{"id":1377,"date":"2014-03-18T13:06:02","date_gmt":"2014-03-18T13:06:02","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1377"},"modified":"2014-03-18T13:06:02","modified_gmt":"2014-03-18T13:06:02","slug":"scrisoare-catre-andriy-zholdak","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/03\/18\/scrisoare-catre-andriy-zholdak\/","title":{"rendered":"Scrisoare c\u0103tre Andriy Zholdak"},"content":{"rendered":"<p><b><i>de Ionu\u021b Sociu<\/i><\/b><\/p>\n<p>Drag\u0103 Andriy,<\/p>\n<p>De c\u00e2nd am citit <b><a href=\"http:\/\/www.tspodul.ro\/1\/post\/2013\/07\/scrisoare-pentru-actori.html\">Scrisoare pentru actori<\/a><\/b>, m\u0103 tot g\u00e2ndesc s\u0103-\u021bi scriu. Trebuie s\u0103-\u021bi spun, din capul locului, c\u0103 nu sunt actor, de\u0219i \u00eemi imaginez c\u0103 aceast\u0103 informa\u021bie n-are nicio relevan\u021b\u0103 pentru tine. Oare nu asta ai sperat atunci c\u00e2nd ai decis s\u0103 faci acest text public: s\u0103 ne sco\u021bi din \u201ecorsetul\u201d nostru, cum \u00ee\u021bi place \u021bie s\u0103 spui, \u0219i s\u0103 ai parte de reac\u021bii, indiferent din ce parte ar veni ele? Lucru care, \u00een cele din urm\u0103, s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat. \u00cen\u021beleg c\u0103 un cotidian din Helsinki a publicat acest text pe prima pagin\u0103, ceea ce mi se pare de-a dreptul uimitor.<\/p>\n<p>Lectura scrisorii tale m-a tulburat \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u00een care au f\u0103cut-o \u0219i spectacolele tale. Face parte din acea categorie de scrieri bizare care, odat\u0103 cu trecerea timpului, \u00ee\u0219i g\u0103sesc locul \u0219i \u00een discursurile pedagogice. Spun \u201eodat\u0103 cu trecerea timpului\u201d, pentru c\u0103 deocamdat\u0103 un astfel de text nu ar fi acceptat \u00een multe \u0219coli de teatru din Rom\u00e2nia, tocmai pentru c\u0103 sfideaz\u0103 toate principiile care stau la baza unei educa\u021bii teatrale \u201ecuviincioase\u201d.<\/p>\n<p>Deja v\u0103d cum mi se va replica: \u201edar vai, cum po\u021bi spune a\u0219a ceva? Zholdak a fost tratat ca un mare regizor, a fost premiat de oamenii de teatru din Rom\u00e2nia \u0219i talentul lui a fost recunoscut\u201d. Adev\u0103rat, dar dac\u0103 n-ar fi fost c\u00e2teva nume mari care s\u0103 \u201egaranteze\u201d pentru tine \u0219i un teatru important care s\u0103 investeasc\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u021bie, probabil c\u0103 mul\u021bi speciali\u0219ti nici nu te-ar fi luat \u00een serios.<\/p>\n<p>S\u0103 nu ne iluzion\u0103m: oric\u00e2te onoruri \u021bi se vor aduce, tu vei r\u0103m\u00e2ne un marginal; dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 de pe aceast\u0103 pozi\u021bie nu po\u021bi face nimic. Nu mai \u00eencape \u00eendoial\u0103 c\u0103 spectacolele tale chiar au avut un impact puternic \u00een Rom\u00e2nia \u0219i, lucru important, au reu\u0219it \u201es\u0103 ne panicheze\u201d pe unii dintre noi. \u00cemi amintesc cum unii critici \u0219u\u0219oteau pe la col\u021buri: \u201eZholdak? Un ucrainean nebun\u201d. Ini\u021bial, am crezut c\u0103 dezaprobarea era legat\u0103 