{"id":1362,"date":"2014-03-06T00:16:10","date_gmt":"2014-03-06T00:16:10","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1362"},"modified":"2014-03-06T00:16:10","modified_gmt":"2014-03-06T00:16:10","slug":"creativitatea-corporatista-ca-revolutie-conservatoare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2014\/03\/06\/creativitatea-corporatista-ca-revolutie-conservatoare\/","title":{"rendered":"Creativitatea corporatist\u0103 ca revolu\u021bie conservatoare"},"content":{"rendered":"

de Marius Bogdan Tudor<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen serialul M.A.S.H.<\/b>, difuzat \u0219i redifuzat \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimii 15 ani de mai multe posturi TV, medicii \u0219i asistentele dintr-un spital de campanie \u00een timpul r\u0103zboiului din Coreea \u00eencearc\u0103 s\u0103 umanizeze experien\u021bele traumatice \u0219i alienarea produse de r\u0103zboi \u00een r\u00e2ndul personalului. Hawkeye, Trapper \u0219i ulterior B.J. sunt \u00een acela\u0219i timp cei mai buni chirurgi, cei mai receptivi la suferin\u021bele oamenilor \u0219i cei mai mi\u0219tocari din unitate. \u00cen timp ce salveaz\u0103 vie\u021bi \u0219i contribuie astfel la opera\u021biunile de r\u0103zboi, empatia, umorul \u0219i critica rigorii milit\u0103re\u0219ti \u00een afara s\u0103lii de opera\u021bii \u00eei ajut\u0103 \u0219i pe cei din jur s\u0103-\u0219i fac\u0103 treaba zi de zi \u0219i s\u0103 nu clacheze. Un fel de \u201enebunie \u00een numele s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii\u201d, cum o caracterizeaz\u0103 psihiatrul Sidney Freeman \u00een episodul 8 din sezonul 5. Principalele \u201evictime\u201d ale acestei atmosfere sunt maiorul Frank Burns, aprig sus\u021bin\u0103tor al disciplinei cazone, alergic la orice fiin\u021b\u0103 inferioar\u0103 \u00een grad, \u0219i Margaret Houllihan, \u00een\u021bepata asistent\u0103-\u0219ef\u0103. Momentele \u00een care Frank se afl\u0103 temporar la conducerea unit\u0103\u021bii \u00een lipsa comandantului exaspereaz\u0103 pe toat\u0103 lumea \u0219i risc\u0103 s\u0103 d\u0103r\u00e2me \u0219andramaua cu totul, acesta acuz\u00e2nd pe toat\u0103 lumea de insubordonare \u0219i revolt\u0103. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu e la comand\u0103, apuc\u0103turile lui \u00eel exaspereaz\u0103 pe comandant: \u00eentr-un episod din sezonul 4, Frank \u00eei raporteaz\u0103 isteric colonelului Potter faptul c\u0103 Hawkeye a adunat tot personalul unit\u0103\u021bii \u00een \u00eencercarea de a bate recordul de oameni b\u0103ga\u021bi \u00eentr-o ma\u0219in\u0103, iar acesta \u00eei explic\u0103 z\u00e2mbitor c\u0103 Hawkeye \u00eencearc\u0103 doar s\u0103 \u021bin\u0103 moralul oamenilor ridicat. Pentru a-\u0219i putea face treaba \u00een continuare.<\/p>\n

\u00cen filmul The Pervert<\/b>\u2019s Guide to Ideology, <\/b>Slavoj \u017di\u017eek propune o interpretare fertil\u0103 a ideologiei implicite din filme precum M.A.S.H. <\/b>sau Full Metal Jacket<\/b><\/a>, <\/b>o interpretare pe care vreau s\u0103 o explorez \u0219i s\u0103 o dezvolt aici \u00een leg\u0103tur\u0103 cu munca \u00een sistemele capitaliste \u0219i cu experien\u021ba mea personal\u0103 de munc\u0103 \u201ela band\u0103\u201d \u00eentr-un centru de servicii al unei corpora\u021bii din zona Pipera. \u017di\u017eek sus\u021bine c\u0103 nu internalizarea \u201ela dung\u0103\u201d a ierarhiilor \u0219i reperelor cazone absurde \u00eei face pe militari eficien\u021bi \u0219i aprecia\u021bi, \u0219i c\u0103 acesta nici m\u0103car nu ar fi scopul celor care le impun. Ce se urm\u0103re\u0219te, de fapt, este asumarea unei \u201edistan\u021be ironice\u201d fa\u021b\u0103 de ierarhii concomitent cu respectarea lor formal\u0103 \u0219i reproducerea lor \u00een fapt<\/i>. Cei care reu\u0219esc asta (Joker \u00een Full Metal Jacket <\/b>\u0219i Hawkeye & co. \u00een M.A.S.H.<\/b>) sunt cei care reproduc cel mai eficient ordinea social\u0103 existent\u0103 \u0219i previn pr\u0103bu\u0219irea ei de c\u0103tre cei care iau totul \u00een serios. Executarea orbe\u0219te a ordinelor \u0219i respectarea regulilor la liter\u0103 n-ar face dec\u00e2t s\u0103 ne transforme \u00een automate \u0219i s\u0103 ne duc\u0103 la (auto)distrugere, ori lucrurile sunt ceva mai complicate. \u00cen afar\u0103 de regulile explicite, publice, orice comunitate sau grup, indiferent de dimensiuni (nu vorbim doar de zona militar\u0103), are \u0219i reguli<\/i> implicite, nescrise<\/i>, care sunt esen\u021biale pentru integrarea \u00een acel grup \u0219i pentru asigurarea coeziunii sale. Astfel, \u201ecreativitatea\u201d, \u201eflexibilitatea\u201d sau \u201einventivitatea\u201d devin instrumente \u00een procesele de elaborare \u0219i reproducere ale acelor reguli nescrise \u0219i deschid posibilitatea unei \u201eautonomii supervizate\u201d care s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 iluzia independen\u021bei.<\/p>\n

