de solidarizare cu categoriile defavorizate evacuate.<\/p>\n

\"Zona<\/a>

Zona Lipscani in proces de gentrificare. Sursa: commons.wikimedia.org<\/p><\/div>\n

Muncitorii culturali sunt cei care produc efectiv, \u0219i produc \u0219i prin consum, material \u0219i imaterial, spa\u021biile creative, dar nu sunt \u0219i cei care controleaz\u0103 \u0219i posed\u0103 aceste spa\u021bii, acest drept revenindu-le investitorilor \u0219i clasei creative. Cazul cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 este cel al centrului istoric al Bucure\u0219tiului. \u00cen urma unui recens\u0103m\u00e2nt din 2010 al imobilelor din aceast\u0103 zon\u0103 \u0219i a func\u021bionalit\u0103\u021bi lor, Alexandra Sipetan a observat cum zona devine o zon\u0103 de consum pentru clasa de mijloc.[6]<\/a> Cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103, zona Lipscani era \u00eentr-o stare decrepit\u0103, fiind folosit\u0103 de categorii marginale ca spa\u021biu de locuit \u0219i de muncitori culturali pentru spa\u021bii creative. \u00cen urm\u0103 cu doar c\u00e2\u021biva ani, str\u0103zile zonei erau relativ p\u0103r\u0103site, iar punctele de atrac\u021bie erau cluburi precum CoolCat, ClubA, FireClub, Ni\u0219te Domni \u0219i Fii, terasa Argentin, skate shop<\/i>-ul H20, Atelier 35 \u0219i un autoturism Dacia 1310 p\u0103r\u0103sit, care c\u0103p\u0103tase statut de monument.<\/p>\n

O corela\u021bie \u00eentre aceste prime spa\u021bii de crea\u021bie ale clasei creative si ale muncitorilor culturali de dup\u0103 1989 \u00een zon\u0103 \u0219i prezenta aglomera\u021bie, str\u0103du\u021bele burgului pe timpul verii fiind aproape impracticabile datorit\u0103 teraselor si circula\u021biei pietonale intense, este hazardat\u0103. \u00cen lipsa unei cercet\u0103ri \u00een am\u0103nunt, ipoteza cea mai plauzibil\u0103 a cauzei gentrific\u0103rii const\u0103 \u00een aplicarea unor strategii urbane postindustriale occidentale de dezvoltare, intensificate sau ini\u021biate de c\u0103tre administra\u021bia primarului Sorin Oprescu.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een centrul istoric, gentrificarea nu a fost aproape deloc contestat\u0103 de c\u0103tre muncitorii culturali, \u00een cazul Rahova Uranus procesul a generat probabil cea mai important\u0103 lupt\u0103 de clas\u0103 public\u0103 \u00eentre muncitorii culturali, clasa creativ\u0103 \u0219i investitori.[7]<\/a> La fel, nu este foarte clar \u00een ce m\u0103sur\u0103 activitatea artistic\u0103 din zon\u0103 este cauz\u0103 a gentrific\u0103rii sau, aici \u00een mod deosibit, contestare a procesului. Problema cea mai mare r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 specularea de c\u0103tre clasa creativ\u0103 a confuziilor analitice privind clasele \u00een r\u00e2ndul industriei creative, \u0219i \u00een mod special \u00een r\u00e2ndul lumei artei, unde, printre altele, producerea unor dihotomii de clas\u0103 bazate pe categoriile profesionale curator \u0219i artist, finan\u021b\u0103ri statale \u0219i private, pia\u021b\u0103 \u0219i non-profit, na\u021bional \u0219i interna\u021bional, precum \u0219i reproducerea \u00een\u021belegerii decontextualizate a termenului de artist independent[8]<\/a>, saboteaz\u0103 tentativele de emancipare \u0219i de sindicalizare a muncii culturale. Genera\u021biilor de tineri postcomuni\u0219ti le este sistematic ascuns faptul c\u0103 spa\u021biul creativ nu este un loc de relaxare, \u00eemplinire personal\u0103 \u0219i\/sau dep\u0103\u0219ire a condi\u021biei de clas\u0103 a p\u0103rin\u021bilor, ci noul lor loc de munc\u0103. Proletari din toate \u021b\u0103rile, uni\u021bi-v\u0103!<\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> Sharon Zukin, Loft Living. Culture and Capital in Urban Change<\/b>, Baltimore & London: The Johns Hopkins University Press, 1982.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Liviu Chelcea, Grupuri marginale \u00een zone centrale: gentrificare, drepturi de proprietate \u0219i acumulare primitiv\u0103 post-socialist\u0103 \u00een Bucure\u0219ti<\/b>, Sociologie Rom\u00e2neasca 3-4, 2000, p.51.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Liviu Chelcea, Grupuri marginale<\/b>, p. 63.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> Pascal Gielen, The Murmuring of the Artistic Multitude. Global Art, Memory and Post-Fordism<\/b>, Amsterdam: Valiz, 2009, p.53.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> Guy Standing, The Precariat. The New Dangerous Class<\/b>, Bloomsbury Academic, 2011.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> Alexandra Sipetan, Gentrificarea Lipscaniului \u00een cifre<\/b>, 2010 accesibil aici: http:\/\/socasis.ubbcluj.ro\/urbanblog\/?p=955<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> Andra Matzal, Antropolog \u00een Rahova-Uranus: \u201dCu c\u00e2t oamenii din cartier tr\u0103iesc \u00een suspans, cu at\u00e2t se emancipeaz\u0103\u201d<\/b>, 2013, interviu cu Chlo\u00e9 Salembier, accesibil aici: http:\/\/totb.ro\/antropolog-in-rahova-uranus-cu-cat-oamenii-din-cartier-traiesc-in-suspans-cu-atat-se-emancipeaza\/<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> Sebastian-Raul Pavel \u0219i George Robescu, 2013, Ce este un artist independent<\/b>, Dilema Veche<\/i> nr. 465 accesibil aici: http:\/\/dilemaveche.ro\/sectiune\/tema-saptamanii\/articol\/ce-este-un-artist-independent<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de \u0218tefan Voicu \u00cen dezbaterile legate de art\u0103 \u0219i gentrificare, adesea, se pleac\u0103 de la premiza c\u0103 simpla prezen\u021b\u0103 a arti\u0219tilor \u0219i a artei \u00eentr-o zon\u0103 urban\u0103 cu poten\u021bial pe pia\u021ba imobiliar\u0103, afecteaz\u0103 pre\u021bul de v\u00e2nzare sau de \u00eenchiriere al unui imobil \u0219i\/sau a terenului pe care acesta se afl\u0103. De fapt, aceast\u0103 cauzalitate e reduc\u021bionist\u0103 \u0219i de cele mai multe ori fortuita. Mai mult, rareori este o strategie a investitorilor imobiliari. \u00cen Rom\u00e2nia, m\u0103 refer la Bucure\u0219ti \u00een mod special, fiindc\u0103 este zona cu care sunt cel mai familiar, conexiunile, mai mult sau mai pu\u021bin legale, dintre investitori \u0219i…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1422"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1422"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1422\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3427,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1422\/revisions\/3427"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1422"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1422"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1422"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}