de atitudinea ta impulsiv\u0103 fa\u021b\u0103 de actori (pe care nici eu n-o g\u0103sesc foarte agreabil\u0103, dar asta e o alt\u0103 discu\u021bie), dar, de fapt, nu de actori le p\u0103sa lor. Printr-o astfel de replic\u0103, \u00eencercau s\u0103 opun\u0103 rezisten\u021b\u0103 nesiguran\u021bei pe care o resim\u021beau \u00een urma contactului cu spectacolele tale. Ba chiar am auzit pe cineva spun\u00e2nd \u201ebine c\u0103 a plecat Zholdak din Rom\u00e2nia, m\u0103car e mai lini\u0219te acum.\u201d Acea \u201elini\u0219te\u201d pe care o descrie foarte bine scriitoarea Miruna Runcan, care constat\u0103 (\u00een cartea <b>Modelul teatral rom\u00e2nesc<\/b>) c\u0103 \u201enoi nu \u0219tim s\u0103 lu\u0103m parte la un dialog intercultural \u0219i c\u0103 nu asimil\u0103m influen\u021bele externe: nu-i deloc lipsit de importan\u021b\u0103 faptul c\u0103 un secol \u0219i jum\u0103tate de teatru rom\u00e2nesc are curgerea lin\u0103 a unui r\u00e2u bine \u00eendiguit, ce doar cre\u0219te natural \u0219i nu d\u0103 niciodat\u0103 peste margini, nici nu se despic\u0103 \u00een bra\u021bele paralele, nici nu se las\u0103 l\u0103rgit de afluen\u021be sau confluen\u021be care i-ar putea modifica direc\u021bia sau consisten\u021ba\u201d. \u00a0Pe de alt\u0103 parte &#8211; \u0219i aici vei observa c\u00e2t de tare m\u0103 contrazic -, faptul c\u0103 n-a avut loc o schimbare radical\u0103 de paradigm\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ceea ce ai f\u0103cut tu nu las\u0103 urme.<\/p>\n<p>\u00cenainte de a-\u021bi vorbi despre aceste \u201eurme\u201d, d\u0103-mi voie s\u0103 fac un scurt ocol.<\/p>\n<p>Despre dialogul intercultural s-a vorbit mult \u00een ultimii ani, mai ales \u00een contextul extinderii Uniunii Europene. Astfel, s-au n\u0103scut \u00a0proiecte artistice care \u00ee\u0219i propuneau s\u0103 medieze dialogul \u00eentre culturi. Doar c\u0103, de cele mai multe ori, aceast\u0103 punere \u00een scen\u0103 a dialogului cultural era una la prima m\u00e2n\u0103. \u00cen urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani, am fost la Bratislava, unde am v\u0103zut un spectacol (un proiect f\u0103cut pe bani mul\u021bi veni\u021bi de la Bruxelles) \u00een care regizorul avusese ideea cu adev\u0103rat \u201einedit\u0103\u201d de a aduce pe scen\u0103 actori proveni\u021bi din diferite \u021b\u0103ri europene, care s\u0103 vorbeasc\u0103 fiecare pe limba sa. Spectacolul se \u00eencheia \u00eentr-o euforie general\u0103, cu un grup de copii care fluturau stegule\u021be UE, \u0219i cu reprezentan\u021bi ai Uniunii Europene care aplaudau plictisi\u021bi \u00een sal\u0103.<\/p>\n<p>Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i un alt nivel, unul mai consistent, bazat pe un dialog intercultural subversiv, care reu\u0219e\u0219te s\u0103 ac\u021bioneze \u00eentr-un\u00a0 mod subtil \u0219i dinspre <i>margine<\/i>. Spectacolele f\u0103cute de tine \u00een Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een aceast\u0103 categorie. \u0218i chiar scrisoarea c\u0103tre actori e un astfel de exemplu. Aici trebuie s\u0103 precizez un lucru, pe care n-aveai cum s\u0103 