La mijlocul secolului 19, \u00een plin\u0103 mecanizare a produc\u021biei \u0219i intensificare a conflictului dintre capital \u0219i munc\u0103, muncitorii industriali se confruntau cu deprofesionalizarea \u0219i \u00een general cu lipsa unui minim control asupra lucrului, \u00een afara grevelor. Un cizmar din Lynn, Massachussetts, depun\u00e2nd m\u0103rturie \u00een Congresul SUA \u00een 1899, spunea c\u0103<\/p>\n

exist\u0103 \u00een jur de 100 de subdiviziuni ale muncii \u00een produc\u021bia unui singur pantof. [Specializarea] nu a fost \u00een beneficiul muncitorului. […] El a devenit o simpl\u0103 ma\u0219in\u0103rie. O persoan\u0103 opereaz\u0103 un dispozitiv prin care se pun flecuri la 2,400 de perechi de pantofi, adic\u0103 4,800 de pantofi, \u00eentr-o singur\u0103 zi. […] Arta cizm\u0103riei apar\u021bine trecutului. Autorit\u0103\u021bile locale vor s\u0103 transforme una din vechile fabrici de pantofi \u00een muzeu. S\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o amintire. \u00cen atelierele astea vechi, acum mul\u021bi ani, proprietarul \u00ee\u0219i chema trei, patru, cinci, \u0219ase vecini de-ai lui \u0219i lucrau \u00eempreun\u0103 la pantofi f\u0103r\u0103 ajutor de la vreo ma\u0219in\u0103. To\u021bi vorbeam liber, to\u021bi eram politicieni [\u2026] \u00cen condi\u021biile astea, \u00een care oamenii discutau mereu \u00eentre ei \u0219i schimbau idei, deveneau mai inteligen\u021bi dec\u00e2t cizmarii de azi, care sunt for\u021ba\u021bi s\u0103 produc\u0103 c\u00e2t mai mult \u00eenconjura\u021bi de ma\u0219in\u0103rii zgomotoase […].<\/em>[1]<\/a><\/p>\n

Nici regulile draconice de la locul de munc\u0103 nu permiteau personalizarea modului de lucru. \u00cen depozi\u021bia sa din 1883, Secretarul federa\u021biei sindicale Knights of Labor dezv\u0103luia c\u00e2teva din aceste reguli explicite \u00een cazul unei mari companii produc\u0103toare de tr\u0103suri, reguli care determinaser\u0103 declan\u0219area unei greve cu un an \u00eenainte:<\/p>\n

Spre exemplu, robine\u021bii de la chiuvete erau bloca\u021bi, astfel \u00eenc\u00e2t un angajat c\u0103ruia \u00eei era sete trebuia s\u0103 se duc\u0103 la maistru s\u0103-l roage s\u0103 deblocheze robine\u021bii; maistrul se ducea s\u0103 deblocheze robine\u021bii \u0219i \u00eei oferea muncitorului o can\u0103 cu ap\u0103, nici mai mult, nici mai pu\u021bin, indiferent dac\u0103 omul \u00ee\u0219i potolea sau nu setea dintr-o can\u0103. C\u00e2nd ajungeau la lucru diminea\u021ba, oamenii primeau c\u00e2te un num\u0103r de ordine. \u00ce\u0219i pierdeau identitatea \u0219i deveneau ni\u0219te numere, ca la pu\u0219c\u0103rie. [\u2026] C\u00e2nd suna clopo\u021belul pentru masa de pr\u00e2nz, cei care lucrau la etajul trei sau patru trebuia s\u0103 coboare la parter, s\u0103-\u0219i dea jos numerele \u0219i apoi s\u0103 urce din nou ca s\u0103 ia masa. Dup\u0103 ce terminau, trebuia s\u0103 coboare iar, s\u0103-\u0219i ia numerele \u00eenainte s\u0103 sune clopo\u021belul pentru munca de dup\u0103-mas\u0103. \u0218i printre ei erau \u0219i angaja\u021bi \u00een v\u00e2rst\u0103 [\u2026]. Dac\u0103 \u00eent\u00e2rziai chiar \u0219i jum\u0103tate de minut, poarta se \u00eenchidea \u0219i nu mai puteai intra p\u00e2n\u0103 la ora 9. Puteai s\u0103 fi strivit de poart\u0103 dac\u0103 ajungeai exact la 7 fix \u0219i \u00eencercai s\u0103 intri.<\/em>[2]<\/a><\/p>\n