nu-l observi \u0219i tu: rela\u021bia noastr\u0103, a rom\u00e2nilor, cu regizorii veni\u021bi din str\u0103in\u0103tate este una c\u00e2t se poate de \u00eencr\u00e2ncenat\u0103 \u0219i schizoid\u0103. Ba ne extaziem \u00een fa\u021ba unor nume mari \u0219i \u00eei accept\u0103m f\u0103r\u0103 rezerve (chiar \u0219i atunci c\u00e2nd fac spectacole inepte), ba \u00eei respingem \u00een mod violent (pe unii dintre ei) pentru c\u0103 nu fac \u201eteatru adev\u0103rat\u201d. Cazul t\u0103u e aparte, pentru c\u0103 e\u0219ti format la \u0219coala rus\u0103, lucru care c\u00e2nt\u0103re\u0219te greu la noi. Problema e c\u0103 n-am recunoscut \u00een tine acea \u201edimensiune ruseasc\u0103\u201d \u0219i nu \u0219tiam unde s\u0103 te plas\u0103m. Un Kordonskiy e acceptat mai u\u0219or, pentru c\u0103 ne confirm\u0103 a\u0219tept\u0103rile legate de \u201ead\u00e2ncimile sufletului rus\u201d. Iar atunci c\u00e2nd Yuriy Kordonskiy \u201e\u00eencearc\u0103 altceva\u201d \u00a0\u0219i iese din acest registru previzibil (asum\u00e2ndu-\u0219i astfel un risc), fanii lui sunt nemul\u021bumi\u021bi. E o poveste veche asta: luarea \u00een posesie a artistului de c\u0103tre public, situa\u021bie \u00een care regizorul nu mai e at\u00e2t de liber pe c\u00e2t \u00ee\u0219i imagineaz\u0103. De aceea, schimb\u0103rile stilistice sunt considerate de cele mai multe ori e\u0219ecuri, abateri de la calea unic\u0103.<\/p>\n<p>Dar s\u0103 revin la cazul t\u0103u, care e mult mai ambiguu.\u00a0 Pe de o parte, erai elevul lui Anatoly Vasiliev \u0219i aveai imaginea de guru \u0219i de regizor-preot, \u00a0pe de alt\u0103 parte, foloseai un limbaj teatral insolit (articulat cu ajutorul noilor tehnologii media) \u0219i aruncai \u00een aer texte clasice. Nu le d\u0103deai timp spectatorilor s\u0103 respire, se sim\u021beau cople\u0219i\u021bi de acea curgere ne\u00eentrerupt\u0103 de imagini \u0219i tablouri \u0219i de acea senza\u021bie c\u0103, vorba lui George Banu, spectacolele tale pot dura la infinit.<\/p>\n<p>Dincolo \u00eens\u0103 de aspectele strict estetice, nu pot s\u0103 nu observ la r\u00e2ndul meu ni\u0219te contradic\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te statutul t\u0103u de regizor. \u0218i nu m\u0103 refer la vreo incompatibilitate \u00eentre dimensiunea spiritual\u0103 \u0219i folosirea unor mijloace multimedia. Nu cred c\u0103 una o anuleaz\u0103 pe alta. Ba chiar despre asta scriam \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani \u00een revista <b>Cuv\u00e2ntul<\/b> despre spectacolul t\u0103u, <b>Via\u021ba cu un idiot<\/b>:<\/p>\n<p>\u201eDou\u0103 cutii de lemn cu ferestre transparente plasate \u00een p\u0103r\u0163i opuse ale scenei sunt interioarele unde tr\u0103iesc so\u0163ul, so\u0163ia \u015fi Vova. De la un cap\u0103t la cel\u0103lalt al spectacolului, fiecare personaj este urm\u0103rit \u00een mod obsesiv de un cameraman \u00eembr\u0103cat \u00een negru. Tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een scen\u0103 este filmat\u00a0<i>live<\/i>\u00a0\u015fi proiectat \u00een acela\u015fi timp pe un triptic de ecrane care pare o catapeteasm\u0103 \u00eentr-un\u00a0spectacol-liturghie (s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Vova e trimisul Domnului).\u201d<\/p>\n<p>Incompatibilitatea despre care vorbesc e alta, \u0219i are leg\u0103tur\u0103 cu rolul pe care \u021bi-l atribui ca regizor \u0219i cu contextul social \u00een care activezi. Spuneai la un moment dat despre regizor c\u0103 este un vizionar<b>: <\/b>\u201eRegizorul nu e un om, el poart\u0103 doar costum omenesc, are stomac, inim\u0103, pl\u0103m\u00e2ni, dar regizorul este un trimis\u201d, la care ad\u0103ugai, fire\u0219te, \u0219i dimensiunea falic\u0103: \u201eRegizorul e un penis, o putere, e un zeu al insemin\u0103rii, al focului &#8211; cum spuneau grecii \u0219i romanii. Cu sperma, cu for\u021ba \u0219i pasiunea sa, el trebuie s\u0103 intre \u00een actorul-vagin \u0219i s\u0103-l fr\u00e2ng\u0103, s\u0103 se uneasc\u0103 cu el.\u201d (Cumva asta o spune \u0219i Vasiliev, dar c\u0103 nu e at\u00e2t de generos cu detaliile: \u201eatunci c\u00e2nd lucrezi cu un actor, trebuie s\u0103 p\u0103trunzi cu totul \u00een el.\u201d)<\/p>\n<p>Vorbe\u0219ti despre aceast\u0103 condi\u021bie profetic\u0103 a regizorului \u0219i, cu toate astea, activezi ca regizor \u00eentr-o pia\u021b\u0103 artistic\u0103 \u00een care se vorbe\u0219te mai mult despre cote \u0219i costuri. O fi regizorul o figur\u0103 mesianic\u0103, dar c\u00e2nd vine vorba de onorarii pare s\u0103 aib\u0103 reflexe foarte p\u0103m\u00e2nte\u0219ti. \u00cen acela\u0219i timp, actorilor le spui \u201enu v\u0103 face\u021bi treaba doar ca ni\u0219te me\u0219te\u0219ugari, nu sunte\u021bi angaja\u021bi la Deutsche Bank\u201d. Iat\u0103 inadecvarea despre care vorbesc: visezi la un teatru-templu, \u00een care s\u0103 fii \u00eenconjurat de discipoli care s\u0103 fie gata pentru orice, dar e\u0219ti condi\u021bionat de o pia\u021b\u0103 est-european\u0103 dominat\u0103 \u0219i r\u0103v\u0103\u0219it\u0103 de neoliberalism, \u0219i care nu prea mai seam\u0103n\u0103 cu cea \u00een care s-au format Grotowski sau Kantor.<\/p>\n<div id=\"attachment_1378\" style=\"width: 470px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2014\/03\/zholdak.jpg\" data-rel=\"penci-gallery-image-content\" ><img aria-describedby=\"caption-attachment-1378\" loading=\"lazy\" class=\"size-full wp-image-1378 \" alt=\"Goldoni. Vene\u021bia\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2014\/03\/zholdak.jpg\" width=\"460\" height=\"299\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-1378\" class=\"wp-caption-text\">Goldoni. Vene\u021bia, 2004.<\/p><\/div>\n<p>Dincolo \u00eens\u0103 de asta, trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 programul t\u0103u, \u201eCum s\u0103 ucizi un actor prost \u00een 32 de puncte\u201d, a fost citit cam anapoda. La fel cum unii regizori de dinaintea ta au ajuns s\u0103 fie \u0219tampila\u021bi (X e \u0103la cu cruzimea, Y e \u0103la cu teatrul s\u0103rac), \u0219i \u021bie \u021bi se va \u00eent\u00e2mpla la fel. S\u0103 lu\u0103m un fragment din scrisoarea ta:<\/p>\n<p>\u201ePierde\u021bi rela\u021bia cu via\u021ba pe scen\u0103. Pierde\u021bi imprevizibilul, nu \u0219ti\u021bi