Putea astfel muncitorul s\u0103 exercite un oric\u00e2t de mic control asupra output<\/i>-ului proceselor de produc\u021bie \u00een timpul celor cel pu\u021bin zece ore de program? Spa\u021biul \u00eentreprinderii ca unitate de produc\u021bie \u00een capitalismul industrial era unul al intersec\u021biei structurilor<\/i>. Structurile unei societ\u0103\u021bi capitaliste includ un mod de produc\u021bie bazat pe proprietate privat\u0103 \u0219i profit, \u00eens\u0103 determin\u0103 \u0219i formarea unui mod de organizare a for\u021bei de munc\u0103 bazat pe solidaritatea la locul de munc\u0103[3]<\/a> prin constituirea unor organiza\u021bii reprezentative care s\u0103 aib\u0103 putere de negociere cu reprezentan\u021bii capitalului. \u00cens\u0103, la nivelul \u00eendeplinirii sarcinilor de serviciu \u2013 lucru care ocupa majoritatea timpului lucr\u0103torilor \u2013 doar reglarea ritmului de produc\u021bie oferea un minim control. Acest control se manifesta prin adoptarea unui ritm propriu de lucru (slow-down<\/i>). Astfel de ini\u021biative duceau la catalogarea muncitorilor drept \u201elene\u0219i\u201d sau \u201eincompeten\u021bi\u201d de c\u0103tre conducere \u0219i au reprezentat \u00een acela\u0219i timp un mod de rezisten\u021b\u0103 pasiv\u0103 \u00een fa\u021ba normelor a\u0219a-zis \u0219tiin\u021bifice impuse de la \u00eenceputul secolului 20 prin adoptarea ra\u021bionaliz\u0103rii tayloriste a produc\u021biei<\/a> \u0219i o modalitate de a \u201epersonaliza\u201d \u0219i umaniza sarcinile de serviciu.<\/p>\n

Marea Criz\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1920 determin\u0103 o schimbare de paradigm\u0103 \u00een cadrul<\/i> sistemului capitalist. Interven\u021bia statului \u00een economie (\u0219i implicit \u00een \u00eentreaga societate), de data asta de partea salaria\u021bilor, muncitorilor \u0219i a altor categorii defavorizate de inechit\u0103\u021bile sistemului, \u00een paralel cu cre\u0219terea sectorului ter\u021biar din economie, au dus treptat la dezvoltarea unei noi dinamici a rela\u021biilor de munc\u0103. Economistul sud-coreean Ha-Joon Chang, adept al capitalismului reglementat prin statul-bun\u0103stare, critic\u0103 acel aspect al ideologiei \u201epie\u021bei libere\u201d care postuleaz\u0103 egoismul inerent al oamenilor, \u00eens\u0103 vede doar jum\u0103tate din problem\u0103. Chang sus\u021bine c\u0103<\/p>\n

ned\u00e2ndu-\u0219i seama de natura complex\u0103 a motiva\u021biei muncitorilor, capitali\u0219tii din perioada de \u00eenceput a produc\u021biei de mas\u0103 credeau c\u0103, lipsindu-i total pe muncitori de libertatea de a-\u0219i alege viteza \u0219i intensitatea muncii, precum \u0219i de posibilitatea de a lua o pauz\u0103, banda de produc\u021bie le va spori rezultatele. \u00cens\u0103, dup\u0103 cum \u0219i-au dat repede seama capitali\u0219tii, muncitorii reac\u021bionau cu pasivitate […] atunci c\u00e2nd erau priva\u021bi de autonomie \u0219i demnitate. De aceea, \u00eencep\u00e2nd cu facultatea de rela\u021bii umane ap\u0103rut\u0103 \u00een anii 30, care afirma nevoia unei bune comunic\u0103ri cu muncitorii \u0219i \u00eentre ei, au existat multe abord\u0103ri manageriale care subliniau complexitatea motiva\u021biei umane \u0219i g\u0103seau c\u0103i de a ob\u021bine cele mai bune rezultate de la muncitori. V\u00e2rful acestei abord\u0103ri este a\u0219a-numitul \u2018sistem de produc\u021bie japonez\u2019 (cunoscut \u0219i ca \u2018sistemul de produc\u021bie Toyota\u2019), care exploateaz\u0103 buna-credin\u021b\u0103 \u0219i creativitatea muncitorilor, acord\u00e2ndu-le acestora responsabilit\u0103\u021bi \u0219i \u00eencrez\u00e2ndu-se \u00een ei pe teren moral. […] Aceast\u0103 abordare a permis firmelor japoneze s\u0103 ob\u021bin\u0103 o eficien\u021b\u0103 \u0219i o calitate \u00een produc\u021bie care au determinat companiile nonjaponeze s\u0103 o imite.<\/em>[4]<\/a><\/p>\n