cum s\u0103 schimba\u021bi ritmul \u0219i spiritul. Nu ave\u021bi nicio surpriz\u0103, fiindc\u0103 sunte\u021bi logici \u0219i consisten\u021bi. \u00a0R\u0103m\u00e2ne\u021bi \u00eenchi\u0219i \u00een a\u0219a-zisul realism. Ochii vo\u0219tri nu sunt surprin\u0219i, nu ave\u021bi nicio reac\u021bie la lucrurile pe care le vede\u021bi acum: scena asta, decorul acesta, partenerul, toate acestea sunt obi\u0219nuite pentru voi. Practic, nu \u0219ti\u021bi cum s\u0103 v\u0103 conecta\u021bi cu regizorul. Cum s\u0103 interac\u021biona\u021bi \u0219i s\u0103 intra\u021bi \u00een contact profund cu mine. Cum s\u0103 intra\u021bi \u00een contact, f\u0103r\u0103 nicio explica\u021bie logic\u0103. Ochiul al treilea, \u0219i al patrulea, \u0219i al cincilea, \u0219i al \u0219aselea nu se deschid. Nu lucreaz\u0103. Nu \u0219ti\u021bi nimic sau a\u021bi uitat de existen\u021ba lor. Viziunea voastr\u0103 e limitat\u0103. Nu ave\u021bi orientare \u00een jurul \u0219i \u00een\u0103untrul vostru. Sunte\u021bi iner\u021bi. Iner\u021bia \u00eenseamn\u0103 c\u0103 v\u0103 mi\u0219ca\u021bi ca toat\u0103 lumea, ca to\u021bi ceilal\u021bi. Sunte\u021bi iner\u021bi \u0219i pasivi. A\u0219tepta\u021bi ni\u0219te ordine \u0219i, subcon\u0219tient, v\u0103 dori\u021bi s\u0103 primi\u021bi instruc\u021biuni despre cum s\u0103 exista\u021bi \u0219i ce s\u0103 face\u021bi.\u201d<\/p>\n<p>Foarte mul\u021bi au pus un semn de egalitate \u00eentre ideea de distrugere a actorului \u0219i aceea de anulare a lui, \u00eens\u0103, a\u0219a cum se vede \u0219i \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, ea trebuie v\u0103zut\u0103 mai degrab\u0103 ca o resuscitare, rezultatul unei st\u0103ri conflictuale fertile \u00eentre regizor \u0219i actor. Pe un actor \u00eel distrugi tocmai prin acele metode rigide, bazate strict pe explica\u021bii logice \u0219i \u00een care actorul devine un element pasiv. Despre conflict vorbea \u0219i Meyerhold, doar c\u0103 la el asta implica \u0219i ceva \u201ebucurie\u201d, un cuv\u00e2nt pe care tu nu-l folose\u0219ti prea des.<\/p>\n<div id=\"attachment_1379\" style=\"width: 470px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2014\/03\/zholdak2.jpg\" data-rel=\"penci-gallery-image-content\" ><img aria-describedby=\"caption-attachment-1379\" loading=\"lazy\" class=\"size-full wp-image-1379 \" alt=\"Goldoni. Vene\u021bia\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2014\/03\/zholdak2.jpg\" width=\"460\" height=\"299\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-1379\" class=\"wp-caption-text\">Goldoni. Vene\u021bia, 2004.<\/p><\/div>\n<p>Scrisoarea ta ar trebui s\u0103 se adreseze \u0219i publicului, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u00een care \u00eei vizeaz\u0103 \u0219i pe actori. Doar a\u0219a se poate vorbi despre o schimbare la nivelul percep\u021biei. Spre exemplu, urm\u0103torul pasaj \u00een care tu le vorbe\u0219ti actorilor poate fi oric\u00e2nd adresat \u0219i spectatorilor:<\/p>\n<p>\u201eFalsitatea voastr\u0103 \u0219i\u2026 reticen\u021ba sunt intense. Sunte\u021bi foarte \u00eenchi\u0219i. Ochii vo\u0219tri nu pot s\u0103 vad\u0103, inima nu simte, buzele sunt uscate. M\u00e2inile voastre sunt rigide, sunte\u021bi puternici, sunte\u021bi func\u021bia. Nu ave\u021bi bucurie, mirare. Din acest punct unde v\u0103 afla\u021bi aici \u0219i acum. Nu v\u0103 mira\u021bi deloc, nu ave\u021bi via\u021b\u0103. Nu respira\u021bi cu tot pl\u0103m\u00e2nul. Controlul, logica acoper\u0103 totul, paralizeaz\u0103 totul. \u00cen primul r\u00e2nd, v\u0103 paralizeaz\u0103 pe voi.\u201d<\/p>\n<p>C\u00e2nd spun \u201eschimbarea percep\u021biei\u201d, nu am \u00een vedere un fel de ghid care s\u0103-i ajute pe spectatori cum s\u0103 decripteze o scen\u0103 sau alta. Dimpotriv\u0103, aceast\u0103 schimbare presupune \u00eentoarcerea la o stare de receptivitate ingenu\u0103 \u0219i senzorial\u0103. Am s\u0103-\u021bi dau un exemplu, pe care l-am folosit \u0219i cu alt\u0103 ocazie. Exist\u0103 \u00een romanul lui Nabokov, <b>Ada sau ardoarea<\/b>, un capitol \u00een care este descris un spectacol de teatru despre care autorul ne spune c\u0103 este \u201edramatizarea american\u0103 a unui celebru roman de dragoste rusesc, realizat\u0103 de un condeier de duzin\u0103.\u201d \u00centr-una dintre scenele acestui spectacol, eroina \u201ea scris cu o pan\u0103 de g\u00e2sc\u0103, pe o noptier\u0103 cu picioare curbate \u015fi sculptate, st\u00e2nd pe marginea patului, o scrisoare de dragoste pe care a citit-o \u00een cinci minute cu o voce languroas\u0103, dar puternic\u0103, \u00eens\u0103 nu se \u015ftie pentru cine\u201d, pentru c\u0103 pe \u201espectatori \u00eei interesa mai ales cum str\u0103luce\u015fte lumina artificial\u0103 a lunii pe bra\u0163ele ei goale \u015fi s\u00e2nii tinerei doamne, ce se \u00een\u0103l\u0163au \u015fi palpitau, t\u00e2njind de dor\u201d.<\/p>\n<p>Citind\u00a0 aceste r\u00e2nduri, mi-am adus aminte ce spunea regizorul Heiner Goebbels: \u201esunt interesat s\u0103 fac un teatru \u00een care o lumin\u0103 poate fi at\u00e2t de puternic\u0103, \u00eenc\u00e2t poate s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 ui\u0163i complet de text, un teatru care s\u0103 p\u0103streze o distan\u0163\u0103 \u00eentre cel care vorbe\u015fte \u015fi vorbele sale \u015fi \u00een care sa existe o tensiune permanent\u0103 \u00eentre muzic\u0103 \u015fi text\u201d.<\/p>\n<p>Care ar fi leg\u0103tura \u00eentre aceste dou\u0103 citate? Aparent, niciuna. \u00cen primul caz, Nabokov pare c\u0103 vorbe\u0219te despre o simpl\u0103 lips\u0103 de concentrare, despre ni\u0219te spectatori care sunt at\u00e2t de atra\u015fi de s\u00e2nii \u015fi de bra\u0163ele unei actri\u0163e, \u00eenc\u00e2t pierd firul replicilor ei. \u00cen cel de-al doilea caz, Goebbels descrie pozi\u021bia cuiva care se confrunt\u0103 cu acele formule postdramatice \u00een care ierarhia elementelor spectaculare este anulat\u0103.