L\u0103s\u00e2nd la o parte afirma\u021biile discutabile cu privire la ne\u0219tiin\u021ba capitali\u0219tilor sau la pasivitatea muncitorilor[5]<\/a>, Chang omite s\u0103 aduc\u0103 aici \u00een discu\u021bie \u0219i faptul c\u0103, \u00een sectorul serviciilor, ideologia laissez-faire<\/i> cu al s\u0103u egoism \u201es\u0103n\u0103tos\u201d coabiteaz\u0103 cu autonomia sporit\u0103 oferit\u0103 angaja\u021bilor prin \u201ecreativitate\u201d \u0219i \u201eini\u021biativ\u0103\u201d. Concentr\u00e2ndu-se asupra sectorului de produc\u021bie, Chang scoate totu\u0219i \u00een eviden\u021b\u0103 noua permeabilitate, chiar inoportunitate, a regulilor explicite \u00een fa\u021ba singurei reguli \u00een fapt, aceea a maximiz\u0103rii profitului, \u0219i faptul c\u0103 autonomia crescut\u0103 a muncitorilor la locul de munc\u0103 (\u201eautonomia supervizat\u0103\u201d pe care am men\u021bionat-o mai devreme) nu scade eficien\u021ba, ci din contr\u0103, o \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te:<\/p>\n

Probabil v\u0103 \u00eentreba\u021bi cum poate fi d\u0103un\u0103tor pentru patron faptul c\u0103 muncitorii lucreaz\u0103 dup\u0103 reguli. Ei bine, aceast\u0103 metod\u0103, asem\u0103n\u0103toare cu greva \u2013 cunoscut\u0103 \u0219i drept \u201egrev\u0103 de tip italian\u201d (sciopero bianco, \u201egrev\u0103 alb\u0103\u201d) \u2013 reduce produc\u021bia cu 30 p\u00e2n\u0103 la 50%. \u0218i aceasta pentru c\u0103 nu totul poate fi trecut \u00een contractele (regulile) de angajare, astfel c\u0103 toate procesele de produc\u021bie depind \u00een mare m\u0103sur\u0103 de disponibilitatea muncitorilor de a face lucruri care nu sunt specificate \u00een contract sau de a lua ini\u021biative \u0219i de a face lucrurile mai expeditiv, acolo unde regulile sunt prea \u00eempov\u0103r\u0103toare. Un astfel de comportament neegoist din partea muncitorilor are motiva\u021bii diverse \u2013 faptul c\u0103 \u021bin la munca lor, m\u00e2ndria profesionalismului, respectul de sine, solidaritatea cu colegii, \u00eencrederea \u00een manageri sau loialitatea fa\u021b\u0103 de companie<\/em>.[6]<\/a><\/p>\n

Pipera \u2013 anecdotic\u0103 \u0219i teoretic\u0103<\/i><\/b><\/p>\n

La mijlocul anilor 2000, \u00een sectorul serviciilor lucrau peste 85% din angaja\u021bii din SUA (stat \u0219i privat).[7]<\/a> \u00cen Rom\u00e2nia anului 2011, \u00een serviciile comerciale \u0219i cele sociale lucrau 61.1% din totalul angaja\u021bilor.<\/a> \u00cen Bucure\u0219ti, fosta platform\u0103 industrial\u0103 Pipera a fost printre primele zone de acest fel convertite, \u00eencep\u00e2nd cu sf\u00e2r\u0219itul anilor 90, din zone cu capacitate de produc\u021bie industrial\u0103 \u00een zone cu capacitate de produc\u021bie emo\u021bional\u0103. \u00cen locul televizoarelor produse la Electronica, au ap\u0103rut servicii pentru ceea ce este produs fizic \u00een alt\u0103 parte, adic\u0103 \u00eencrederea ca marf\u0103<\/i>; modul \u00een care lucr\u0103torul \u00een servicii comerciale c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00eencrederea clientului este o component\u0103 esen\u021bial\u0103 \u00een acest proces de v\u00e2nzare\/cump\u0103rare de servicii. Un coleg de la ultimul meu job la o multina\u021bional\u0103 remarca: \u201eSuntem buni, vindem ceva ce nu exist\u0103. Suntem ca ni\u0219te magicieni.\u201d Raportat\u0103 la munca \u00een produc\u021bie din capitalismul industrial sau socialismul de stat, munca \u00een serviciile comerciale din capitalismul t\u00e2rziu apare ca un act de magie.<\/p>\n