<\/p>\n<p>Dar, \u00een fond, nu e vorba despre acela\u0219i lucru \u00een ambele situa\u021bii? Despre o lips\u0103 de concentrare \u0219i despre o receptivitate netrucat\u0103, primar\u0103, care are \u00een vedere at\u00e2t \u201elumina artificial\u0103\u201d, c\u00e2t \u0219i mi\u0219c\u0103rile \u0219i bra\u021bele unei actri\u021be? For\u0163\u00e2nd pu\u0163in lucrurile, a\u015f spune chiar c\u0103 Nabokov reu\u0219e\u0219te s\u0103 descrie (f\u0103r\u0103 a-\u0219i propune a\u0219a ceva) acea trecere \u2013 despre care vorbe\u0219te \u0219i Hans-Thies Lehmann \u201ede la sens la senzualitate\u201d \u00a0\u2013 de la o receptare cerebral\u0103 la una erotic\u0103. \u0218i, ca s\u0103-l parafrazez tot pe Nabokov, care vorbea despre acea \u201electur\u0103 cu \u0219ira spin\u0103rii\u201d, \u0219i \u00een cazul teatrului se poate vorbi despre o observare a scenei cu \u0219ira spin\u0103rii.<\/p>\n<div id=\"attachment_1380\" style=\"width: 470px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2014\/03\/zholdak3.jpg\" data-rel=\"penci-gallery-image-content\" ><img aria-describedby=\"caption-attachment-1380\" loading=\"lazy\" class=\"size-full wp-image-1380 \" alt=\"Goldoni.Vene\u021bia\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2014\/03\/zholdak3.jpg\" width=\"460\" height=\"692\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-1380\" class=\"wp-caption-text\">Goldoni.Vene\u021bia, 2004.<\/p><\/div>\n<p>Am tr\u0103it acest sentiment atunci c\u00e2nd am v\u0103zut spectacolele tale <b>Othello<\/b>, <b>Idiotul<\/b> \u0219i <b>Goldoni.Vene\u021bia<\/b>. Cu <b>Goldoni.Vene\u021bia<\/b>, spectacol pe care l-am v\u0103zut la Sibiu \u00een 2004, povestea e ceva mai complicat\u0103. Se crease o mare agita\u021bie \u00een jurul spectacolului, toat\u0103 lumea voia s\u0103-l vad\u0103, de\u0219i se \u0219tia c\u0103 doar 50 de spectatori aveau acces la prologul care se juca cu publicul pe scen\u0103. Cu c\u00e2teva ore \u00eenainte de spectacol, c\u00e2teva sute de oameni se adunaser\u0103 \u00een fa\u021ba teatrului. Cei 50 de \u201eale\u0219i\u201d care aveau invita\u021bii \u00ee\u0219i f\u0103ceau loc printre agen\u021bii de paz\u0103 posta\u021bi \u00een fa\u021ba intr\u0103rii. \u00cenc\u0103 de diminea\u021b\u0103, de cum m\u0103 trezisem, \u00eemi intrase \u00een cap c\u0103 trebuie s\u0103 v\u0103d neap\u0103rat acest spectacol \u0219i eram ferm convins c\u0103 a\u0219a se va \u00eent\u00e2mpla. Un lucru era clar: spectacolul n-avea s\u0103 \u00eenceap\u0103 la timp. Nu se \u00eent\u00e2mplase asta cu nici unul dintre spectacolele tale.<\/p>\n<p>Dup\u0103 dou\u0103 ore de a\u0219teptare, unul dintre \u201eale\u0219i\u201d (un regizor rom\u00e2n important), plictisit s\u0103 mai a\u0219tepte \u00een foaier, a ie\u0219it din teatru, a aruncat o privire asupra celor r\u0103ma\u0219i afar\u0103, s-a \u00eendreptat spre mine \u0219i mi-a dat biletul lui. O fi v\u0103zut disperarea din ochii mei, altfel nu-mi explic gestul lui, mai ales c\u0103 nu ne cuno\u0219team. \u201eIntr\u0103 tu, dac\u0103 te \u021bin nervii s\u0103 stai dup\u0103 curul lui Zholdak\u201d, mi-a spus el.<\/p>\n<p>Prologul a durat cincizeci de minute, apoi ceilal\u021bi spectatori r\u0103ma\u0219i afar\u0103 (aproape o sut\u0103 de oameni) au intrat s\u0103 vad\u0103 partea a doua. \u201eCum vine asta?\u201d, se \u00eentrebau unii revolta\u021bi. \u201eS\u0103 intri la partea a doua f\u0103r\u0103 s\u0103 vezi prologul?\u201d Un an mai t\u00e2rziu aveam s\u0103 citesc ni\u0219te \u00eensemn\u0103ri de-ale tale, \u00een care descrii spectacolele de teatru ca pe ni\u0219te instala\u021bii: \u201ePublicul e liber s\u0103 intre \u00een orice moment din timpul spectacolului \u0219i e liber s\u0103 plece. Unora poate s\u0103 le plac\u0103 actul cinci, altora actul I. Am putea chiar s\u0103 juc\u0103m actul I la \u00eenceputul lunii, actul al doilea \u0219i al treilea dup\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i epilogul la sf\u00e2r\u0219itul lunii\u201d.<\/p>\n<p>Era deja trecut de ora dou\u0103 diminea\u021ba c\u00e2nd a \u00eenceput partea a doua. C\u0103 a fost o experien\u021b\u0103 oniric\u0103, nu \u00eencape \u00eendoial\u0103. Dup\u0103 fiecare tablou, ochii mi se \u00eenchideau, scena se \u00eentuneca, urma un alt tablou, iar apoi pleoapele se deschideau din nou. \u0218i a\u0219a s-au scurs dou\u0103 ore.<\/p>\n<p>\u00cen jurul orei patru s-au aprins luminile \u00een sal\u0103. Scena era goal\u0103, actorii disp\u0103ruser\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai \u00eentoarc\u0103 la aplauze. Dup\u0103 c\u00e2teva minute de lini\u0219te, tu ai ap\u0103rut pe scen\u0103, \u00eembr\u0103cat \u00een\u00a0 pantaloni scur\u021bi \u0219i ne-ai spus, \u00eentr-o englez\u0103 stricat\u0103, urm\u0103torul lucru: \u201eV\u0103 a\u0219tept peste c\u00e2teva luni la Kiev pentru partea a treia a spectacolului\u201d.<\/p>\n<p>Ast\u0103zi, c\u00e2nd m\u0103 mai \u00eentreab\u0103 cineva \u201ecum a fost <b>Goldoni.Vene\u021bia<\/b>?\u201d, dau din umeri f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu ce s\u0103 le spun. Doar \u0219tim cu to\u021bii c\u0103 visele nu pot fi povestite \u0219i c\u0103, \u00een fond, nimeni nu vrea s\u0103 ne aud\u0103 vorbind despre asta.<\/p>\n<p>Cu bine,<\/p>\n<p>Ionu\u021b Sociu<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Ionu\u021b Sociu Drag\u0103 Andriy, De c\u00e2nd am citit Scrisoare pentru actori, m\u0103 tot g\u00e2ndesc s\u0103-\u021bi scriu. Trebuie s\u0103-\u021bi spun, din capul locului, c\u0103 nu sunt actor, de\u0219i \u00eemi imaginez c\u0103 aceast\u0103 informa\u021bie n-are nicio relevan\u021b\u0103 pentru tine. Oare nu asta ai sperat atunci c\u00e2nd ai decis s\u0103 faci acest text public: s\u0103 ne sco\u021bi din \u201ecorsetul\u201d nostru, cum \u00ee\u021bi place \u021bie s\u0103 spui, \u0219i s\u0103 ai parte de reac\u021bii, indiferent din ce parte ar veni ele? Lucru care, \u00een cele din urm\u0103, s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat. \u00cen\u021beleg c\u0103 un cotidian din Helsinki a publicat acest text pe prima pagin\u0103, ceea&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[93],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1377"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1377"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1377\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1377"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1377"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1377"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}