Multina\u021bionalele \u00een c\u0103utare de m\u00e2n\u0103 de lucru ieftin\u0103 \u0219i calificat\u0103, \u00een special \u00een domeniul IT Help Desk, au g\u0103sit \u00een Bucure\u0219ti exact ce \u00ee\u0219i doreau. Pozi\u021bia angaja\u021bilor[8]<\/a>, \u00eens\u0103, e alt\u0103 poveste. Locurile de munc\u0103 din servicii clien\u021bi la multina\u021bionale au un PR foarte bun, \u00eens\u0103 asta se datoreaz\u0103 unei anumite reac\u021bii a capitalului transna\u021bional la condi\u021biile locale. Asfel, dificult\u0103\u021bile de a gasi vorbitori de limbi rare, precum neerlandeza, limbile scandinave, portugheza, rusa, araba etc., pentru a interac\u021biona cu clien\u021bii de peste m\u0103ri \u0219i \u021b\u0103ri \u00een proasp\u0103t inauguratele centre de outsourcing<\/i> din Pipera, au dus la crearea unor \u201ebuzunare de privilegii\u201d pentru de\u021bin\u0103torii unor astfel de competen\u021be lingvistice. C\u00e2nd spun \u201eprivilegii\u201d, m\u0103 refer la salarii bune care vin la timp, program de 8 plus 1 (8 ore de lucru, o or\u0103 pauz\u0103 de mas\u0103) care, \u00een mare, se respect\u0103 (\u00een caz c\u0103 superiorul direct nu te \u00eenghite \u0219i vrea s\u0103 scape de tine, nu se respect\u0103), bonuri de mas\u0103, asigurare medical\u0103.[9]<\/a> Astfel de condi\u021bii, c\u00e2ndva normale, pentru care oamenii s-au luptat zeci de ani \u0219i \u00een anumite p\u0103r\u021bi ale lumii \u00eenc\u0103 mai lupt\u0103, sunt din ce \u00een ce mai rare \u00een Rom\u00e2nia[10]<\/a>, fie c\u0103 vorbim de stat sau de privat, \u0219i nu reprezint\u0103 modelul de loc de munc\u0103 predominant la multina\u021bionale. \u00cens\u0103 acest tip de job<\/i>, pentru cunosc\u0103torii de limbi rare, a fost proiectat ca model universal pentru majoritatea locurilor de munc\u0103 din multina\u021bionale.<\/p>\n

Am \u00eenceput s\u0103 lucrez \u00eenc\u0103 din facultate la un centru de servicii clien\u021bi ai unei multina\u021bionale (din 2006). P\u0103rin\u021bii se descurcau din ce \u00een ce mai greu cu banii. \u00cen prim\u0103vara lui 2008 mi-am dat demisia, dar \u00een vara lui 2011, dup\u0103 un masterat la Budapesta, a trebuit s\u0103 ma angajez din nou, din lips\u0103 de bani, la alt\u0103 multina\u021bional\u0103 din zona Pipera. Am fost angajat acolo p\u00e2n\u0103 \u00een vara lui 2012, fiind printre privilegia\u021bii de mai sus datorit\u0103 cuno\u0219tin\u021belor de limb\u0103 neerlandez\u0103. Aproape jum\u0103tate din echipa Olandei era format\u0103 din fo\u0219ti colegi de facultate (fiind pu\u021bini, vorbitorii de neerlandez\u0103 din Bucure\u0219ti\/Rom\u00e2nia se intersecteaz\u0103 des).<\/p>\n

La serviciu, principalul obiectiv al meu (\u0219i al \u00eentregii echipe) era re\u00eennoirea contractelor de mentenan\u021b\u0103 pentru produsele de software<\/i> \u0219i hardware<\/i> ale clien\u021bilor din Olanda (ceea ce voi descrie pe scurt \u00een acest paragraf nu sunt procese specifice companiei \u00een care am lucrat, ci procese comune multor centre de servicii clien\u021bi). Fiecare membru al echipei avea un \u201eplan de re\u00eennoire\u201d cu contractele ce urmau s\u0103 expire \u00een anul fiscal respectiv. Aveam discu\u021bii \u0219i cu clien\u021bii, pe email sau telefon, dar \u0219i cu cei de la Help Desk, cu cei de la credit (\u201erecuperatorii\u201d, cei care se ocupau de facturile nepl\u0103tite la timp), cu back-office<\/i>-ul din India (cei care se ocupau de cea mai birocratic\u0103 birocra\u021bie: adaug\u0103ri\/anul\u0103ri de produse din contracte, modific\u0103ri de adrese ale clien\u021bilor \u0219i, cel mai important pentru noi, administratorii de contracte, verificarea \u0219i aprobarea acordurilor de re\u00eennoire semnate de clien\u021bi) sau cu oamenii din v\u00e2nz\u0103ri din Olanda. To\u021bi ace\u0219ti oameni fie aveau nel\u0103muriri sau \u00eentreb\u0103ri, fie ne puteau l\u0103muri pe noi. Interac\u021biunea era constant\u0103 \u0219i fiecare trebuia s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103, c\u00e2t de c\u00e2t, de ce ceilal\u021bi fac ceea ce fac \u00een felul X \u0219i nu \u00een felul Y pentru a ne putea descurca. C\u00e2nd un client ne informa c\u0103 nu mai dore\u0219te s\u0103-\u0219i re\u00eennoiasc\u0103 contractul, trebuia s\u0103-i aducem la cuno\u0219tin\u0103 riscurile pe care le comport\u0103 lipsa mentenan\u021bei produselor pentru afacerea sa, s\u0103-i explic\u0103m din nou criteriile de re\u00eennoire \u0219i s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103-i \u00een\u021belegem \u201enevoile de business<\/i>\u201d ca s\u0103-l convingem s\u0103 nu renun\u021be. \u00cen cazul pericolului anul\u0103rii unor contracte mari, de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro, era indicat s\u0103 ajungem la o variant\u0103 de compromis care s\u0103 fie benefic\u0103 at\u00e2t companiei, c\u00e2t \u0219i clientului, dar mai ales companiei. Un teren foarte fertil, astfel, pentru a submina regulile explicite prin \u201ecreativitate\u201d \u0219i \u201eflexibilitate\u201d, \u00een condi\u021biile \u00een care regulile explicite sunt un impediment \u00een calea obiectivelor fundamentale \u2013 competitivitatea pe \u201epia\u021b\u0103\u201d \u0219i maximizarea profitului \u2013 \u0219i \u00een acela\u0219i timp pentru a dezvolta \u00een lucr\u0103torii din servicii acea m\u00e2ndrie profesional\u0103 care s\u0103-i determine s\u0103-\u0219i fac\u0103 treaba \u201emai repede \u0219i mai bine.\u201d<\/p>\n

\u00centr-o astfel de pozi\u021bie, apare o varia\u021bie \u00een dinamica rela\u021biilor capitaliste de munc\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 evaluatorul tradi\u021bional al muncii angajatului, supervizorul direct, apare un al doilea: clientul. Acesta din urm\u0103 nu este doar o prezen\u021b\u0103 pasiv\u0103 \u00een procesul de produc\u021bie al \u00eencrederii de care vorbeam mai sus, ci este un participant efectiv la producerea sa<\/i>. Rela\u021bia diadic\u0103 manager-lucr\u0103tor devine, astfel, una tripartit\u0103 \u00eentre lucr\u0103tor, manager \u0219i client.[11]<\/a> Ce \u00eenseamn\u0103 asta pentru lucr\u0103tori? Aparent o presiune \u00een plus, \u00eens\u0103 din experien\u021ba personal\u0103 \u0219i din ce-am observat \u0219i la al\u021bi colegi, se creeaz\u0103 un spa\u021biu de manevr\u0103 \u00een care lucr\u0103torul poate recurge la jocuri \u0219i alian\u021be temporare at\u00e2t cu supervizorul, c\u00e2t \u0219i cu clientul. Mi-amintesc c\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul unui trimestru fiscal[12]<\/a> (c\u00e2nd e nebunia contact\u0103rii clien\u021bilor care n-au semnat \u00eenc\u0103 prelungirea contractelor), la alt\u0103 echip\u0103, un client destul de mare ezita s\u0103 semneze prelungirea. Supervizoarea de la echipa respectiv\u0103 \u00eei tot spunea colegei responsabil\u0103 de contract: \u201eSun\u0103-l \u0219i spune-i c\u0103 te preseaz\u0103 managerul \u0219i ai nevoie de un r\u0103spuns \u0219i c\u0103 o s\u0103 ai probleme din cauza asta. Scoate-m\u0103 pe mine la \u00eenaintare ca \u201eomul r\u0103u\u201d, c\u0103 poate a\u0219a-l convingem.\u201d Alt\u0103 dat\u0103, un client a trimis un acord de prelungire semnat, dar cu pre\u021bul gre\u0219it. I l-am corectat \u00een sistem, dar tot trebuia s\u0103 i-l retrimit la semnat, moment \u00een care omul ar fi pus \u00eentreb\u0103ri legate de pre\u021b. M-am dus la \u0219efa, ca o floricic\u0103 proasp\u0103t angajat\u0103 ce eram (de vreo 5 luni), s-o \u00eentreb ce-i de f\u0103cut. S-a uitat la mine \u00eenduio\u0219at\u0103. Mi-a zis s\u0103 generez o nou\u0103 ofert\u0103 cu pre\u021bul corect \u0219i s-o printez. Apoi a luat o foarfec\u0103, a a suprapus pre\u021bul (corect) peste oferta care fusese semnat\u0103 cu ceva euro \u00een plus (pre\u021bul gre\u0219it) \u0219i a scanat exemplarul. Se vedea cam dubios, ca \u0219i cum h\u00e2rtia st\u0103tuse la soare sub un geam lung \u0219i foarte sub\u021bire \u00een zona cu pre\u021bul, dar la c\u00e2te acorduri de prelungire primeau cei din India \u00een fiecare zi, numai la asta nu se mai uitau. S-a aprobat f\u0103r\u0103 probleme.<\/p>\n

Dubio\u0219eniile se \u00eenmul\u021beau direct propor\u021bional cu sumele din contract \u0219i pe m\u0103sur\u0103 ce se apropia sf\u00e2r\u0219itul trimestrului\/anului fiscal. Dup\u0103 ce i-am calculat pierderile din fiecare zi ce trecea f\u0103r\u0103 s\u0103 semneze, \u0219i dup\u0103 ce managera de pe Europa de Vest i-a trimis aceste calcule (unii clien\u021bi nu reac\u021bioneaz\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 v\u0103d \u00een email o semn\u0103tur\u0103 demn\u0103 de aten\u021bia lor), un client cu contracte a c\u0103ror valoare dep\u0103\u0219ea cinci zerouri a trimis, salvator, acordurile de prelungire semnate. Dar stupoare! Clientul ap\u0103rea brusc cu facturi nepl\u0103tite \u00een sistem, a\u0219a c\u0103 nu \u00eei puteam \u00eenregistra prelungirea contractului \u00een sistem \u00een timp util. \u00centreaga echip\u0103 urma s\u0103 piard\u0103 ceva b\u0103nu\u021bi dac\u0103 nu g\u0103seam o solu\u021bie. Printre numero\u0219ii useri<\/i> pe care \u00eei avea acel client \u00een sistem, am g\u0103sit cumva unul \u201ecurat\u201d, f\u0103r\u0103 stigmatul datoriei. Asta era sc\u0103parea. Toate contractele pe user<\/i>-ul \u0103la! \u0218i dup\u0103 aia o dregem noi cumva. A\u0219a c\u0103 ne-am apucat de f\u0103cut tot felul de lucruri pe care nu am cum s\u0103 le detaliez public. Dar facturile au ie\u0219it \u00een regul\u0103, toat\u0103 lumea a fost mul\u021bumit\u0103…<\/p>\n

Mici \u201erute ocolitoare\u201d exist\u0103 chiar \u0219i la nivelul sarcinilor repetitive, nu doar \u00een cazuri mai deosebite. Acestea func\u021bioneaz\u0103 pe dou\u0103 planuri complementare: pe de-o parte, alimenteaz\u0103 un sentiment de colegialitate real, dar total depolitizat, \u0219i o \u201ecomplicitate la crim\u0103\u201d care confer\u0103 iluzia c\u0103 ai fentat procedurile \u0219i prinzi dedesubturile meseriei, iar pe de alt\u0103 parte consolideaz\u0103 internalizarea modelului de munc\u0103 postmodern neoliberal: totul e fluid, nu exist\u0103, de fapt, reguli clare, nu exist\u0103 \u0219efi \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, to\u021bi suntem colegi, avem autonomie etc. C\u00e2nd m\u0103 mai v\u0103d cu Robert[13]<\/a>, un fost coleg de facultate \u0219i fost coleg de serviciu la ambele multina\u021bionale, ne aducem aminte cu pl\u0103cere de micile \u0219mecherii \u0219i \u00een\u021belegeri pe care le f\u0103ceam \u00eentre noi ca s\u0103 ne facem vie\u021bile de angaja\u021bi mai u\u0219oare. Ne permiteam, eram bunuri de pre\u021b, vorbeam neerlandeza. Desigur, nu era nimic subversiv \u00een ceea ce f\u0103ceam, din contr\u0103, f\u0103ceam exact ceea ce se a\u0219tepta de la noi. Toate fentele erau permise, chiar \u00eencurajate, at\u00e2ta timp c\u00e2t favorizau extragerea plus-valorii. \u0218i cam asta f\u0103ceau. \u00cen timp ce nou\u0103 ne ofereau, \u00een mod pervers, un debu\u0219eu.<\/p>\n

La team meetings<\/i> se observa cel mai clar c\u00e2t\u0103 \u201eautonomie\u201d aveau, de fapt, lucr\u0103torii. Noi nu decideam nimic legat de procesul de produc\u021bie. Nici nu aveam cum. C\u00e2nd ni se comunicau deciziile pe care le mai luau cei din stratosfera companiei \u0219i care aveau impact asupra muncii noastre, era ca \u0219i cum primeam la cantin\u0103 o por\u021bie de m\u00e2ncare pe care n-o comandasem. \u0218i ni se p\u0103rea normal. Cea mai mare dovad\u0103 de \u201ecreativitate\u201d ar fi fost s\u0103 propun\u0103 cineva formarea unui sindicat. \u00cens\u0103 re\u00eenc\u0103rcarea cu sens a conceptului de creativitate \u0219i politizarea lui sigur nu intr\u0103 la categoria \u201eregulilor implicite\u201d de reproducere a ordinii sociale existente, e chiar contraindicat\u0103.<\/p>\n

Am avut colegi care voiau s\u0103 stea la multina\u021bional\u0103 c\u00e2\u021biva ani, \u201emaxim cinci\u201d, \u0219i apoi s\u0103-\u0219i \u00eenceap\u0103 propria afacere. Dac\u0103, desigur, dup\u0103 cinci ani ideile, lucrurile \u0219i oamenii r\u0103m\u00e2n acelea\u0219i ca acum cinci ani, c\u00e2nd \u021bi-ai propus diverse chestii. \u0218i dac\u0103 nu cumva \u00ee\u0219i dau seama pe parcurs c\u0103 a fi propriul t\u0103u \u0219ef e un alt mit pentru noi, mica \u0219i frumoasa clas\u0103 de mijloc cu at\u00e2tea aspira\u021bii care pot deveni oric\u00e2nd realitate, nu-i a\u0219a, numai s\u0103 munce\u0219ti… iar de muncit ai unde, numai s\u0103 vrei… Am avut colegi care \u0219i-au luat credite pentru cas\u0103. 30 de ani, apartament de dou\u0103 camere, rat\u0103 de c\u00e2teva sute de euro pe lun\u0103. Pe unii \u00eei mai pot ajuta p\u0103rin\u021bii, pe al\u021bii nu. Am avut colegi care s-au \u00eentors acas\u0103 \u00een provincie, dup\u0103 10 ani \u00een care au lucrat \u00eentr-una ca s\u0103 se poat\u0103 \u00eentre\u021bine (inclusiv cei patru de facultate) \u0219i \u00een care anii petrecu\u021bi la multina\u021bionale au fost, de fapt, sc\u0103parea. Sc\u0103parea de dou\u0103 job<\/i>-uri \u00een servicii clien\u021bi care \u00eensumau 14 ore de lucru pe zi. N-au mai rezistat. Ei vorbeau \u201edoar\u201d francez\u0103, nu erau printre privilegia\u021bii de mai sus.<\/p>\n

\u0218i eu m-am \u00eentors acas\u0103. Pentru c\u0103 am avut unde. Apartamentul ceau\u0219ist al maic\u0103-mii, \u00een care am copil\u0103rit, m\u0103 mai suport\u0103 pu\u021bin. Provincia mea e mai aproape de Bucure\u0219ti dec\u00e2t provincia altora, a\u0219a c\u0103 \u00eemi permit \u0219i s\u0103 mai dau o fug\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Prin Pipera au \u00eenceput s\u0103 concedieze oameni.<\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> Fragmente traduse din depozi\u021bia lui Horace M. Eaton, Secretar General \u0219i trezorier al Sindicatului Cizmarilor, 21 septembrie 1899, US Congress, House of Representatives, Report of the Industrial Commission on the Relations and Conditions of Capital and Labor Employed in Manufactures and General Business<\/i>, 56th Congress, 2nd Session, House Doc. 495 (Washington: US Government Printing Office, 1901), VII, 359, 361, 363, citat \u00een Leon Litwack, The American Labor Movement<\/b>, Englewood Cliffs, N.J.:Prentice Hall Inc., 1962, p. 5-8.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Fragmente traduse din depozi\u021bia lui Robert D. Layton, Secretar Principal al federa\u021biei sindicale Knights of Labor, 6 februarie 1883, US Congress, Senate, Report of the Committee of the Senate upon the Relations between Labor and Capital<\/i> (Washington: US Government Printing Office, 1885), I, 8-10, citat \u00een \u00een Leon Litwack, The American Labor Movement<\/b>, Englewood Cliffs, N.J.: Prentice Hall Inc., 1962, p. 15-16.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Vezi William Sewell, Jr., Logics of History. Social Theory and Social Transformation<\/b>, Chicago: University of Chicago Press, 2005, p. 124-151, \u00een special p. 143.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> Ha-Joon Chang, 23 de lucruri care nu \u021bi se spun despre capitalism<\/b>, Ia\u0219i: Polirom, 2011, p. 64.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> Despre ce alegeau s\u0103 \u0219tie \u0219i s\u0103 ignore capitali\u0219tii \u0219i c\u00e2t de \u201epasivi\u201d erau muncitorii, cel pu\u021bin \u00een SUA, vezi capitolele \u201eRobber Barons and Rebels\u201d \u0219i \u201eThe Other Civil War\u201d din Howard Zinn, A People\u2019s History of the United States<\/b>, HarperCollins, 2003.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> Chang, 23 de lucruri<\/b>…, p. 64.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> Rachel Sherman, Class Acts: Service and Inequality in Luxury Hotels<\/b>, Berkeley: University of California Press, 2007, p. 5.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> \u00centr-un centru de servicii externalizate (outsourcing<\/i>), to\u021bi, de la managerul centrului p\u00e2n\u0103 la femeile de serviciu, sunt \u201eangaja\u021bi.\u201d Aici m\u0103 refer doar la angaja\u021bii de la birouri care nu au pe nimeni \u00een subordine.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> Sindicatele r\u0103m\u00e2n, totu\u0219i, un subiect SF.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a> Vezi \u0219i cazul Poloniei http:\/\/www.criticatac.ro\/22904\/poland-away-8-hour-day\/<\/a>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/a> Vezi Sherman, Service\u2026<\/b>, p. 8 passim<\/i>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/a> Nimeni nu spune \u201etrimestru fiscal\u201d la multina\u021bional\u0103. Nici m\u0103car \u201equarter.\u201d Se spune pur \u0219i simplu \u201eQ.\u201d Q1, Q2, Q3 \u0219i Q4. Mai glumeam cu colegii \u0219i spuneam c\u0103 \u201ep\u00e2na la Q7 ajung doar fotbali\u0219tii \u0219i maneli\u0219tii, \u00een niciun caz noi.\u201d<\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/a> Nume fictiv.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Marius Bogdan Tudor \u00cen serialul M.A.S.H., difuzat \u0219i redifuzat \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimii 15 ani de mai multe posturi TV, medicii \u0219i asistentele dintr-un spital de campanie \u00een timpul r\u0103zboiului din Coreea \u00eencearc\u0103 s\u0103 umanizeze experien\u021bele traumatice \u0219i alienarea produse de r\u0103zboi \u00een r\u00e2ndul personalului. Hawkeye, Trapper \u0219i ulterior B.J. sunt \u00een acela\u0219i timp cei mai buni chirurgi, cei mai receptivi la suferin\u021bele oamenilor \u0219i cei mai mi\u0219tocari din unitate. \u00cen timp ce salveaz\u0103 vie\u021bi \u0219i contribuie astfel la opera\u021biunile de r\u0103zboi, empatia, umorul \u0219i critica rigorii milit\u0103re\u0219ti \u00een afara s\u0103lii de opera\u021bii \u00eei ajut\u0103 \u0219i pe cei din…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1362"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1362"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1362\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1362"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1362"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1362"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}